505 matches
-
specialist român în albaneză și iliră prin care se verifică trecutul limbii noastre. Cartea este instructivă și plăcută. Foarte concisă, ea descrie evoluția limbii vorbite (și scrise, cîtă și cînd este) la nord și la sud de Dunăre, începînd de la romanizarea Daciei și mergînd pînă în secolul al XV-lea. Se referă, cum se vede, la intervalul cel mai puțin cunoscut și mai disputat de lingviști și nu numai de ei. Înaintașii dlui Brâncuș, în explorarea acestei perioade, sînt, la rîndul
Citiți-i pe lingviști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14666_a_15991]
-
ce ar mai rămâne? Câteva rădăcini și învelișuri teutone. Anglia este o țară latină, și noi nu trebuie să ne procurăm latinitatea noastră din Franța ( s.n.). Pentru istoricul Dawson misiunea sfântului Augustin după anul 597 a însemnat o a doua romanizare, "reîntoarcerea Britaniei la Europa și la propriul ei trecut". Astfel orice țară care se vrea europeană își afirmă legăturile spirituale cu Roma. Cuvintele cronicarului "de la Râm ne tragem" pot sta pe frontispiciul oricărei țări europene. Culturile popoarelor europene s-au
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
din toate categoriile, dintre cele care se pot de altfel culege din lucrările școlare și în afara "suportului informatic". Frecvente sînt greșelile de ortografie și de acord ("textul dacic ce n-i s-a păstrat"; "un rol important în procesul de romanizare la avut orașele"), omiterea sau folosirea aberantă a virgulei. Prin consemnarea după dictare sau prin descifrarea notițelor scrise de mînă se produc false interpretări, pe care o simplă revizie atentă la înțeles le-ar fi putut imediat îndrepta: absurditatea coordonării
Iarăși despre referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15222_a_16547]
-
pe care pare a-l copia, stabilea în teritoriile cucerite mase mari de soldați care impuneau pax romana nu doar prin forța armelor, ci și prin construcția unei infrastructuri care să facă posibilă exploatarea eficientă a resurselor și, în final, romanizarea populațiilor locale. Pax americana poate însemna dezvoltarea infrastructurilor economice, dar nu înseamnă și americanizarea comunităților în cauză. SUA nu sunt capabile să acorde cetățenia (precum, odinioară, romanii) unor populații deosebite cultural, cu o altă forma mentis. Hegemonia lor aeriană și
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
e absolut necesară. Centrul de greutate al cărții este constituit de un studiu amplu despre creștinismul românesc, evaluîndu-se problemele spinoase ale cercetării sale, dincolo de clișeele patriotice și de dogmele ecleziastice, istorice sau lingvistice (ipotetica creștinare de către apostolul Andrei, legătura dintre romanizare și creștinism etc.); sunt evocate raportul complex, de la începuturi, dintre zonele citadine și rurale, dintre populația autohtonă, grecii din colonii (care au dat primii martiri) și romanii proveniți din diverse zone. Sînt relativizate chiar argumentele lingvistice, în primul rînd cel
Istorie culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12646_a_13971]
-
înrădăcinate, aducînd argumente noi, întemeiate pe o minuțioasă examinare de texte. Studiile reunite în volum acoperă mai multe domenii ale lingvisticii romanice (fonetică istorică, fonetică dialectală, morfologie, lexic), dar se referă și la contextul istoric și cultural al unor fenomene (romanizarea, mărturii despre originea românilor). Autoarea insistă permanent asupra unor chestiuni metodologice: obligația de a include în comparația romanică și datele dialectale, care pot aduce adesea ilustrări neașteptate ale unor fenomene și tendințe; interesul pentru textele latine tîrzii și medievale, în
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]
-
