758 matches
-
deloc. G. mă tem că n-ai înțeles nimic din ce ți-a replicat Pleșu: o dezbatere din care toți se retrag fără să-și schimbe opiniile e egal cu zero, un fel de “five o’clock” englez în care ronțăim biscuiți și discutăm despre vreme apoi ne vedem de treabă: deci, socializări inutile sau măcar formale. Un formalism care îi oferă lui Bucurenci ocazia unei noi escapade narcisiste, astăzi jucând rolul filosofului distrat care își pierde notițele, dar noroc cu
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
dreptate. Nu asta e calea pe care trebuie mers. Cultivându-i-se mentalitatea de asistat (ca să nu spun de handicapat), copilul va aștepta mereu să vină cineva să-i dea pâine, să-i acorde facilități peste facilități, în timp ce el va ronțăi filozofic din cornul abundenței statului-placentă. Să fie clar: nu e grav că, în anul 2002, un guvern al unei țări în curs de integrare în N.A.T.O. și în Uniunea Europeană reușește să dea unui milion sau două de elevi simbolicele
Ugerul lui Pilat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14864_a_16189]
-
aceea de a-și recîștiga publicul. De cele mai multe ori, "filmul românesc" tratează publicul de fraier. Ori îl ignoră complet, și-atunci se cheamă că e operă de patrimoniu, ori îl tratează ca pe un copil oligofren și îl invită să ronțăie grisine. Sînt convins că publicul, ca entitate, e mai inteligent decît își închipuie mulți și că poate savura șampania, ca oricare om de gust. Noțiunea de "film comercial", opusă noțiunii de "film de autor", mi se pare una dintre cele
Nae Caranfil - Am filmat Filantropica în 42 de zile by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15358_a_16683]
-
José, arhivarul-custode al omenirii în mers spre trecut. Nu s-ar mai rătăci nimeni printre labirinturi de dosare, precum tânărul care lucra la un arbore genealogic și care fusese descoperit din întâmplare, după șapte zile, aproape mort de inaniție, deși ronțăise de foame niște dosare vechi, macerate de trecerea secolelor (dosarele sunt trecute la "scăzământ" ca roase de șobolani - corect ar fi fost "un șoarece de bibliotecă"). Iar arhiva computerizată a zilelor noastre n-ar mai conține doar datele esențiale ale
Împotriva orbirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15437_a_16762]
-
nu ne duceau la canal, eram duși la bucătărie ca să curățăm și să tocăm morcovi, cartofi. Furam pe furiș și mai mâncam astfel de crudități. Ce bune erau! În special usturoiul și ceapa, ba chiar și prazul. Uneori ne prindeau ronțăind, dar mai închideau ochii. Odată însă l-au prins pe un flămând ronțăind și l-au obligat pe loc să îngurgiteze o imensă cantitate de morcovi. Sărmanul a zăcut săptămâni la infirmerie. Tot teritoriul care însemna canalul era un gigant
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
tocăm morcovi, cartofi. Furam pe furiș și mai mâncam astfel de crudități. Ce bune erau! În special usturoiul și ceapa, ba chiar și prazul. Uneori ne prindeau ronțăind, dar mai închideau ochii. Odată însă l-au prins pe un flămând ronțăind și l-au obligat pe loc să îngurgiteze o imensă cantitate de morcovi. Sărmanul a zăcut săptămâni la infirmerie. Tot teritoriul care însemna canalul era un gigant maidan-șantier unde ni se aducea, când și când, de la Constanța câte un camion
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
senzații, precum atestatul unui contact primordial cu lumea. Nesățios a o îmbrățișa cu toate simțurile, poetul vine în întîmpinarea lumii cu salutul său imaginativ: "omul galben se ridică încet în levitație./ omul albastru se sparge seara pe caldarîm./ omul cîrtiță ronțăie încă adevărul/ strecurat în pămînt.// sare peste arșița de duminică/ direct în ploaia de luni dimineață./ cu palma întinsă în care închide/ cîțiva stropi/ deschide ochii te recunoaște.// dar numai după părinți" (omul galben, omul albastru). Dîndu-și sfatul a ține
Efectul copilăriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13843_a_15168]
-
fără fler apatic egoist care nu găsește ceva mai bun de făcut decît să-i transforme în fibra sa ațoasă. Cotidiană Atîrnate-n cui metaforele aidoma unor pălării ochi la taclale aidoma paharelor la o masă simțăminte pe care inima le ronțăie cum semințe le scuipă cojile. Simptom epocal În ziua de azi strașnic ne tocmim la revolte. Matinală Cum o vestă antiglonț iarba din curte o echimoză pe cer (l-a lovit pumnul vînjos al unei cupole) o umbră linșată dîndu-și
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4033_a_5358]
-
