201 matches
-
face în acest român tabloul cel mai complet al societății evreilor asimilați din Frumoasă Epoca vieneza. • 1892 "Anatol" • 1894 "Das Märchen" • 1895 "Liebelei" • 1898 "Freiwild" • 1899 "Paracelsus" • 1899 "Der grüne Kakadu" • 1899 "Das Vermächtnis" • 1899 "Die Gefährtin" • 1900 "Reigen" ("La Ronde") • 1902 "Lebendige Stunden" • 1904 "Der einsame Weg" • 1906 "Zwischenspiel" • 1906 "Der Ruf des Lebens" • 1909 "Komtesse Mizzi oder Der Familientag" • 1910 "Der junge Medardus " • 1911 "Das weite Land " • 1912 "Professor Bernhardi" • 1915 "Komödie der Worte" • 1924 "Komödie der Verführung" • 1908
Arthur Schnitzler () [Corola-website/Science/311477_a_312806]
-
De la familia Aneta și Vasile Păduraru dețin o serie de informații despre viața și familia sa: de pildă dumnealor mi-au semnalat că, urmărit fiind de autoritățile comuniste, Istrate Micescu s-a ascuns la Al.Ștefanopol care locuia pe strada Rondă, în apropiere de Biserica Popa Nan. Această chestiune mi-a fost confirmată de fiul marelui avocat, domnul Istrate I.Micescu: în calitate de inginer silvic, Al.Ștefanopol avusese relații cu Micescu în legătură cu niște parcelări de pădure aflate în proprietatea acestuia. In ceea ce
Un scriitor uitat by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Memoirs/11633_a_12958]
-
perioadă a existenței Marelui Palat. Era rezervat special acestei denumiri oficiale. La el se ajungea printr-o curte descoperită , numită și "fială". Acesta era numită "Fiala misterioasă, Filiala Sigma", sau "Triconc". Acea curte avea un plan aparte, cu două porțiuni ronde, "hemicicluri". In acel spațiu exista un bazin din bronz, bordat cu argint și un vas de aur. Unul dintre "hemicicluri" era acoperit, în el adăpostindu-se de obicei demnitarii, curtenii sau funcționarii care-l așteptau pe împărat. Printr-un vestibul
Marele Palat din Constantinopol () [Corola-website/Science/316598_a_317927]
-
autobiografic. A evocat peisajul italian în diferite anotimpuri, prin versuri de o muzicalitate deosebită. Pentru activitatea sa, a primit "Ordinul Italian de Merit" ("Ordine al merito della Repubblica Italiana"). Cardarelli a fost unul din întemeietorii revistei și grupării literare "La Ronda", prin care a pledat pentru întoarcerea la clasicism și a impus ca model lirica lui Leopardi.
Vincenzo Cardarelli () [Corola-website/Science/317244_a_318573]
-
fortăreață ce se cheamă Donjon, cum spune și cuvântul Însuși, există o Porte-aux-Pains, exista o Eglise du Refuge, erau, bineînțeles, și diferite biserici Închinate Sfintei Fecioare, pe ici, pe colo, exista, sau mai există și azi o rue de la Pierre Ronde, unde se afla o pierre de cens, pe care supușii contelui mergeau să depună monedele zeciuielii. Și apoi o rue des Blancs Manteaux și o stradă zisă de la Grande Pute Muce, pentru motive pe care te las să le ghicești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
120 de bani. Iată În ce ordine: primele la Fortăreață item cele de-al doilea la cei de la Porte-aux-Pains item la Biserica Refugiului item la Biserica Notre Dame, dincolo de râu item la fosta clădire a catarilor item În strada Pierre Ronde. Și trei buchete de câte șase Înainte de sărbătoare, În strada curvelor. pentru că și ele, sărăcuțele, voiau probabil să țină sărbătoarea făcându-și câte-o capelină de roze.“ „Isuse“, am zis eu, „să știi că ai dreptate“. „Te cred că am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
VII Giornata archeologica (Genova, 25 novembre 1994), a cura di B.M. Giannattasio, Genova, 1995, în special p. 65-84. • Les Italiens dans le monde grec. IIe siècle av. J.-C. - Ier siècle ap. J.-C. Circulation, activités, intégration. Actes de la table ronde, École Normale Supérieure, Paris, 14-16 mai 1998, édités par Ch. Müller et C. Hasenohr, Athènes, 2002 (BCH Supplément 41). • V. Pârvan, op. cit., p. 109. 9 Ibidem, p. 186-191. • Vezi și idem, La pénétration hellénique et hellénistique dans la vallé du Danube
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
edited by A.D. Rizakis, Athens, 1996. • Les „bourgeoisies“ municipales italiens aux IIe et Ier siècles av. J.-C. Centre Jean Bérard. Institut Français de Naples, 7-10 décembre 1981, Paris-Naples, 1983; Parenté et stratégies dans l’Antiquité romaine. Actes de la Table ronde des 2-4 octobre 1986 (Paris, Maison de sciences de l’homme), textes réunis et présentés par J. Andreau et H. Bruhns, Roma, 1990; M. Kajava, Roman Senatorial Women and the Greek East. Epigraphic Evidence from the Republican and Augustan Period