despre închiderea vocalei e la i în română (muntili, bini), urmărită istoric și dialectal, în funcție de parametri multipli: contextul fonetic, rolul morfologic, influența altor fenomene lingvistice, stilul funcțional, raportul scris-oral. Sînt de reținut și observațiile despre politica ocupării Daciei și despre romanizare în funcție de interesele precise ale momentului (criza financiară, intenția de exploatare masivă a aurului pentru a devaloriza monedele de aur, în favoarea celor de argint), ca și reexaminarea concordanțelor dintre română și dialectele din Sudul Italiei: pornind de la lucrările lui Iorgu Iordan
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]
-
Apoi, în subcapitolele Între imperiu și lumea barbară și Oamenii pământului, autorul se referă la populația de la nordul Dunării și la influența Imperiului în această zonă până în secolul al VI-lea. În loc de încheiere, autorul ne propune subcapitolul cu titlul De la romanizare la etnogeneza românilor, unde, pe parcursul a zece pagini, analizează sub diferite aspecte (lingvistic, etnic, cultural, istoric) amplul proces de formare a poporului român. Constatăm că profesorul Constantin C. Petolescu a reușit să sintetizeze în mod fericit, pe parcursul a 361 de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
a III-a, și ultima, a acestei lucrări enumeră și face o scurtă analiză a trupelor romane din Dacia (legiuni și unități auxiliare) pornind de la inscripții și Columna lui Traian. Autorul face unele precizări privind rolul militarilor în acțiunea de romanizare a provinciei prin limbă și religie, subliniind și aspecte de particularizare/provincializare a lumii romane, în special după principatul lui Hadrianus. Textul prezintă unele inadvertențe, inerente unei lucrări de această amploare, existând trimiteri greșite în cazul unor surse epigrafice (p.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
procedează metodic. În consecință, după ce citează statistică recensămîntului din 1930 privind numărul evreilor din România, analizează cu discernămînt legislația discriminatorie, rasială a legiuirii antisemite din 1940 (cea din ianuarie 1938 iese din perioada analizată de autor), apoi de legiuirile privind romanizarea și muncă forțată a evreilor din vremea regimului Antonescu. Se știe că Antonescu hotărîse distrugerea populației evreiești din Basarabia și Bucovina de nord (dar de ce au fost implicați și cei din județele Suceava și Dorohoi și o jumătate din fostul
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]
-
al lui Dimitrie Cantemir, cât și ideile fundamentale pe care se bazează concepțiile sale lingvistice și istorice. De pildă, Budai-Deleanu este primul lingvist român care amendează teoria clasică, potrivit căreia limbile romanice descind din latina cultă, arătând că, în procesul romanizării, populațiile autohtone nu au intrat în contact nemijlocit cu latina lui Cicero, ci cu cea populară, vorbită de coloniști. Astfel încât atitudinea sa față de latinismul intransigent, dominant la Blaj, nu poate fi decât una critică, de vreme ce „relatinizarea” limbii române se dorea
Ion Budai-Deleanu în ediție critică (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5133_a_6458]
-
se află acum România. Constantin C. Giurescu, în cartea sa, “The Making of the Romanian People and Language”, scrie și care au fost activitățile principale ale dacilor. în principal s-au ocupat cu agricultura. A doua perioadă este cea de romanizare, după cucerirea Daciei de către romani, în anul 106, după mulți ani de lupte. Romanizarea s-a întâmplat destul de repede, în cei 165 de ani, prin căsătorii mixte, prin răspândirea religiei creștine cu ajutorul misionarilor... După romanizare a fost o perioadă de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Romanian People and Language”, scrie și care au fost activitățile principale ale dacilor. în principal s-au ocupat cu agricultura. A doua perioadă este cea de romanizare, după cucerirea Daciei de către romani, în anul 106, după mulți ani de lupte. Romanizarea s-a întâmplat destul de repede, în cei 165 de ani, prin căsătorii mixte, prin răspândirea religiei creștine cu ajutorul misionarilor... După romanizare a fost o perioadă de influență slavă, când în timpul secolului al 7-lea și pe parcursul secolului al 9-lea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