carnea mea va fi cartea altora îmi spun rămas pe gînduri în care sunt tipărite cărți peste cărți - ca și cum celulă cu celulă din trupul meu ar fi prins mucegai într-un anticariat noapte de noapte o hoardă de șoareci insomniaci ronțăiesc parc-am murit demult și nu mai sînt decît un cadavru acoperit de cărți - ieși la aer! îmi zice rîzînd medicul dar aerul foșnește a carte iarba se usucă făcîndu-se litere frunzele cad ca filele îngălbenite - la trezire - cărțile stau
Vis by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/5843_a_7168]
-
face nimic" lumina e fard meșteșugit peste fețe în trecere te privesc dar lucrează în altă parte te-au învățat să iei distanță așa cum ai lua lumină vor înceta brusc neprevestit o străfulgerare estetică în toiul coridoarelor rășchirate împînzind mintea ronțăind visele împînzit de o transparență neașteptată o distilare în țesuturi aici în diorame cu tine coroane desfrunzite rețele de nervi ale zidurilor lumina susură deșirată în fuioare buimace zgîlțîie aerul cobori pe o funie de povești la ultimele dai peste
Poezie by Dan Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/6179_a_7504]
-
ochii și l-au lovit distrugător din cap la coadă cu ciocurile și ghiarele lor ascuțite și încovoiate. Odată orbit și doborât la pământ, bursucii au dat năvală pe el și cu ferăstraiele agere ale fălcilor lor pofticioase l-au ronțăit până la ultimul oscior și soz de aur, de nu a mai rămas, în câteva momente, nici o urmă din falnica jivină căzută din cer. Când totul s-a isprăvit, la același semnal al copilului, ulii s-au înălțat și au pierit
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
nici să arunce cu nucile, Ochindu-ți blînd ceafa și bucile Și uneori chiar și călcîiele Ce sfarmă în iarbă tămîile. Oh, sînii le sînt interziși Să-i gîdile cu un măcriș Sau să îți desfacă în rai, cînd tu ronțăi Un măr, jucăuș, aurii cîrlionții. De aceea mai bine adorm, Sprijiniți de copacul enorm...
Îngerii sunt tot mai trăiti... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7220_a_8545]
-
bietul nenorocit, ceva medicamente sau leacuri. Tătucă, pe cine vei mai îngropa dumneata până la următorea sărbătoare din calendar? S-a terminat așteptarea: bătrâna Liusia, de la doi, care umbla mereu beată, a ieșit împleticindu-se pe scară, cu părul vâlvoi și, ronțăind o ultimă coajă de pâine amară, a căzut în mijlocul holului, lată. Vremuri mai bune... Greu peste greu, da' poate vei prinde tu vremuri mai bune, îmi zice cu amar mătușa Polina și mai înhață două piroști, înfulecă gâfâind șașlâc, pelmeni
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/7660_a_8985]
-
o stea adevărată trece prin noi ca o săgeată. Izvorul rece La Izvorul Rece Totul devenise cald ... erau scaune calde, mese calde, ospătărițe calde, căldura luneca din burlane-n canal. Tăcerile cu Tăcerile se-mperecheau anormal. Sub masă cățelele de rasă ronțăiau oasele calde, fierbinți - linse până în măduva lor farfuriile nopții de smoală - hârtia se înmuiase era o cocă banală, devenise mâncare, cuvintele erau supe sorbite la două guri imaginare. Mă despieptănai cu furculița, pe mijlocul capului îmi tăiai cu cuțitul o
Poezie by Ioana Crăciunescu () [Corola-journal/Imaginative/7449_a_8774]
-
pentru tabloul lui Van Dongen...", se izmenea MD în fața mea și a acelui domn care tot zîmbea tîmp. Vizitatorul s-a arătat foarte interesat de tablou, mai ales, dacă am înșeles bine urmau și niște aspecte financiare foarte substanțiale. Am ronțăit și cîte o trufă, știi doar cît îmi plac bomboanele de ciocolată, mai era și o ceramică de Miro, albanezul se făcea că studiază piesa, dar l-am surprins, fără voia mea, că acum era mai mult cu ochii după
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
lași, niște jrofitori ordinari, niște oameni de nimic, asta suntem... Ifi murfumesc pentm că ai fost atât de sincer cu mine, cu noi... §i, ca sa-fi demonstrez că pot, totuși, să mă ridic deasupra condiției mele de robot programat să ronțăie și-n somn chewing-gumm și pop-corn, uite, am să plec chiar acum și-am să merg la Ambasada Americană Și-am să-i smulg steagul din poartă, dar nu ca să-1 port în triumf, pentm că nu merită asta, ci
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
astăzi statuia lui Vadim se vor vedea confruntați mâine cu niște trupe paramilitare de toată frumusețea. Iar de violența acelora nu-i va scăpa nici statuile, și nici meterezele de brânză râncedă ale unui stat ale cărui fundamente au fost ronțăite de șobolănimea care se visa etern stăpânitoare.
