3 matches
-
Lepădatu, un copil nedorit, vorbește în numele întregului grup: „Ce aș putea să fac? [...] dacă oriunde sunt aceste târguri mari pline de oameni? Aș avea un timp mai bun cu vitele; cu ele am crescut și cu ele m-am obișnuit." Romanticizând evenimente obscure ale perioadei medievale timpurii în "Vremuri de bejenie", Sadoveanu schițează apărarea improvizată a unei comunități de refugiați, ultima lor redută în față de tătarilor nomazi. Nuvela "Hanu Ancuței", descrisă de George Călinescu ca fiind „capodopera idilicului jovial și a
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
Universală din București, în colecția „Clasicii literaturii universale”). Balada povestește întâmplările și impresiile pe tot parcursul ei din perspectiva unui narator. Abordarea narativă, cu toate acestea, este extrem de dificil de înțeles și este modificată constant în întregul baladă. În timp ce naratorul romanticizează atmosfera și moartea iubitei sale și realizează comparații cu o stare de odihnă și de somn, dar prezintă în curând o perspectivă negativă asupra tăcerii și a stării de spaimă: ceea ce a început ca o plimbare la miezul nopții devine
Adormita () [Corola-website/Science/334262_a_335591]
-
neoromantic cu tentă expresionistă, L. preferă totuși formula bine articulată, muzicală. Fondul mistic și metaforic se întâlnește simbiotic cu un orfism imnic de tip Hölderlin, susținut de credința în poezie ca act demiurgic, taumaturgic și misionar. Simbolurile și miturile sunt romanticizate prin contrafacere mitopoetică sau prin preluare directă din repertoriul medieval și romantic. „Piața Diolei” este un tărâm al visului (fantasticului, bizarului) și, totodată, „a ceea ce este și nu e ce pare-a fi”. „Scoica solară” semnifică universul construit pe principiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287747_a_289076]