doua perioadă este cea de romanizare, după cucerirea Daciei de către romani, în anul 106, după mulți ani de lupte. Romanizarea s-a întâmplat destul de repede, în cei 165 de ani, prin căsătorii mixte, prin răspândirea religiei creștine cu ajutorul misionarilor... După romanizare a fost o perioadă de influență slavă, când în timpul secolului al 7-lea și pe parcursul secolului al 9-lea, când au venit slavi în zona Daciei, influența fiind și prin pronunția cuvintelor. Cel mai vechi document scris în limba română
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
istorică identică în multe privințe. Spațiul public european se confruntă cu chestiunea valorilor europene care ar rezulta dintr-o identitate europeană. Această identitate este în curs de constituire prin procesul de europenizare, așa cum spațiul public național s-a constituit prin romanizare, dar nu în sens etnic, ci al dimensiunii axiologice a atitudinilor față de națiunea română. Spațiul public european derivă în mod logic din existența instituțiilor europene. Un spațiu public european se impune de la sine atât timp cât sunt supuse dezbaterii decizii importante pentru
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
ale noului șef de stat de la Chișinău, cunoscut de altfel că pro-rus și adversar al unirii Moldovei cu România. Președintele ales la Republicii Moldova, Igor Dodon, consideră că oferirea de burse de studii tinerilor moldoveni din partea României este o politică de romanizare și susține că Rusia ar urma să se implice în această situație și să facă mai mult pentru a stopa romanizarea, inclusiv prin oferirea unui număr mai mare de burse pentru tinerii din Republică Moldova. Totodată, Dodon afirmă că Republica Moldova
Noul presedinte al Moldovei vrea sa puna capat „romanizarii” si sa se intoarca spre Rusia. „Romania este foarte agresiva” [Corola-blog/BlogPost/92368_a_93660]
-
la Republicii Moldova, Igor Dodon, consideră că oferirea de burse de studii tinerilor moldoveni din partea României este o politică de romanizare și susține că Rusia ar urma să se implice în această situație și să facă mai mult pentru a stopa romanizarea, inclusiv prin oferirea unui număr mai mare de burse pentru tinerii din Republică Moldova. Totodată, Dodon afirmă că Republica Moldova trebuie să-și ceară scuze de la Transnistria pentru războiul din 1992, a relatat sâmbătă site-ul Deschide.md. ‘Vă voi da
Noul presedinte al Moldovei vrea sa puna capat „romanizarii” si sa se intoarca spre Rusia. „Romania este foarte agresiva” [Corola-blog/BlogPost/92368_a_93660]
-
fiecare an studii gratuite pentru mai mult de 5.000 de tineri din Republică Moldova. Acești tineri se bucură de o bursă, de cazare gratuită. Înțelegeți ce îi învață acolo? Ei primesc cetățenia română, apoi se întorc. Acest lucru înseamnă romanizare. Rusia, daca nu greșesc, oferă doar 150-200 de locuri. Simțiți diferența? Când am fost co-președintele Comisiei interguvernamentale moldo-ruse în anii 2008-2009, ridicăm mereu această întrebare’, a declarat Dodon într-un interviu pentru Russia Today. Igor Dodon se întreabă de ce în
Noul presedinte al Moldovei vrea sa puna capat „romanizarii” si sa se intoarca spre Rusia. „Romania este foarte agresiva” [Corola-blog/BlogPost/92368_a_93660]
-
a însemnat un puternică avânt dat economiei și atragerea în orbita Romei și a dacilor liberi. Retragerea strategică a stăpânirii romane la sud de Dunăre în anul 271 d.Hr. nu au întrerupt legăturile populației daco-romane, formată în procesul de romanizare, cu Imperiul Roman, chiar dacă pe teritoriul fostei provincii Dacia și al dacilor liberi au pătruns populațiile migratoare. Ruralizarea populației și a vieții economice, confirmată prin descoperirile arheologice, revenirea la vechile forme de organizare socială - obștile sătești -, continuarea locuirii pe vechile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