Bancul cu statuia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13205_a_14530]
-
ar exista primejdia de-a fi pulverizați. Întreaga lor energie s-a îndreptat și se îndreaptă spre crearea unor supape cu desăvârșire controlate de ei. Ceea ce-l exasperează — și nu fără motiv — pe C. T. Popescu e evidența că rotițele supapei-mecanism ronțăie mai ales plevușca, dacă nu chiar indivizi care n-ar fi meritat tratamentul public la care sunt supuși. E, însă, inevitabil să se întâmple astfel. Atunci când ai pornit o operație chirurgicală, înainte de a ajunge la rana propriu-zisă trebuie să treci
Procesul comunismului? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13316_a_14641]
-
în stihuri de-o insurgentă factură, însetate „la vedere” de adevăr și justiție. E o poezie politică, să admitem, dar una onestă, autentică: „Unde sînt profesorii de tortură? unde/ preoții cu pistoale sub sutană? unde/ sînt cei care ne-au ronțăit cotoarele cărților?/ ei există se plimbă instalați în mașini luxoase/ și învață alfabetul democrației pătat/ de grăsime a icrelor ei există/ pe unde trec locotenenții morții suavii/ degetul exterminatului la Canal/ îi arată dar mulțimea privește veselă/ în timp ce așteaptă distribuirea
Poezia lui Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13322_a_14647]
-
o dată eram undeva, foarte departe. Era momentul valurilor uriașe. Honoré îmi povestea că pentru anumite recepții private se băgau câțiva rechini în piscină și că rechinii aveau la dispoziție cinci minute, înainte de a muri în apa dulce, pentru a-i ronțăi pe invitații prea înceți. Se pare că asta dădea o ambianță unică petrecerilor. Apoi, toți ceilalți se bălăceau în apa roșie până noaptea târziu. Honoré era profesor la un colegiu de la periferie. Petrecerile private îl dezgustau. Nu se ducea nici măcar
Marie Darrieussecq by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Journalistic/13352_a_14677]
-
făcut, la momentul oportun. Totdeauna ne legăm soarta de momentul oportun. Pe scaune, în picioare, tovarășii de călătorie erau bine dispuși ducând la gură sticle de jumătate litru de apă plată, o jună îmi întinse un biscuit pe care-l ronțăi, remarcând că n-are nici un gust, un ins în uniformă de vânător și cu mustăți ŕ la Franz Josef îmi prinse de rever o insignă și-mi aduse, pe un cartonaș, două chiftele. Tremuram ușor, binevoitorul însoțitor mai îmi puse
Printre coșmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12149_a_13474]
-
proasta lor condiție umană, pe de alta, de obligația de-a "avea grijă" de supuși, au ales metoda cea mai respingătoare: de a-i batjocori pe români, reducându-i la condiția de boscehateri ori de câini din cușcă, fericiți să ronțăie un capăt de os zvârlit cu dispreț suveran de baronul îmbuibat și plin de ifose. După cincizeci de ani de propagandă deșănțată contra chiaburului cu burtoi și cu voce stridentă, pesedeii țin să ilustreze, ca într-o farsă cu iz
Barbierii regelui Midas by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12728_a_14053]
-
parnasiană alură: "Oh, happy day! în timp ce pașii lui în foșnet de păpădii sfioase/ înjghebau o direcție ce nu ducea nicăieri// agitînd umbreluțe făcute din fîșii de chaos/ femeile de pe trotuare își lățeau decolteul din care/ dinții mărunți ai lui Thomas ronțăiau firimituri de argilă/ bine frămîntată cu toții consimțind că a sosit/ negreșit vremea cînd trupurile de pergament aurit trebuie să/ coboare de pe coperta revistelor feministe direct pe asfalt/ lîngă ceilalți maidanezi" (balada măturătorului de la 4 dimineața). Mișcarea anarhică a particulelor avangardiste
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
idealiștilor romantici germani), ca efect al acestei dezlănțuiri "totale". Visînd (violent) cu ochii deschiși, poetul încearcă a transfera realului mirajele sale precum acei pictori ca Dali sau Magritte care îmbinau perspectiva suprarealistă cu o minuție tehnică realistă: "mi-e foame ronțăi arbori mi-e sete beau dîmbovița mi-e frig mă-nvelesc cu surîsul monei-lisa/ mi-e somn dorm în sexul stelei polare din antecamera sînului tău roșu cu sfîrcuri albe hiperhalucinante/ însămînțez versurile în pămînt de fier ca pe brazii
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11789_a_13114]
-
stăpânul peltelelor enorme pe care le trage poporului român de ani și ani de zile. Partea tristă pentru el e că foarte curând din această enormă peltea nu va rămâne decât priveliștea respingătoare a unor gingii putrede, care după ce au ronțăit totul în jur au ajuns să se autodevore.
Stăpânul peltelelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12921_a_14246]