30 Teofil GRIDAN: Mineritul și prelucrarea metalelor la geto-daci 7. 16:30-16:45 Corneliu FLOREA: Datoria de a căuta adevărul - dacii liberi 8. 16:45-17:00 Dorel RADU: Românii între Bizanț și Romă 9. 17:00-17:15 Gheorghe GARBOVAN: Experimentul romanizării. Formarea neamului românesc 10. 17:15-17:30 Mihai ZAMFIR: Sasar 11. 17:30-17:45 Gheorghe VOICA: Al doilea război dacic 12. 17:45-18:00 Gheorghe GARBOVAN: Arealul tracic și imposibilitatea romanizării Secțiunea 3. Anul Brâncoveanu Sală Paladium (parter) - Hotel Continental
PROGRAMUL CELUI DE AL XV-LEA CONGRES INTERNAŢIONAL DE DACOLOGIE – ORADEA 2014 de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349119_a_350448]
-
și Romă 9. 17:00-17:15 Gheorghe GARBOVAN: Experimentul romanizării. Formarea neamului românesc 10. 17:15-17:30 Mihai ZAMFIR: Sasar 11. 17:30-17:45 Gheorghe VOICA: Al doilea război dacic 12. 17:45-18:00 Gheorghe GARBOVAN: Arealul tracic și imposibilitatea romanizării Secțiunea 3. Anul Brâncoveanu Sală Paladium (parter) - Hotel Continental Forum - Moderator: Prof. Mihai Popescu - 1. 15:00-15:15 Șeitan GHEORGHE: Elemente de continuitate dacica în vremea voievodului Constantin Brâncoveanu 2. 15:15-15:30 Prof. Gheorghe ISCRU: Semnificația martiriului sfinților Brâncoveanu-Basaraba
PROGRAMUL CELUI DE AL XV-LEA CONGRES INTERNAŢIONAL DE DACOLOGIE – ORADEA 2014 de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349119_a_350448]
-
Hotel Continental Forum - Moderator: Dr. Mihai Zamfir - 09:00-09:15 Florin CROITORU (Germania): Câteva texte în limba dacă 09:15-09:30 Grigore BUCIU: Elemente precreștine în jocul tradițional românesc 09:30 -09:45 Gheorghe GARBOVAN: Despre limba dacilor și experimentul romanizării 09:45-10:00 Raisa RADU: Hora între magic și profan 10:00-10:15 Mihai ZAMFIR: Săgețile dacilor 10:15-10:30 Crina BOCȘAN: Prietenul lui Traian de Iulia Hașdeu 10:30-10:45 Victor DENCIU: Psihoarheologie juridică - obiceiuri geto-dace 10:45-11:00
PROGRAMUL CELUI DE AL XV-LEA CONGRES INTERNAŢIONAL DE DACOLOGIE – ORADEA 2014 de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349119_a_350448]
-
latinizare, albanezii având o limbă pe jumătate romanizată. 2) Civilizația elenă. Limba și cultura greacă și-au pus amprenta asupra întregului spațiu balcanic. 3) Expansiunea romană. Cucerirea peninsulei de către Roma și înglobarea acesteia în Imperiul roman a oferit posibilitatea unei romanizări. În timp, s-a format o separație culturală și lingvistică în cadrul peninsulei, nordul a fost atras de latinitate, iar sudul de cultura și limba greacă. Peninsula Balcanică a fost romanizată din punct de vedere politic, locuitorii acesteia devenind romei. 4
MATERIAL – STUDIU DE SINTEZĂ. DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ÎN SUD-ESTUL EUROPEAN. GEOPOLITICA ORTODOXIEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697]
-
greci, ci dintre români. Aceasta este situația bisericii române în veacul al XVI-lea până în epoca contemporană. Când și de către cine s-a făcut această mare reformă, care înseamnă independența scaunului muntean fața de cel patriarhal și în același timp romanizarea ierarhiei bisericești? [[iv]] După anul 1401, nu mai avem nici o dovadă despre prezența vreunui ierarh român în sinodul din Bizanț, dar aceasta nu este o dovadă peremptorie că de atunci datează reforma, pentru că actele patriarhiei din secolul al XV-lea
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
turcii Otomani. Două săptămâni de elogiu muncii și al modestiei, ambele caracteristici de bază ale Casei Regale de România. Oare onoratul parlament ne va limita la atâ? Abia am devenit curioși deoarece nimeni nu putea să creadă că Dacii, înainte de romanizare, ar merita menționarea istorică. Se vor retipări manualele de istorie cum ar cam fi foarte necesar? Nicidecum. Avem un președinte cu adevărat ales, cu mentalități în contradicție cu parlamentul. Se simte lupta dârză de rezistență a celor care consideră țara
TESTAMENTUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365194_a_366523]