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în vreme ce porno descinde în directă linie din cinema [...]. Porno a devenit un adevărat discurs, de când a părăsit lumea prea limitată a imaginilor fixe pentru cele animate, deplasare care l-a făcut să-și câștige dimensiunea articulatorie". Sexe mécanique, La Table Ronde, 2002, p. 203. Printre alte efecte, trecerea de la pornografie la porno contribuie la marginalizarea literaturii pornografice, ale cărei puteri de stimulare sexuală par slabe, ba chiar derizorii, dacă le comparăm cu cele ale imaginii animate. În cărțile pornografice, prezența fotografiilor
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
original, "à tant de tableaux libertins". Citatele sunt preluate aici din Sade, Justine sau nenorocirile virtuții, traducere de Tristana Ir, Trei, București, 2008, pp. 33 și 399 (n.t.). 6 Putem cita cartea lui D. Folscheid, Sexe mécanique (La Table Ronde, 2002), care se reclamă de la platonism, sau pe cea a lui M. Dubost, La Tention pornografique. Réflexions sur la visibilité de l'intime (Ellipses, 2006), care invocă mai degrabă gândirea lui Lévinas. 7 Cf. Fondanèche, Daniel, Paralittératures, Vuibert, Paris, 2005
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
direcția dorită, pe sol sau ridicat; battement developpe - ridicarea piciorului activ printr-o mișcare de îndoire, trecere prin poziția passe și întindere lentă pe direcția dorită; grand battement jette ridicarea piciorului liber prin battement tendu la 90° sau mai mult; ronde de jambe execuția unei mișcări circulare pe sol cu piciorului liber, în ambele sensuri; se execută din poziția I; temps-lié reprezintă trecerea greutății corpului de pe ambele picioare pe unul și de pe un picior pe celălalt; se execută: înainte, înapoi, lateral
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
satelor, să întărească liantul social. "Spațiul Rural XXI" este un proiect vizând legarea a două spații naturale (cu livezi, grădini, spații de odihnă, atracții culturale și patrimoniale, drumuri pedestre, cicloturistice și ecvestre) din Serra de Caldeirăo (Algarve, Portugalia), Serranía de Ronda (Andaluzia, Spania) și Millevaches (Limousin, Franța). Competitivitatea economică a satelor Competitivitatea economică a satelor depinde de tipul lor, de diversitatea lor (sunt teritorii în care toate componentele dezvoltării sunt în echilibru, sunt în mileniul trei, dar și teritorii în declin
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
terenuri lăsate în paragină, cu clădiri degradate etc. Concertarea nu înseamnă ca toți să fie întrutotul de accord, ci crearea și consolidarea unei culturi locale a încrederii reciproce care poate aduna forțe creatoare într-un proiect colectiv. În Serranía de Ronda (Andaluzia, Spania), frumusețile naturale (munți, peisajul pitoresc, patrimoniul istoric), apropierea de mare (turism, plajă), prezența orașului Ronda, elogiat de mari scriitori și frecventat de nenumărați turiști, au făcut din zonă una cu potențial turistic imens. Cu toate acestea, lipsa unor
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
suportabilului. Atunci fu Rică lovit în plin de puterea ei poruncitoare. Sau poate că nu neapărat femeia, ci momentul își armoniză fără menajamente elementele-i, iar dacă nici momentul, atunci poate conținutul unor așteptări nearticulate, ce călătoreau prin mediu în ronda lor silențioasă, hămesite de împlinire. La fel de docil ca brățara împinsă de deget, mintea băiatului intră în cercul necesității ce o revendica imperios. Apucă atunci poigné-ul îngăduitor de vizavi și împinse brățara coclită de cupru în sus, către el, de-a
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Înapoi. Partea piciorului la chasse-ul Înainte va fi G.I., Genunchi, G.I., iar la chasse-ul Înapoi va fi Genunchi, G.I., G.I. Când se dansează pe loc se poate urma modelul: ori Numărătoarea Încrucișează P.S. În spatele P.D. cu un ușor „ronde de jambe par terre”; „4” Apropie P.D. aproape de P.S.; „&” P.S. lateral; „1” ori Pas foarte mic Înainte P.D. twistând ușor la S din șolduri; „4” Apropie P.S. de P.D. rotindu-te mâna la D; „&” Pas mic lateral P.D.; „1” ori
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
tatălui său și a asistat la sfârșitul epocii de aur a țărănimii, surprinse ulterior în cartea Travaux des champs (Éditions du Rocher, 2008). După o criză existențială depășită filosofic și literar, din care se naște L'Idée (Éditions de La Table Ronde, 1992), cunoaște universul închisorilor, căruia îi dedică mai târziu Perpète (Éditions du Rocher, 2006). În paralel, explorează și alte spații geografice și culturale, precum Sahara și Bamako, de unde își trage rădăcinile primul său roman de dragoste, La Traversée (Éditions de La
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
cunoaște universul închisorilor, căruia îi dedică mai târziu Perpète (Éditions du Rocher, 2006). În paralel, explorează și alte spații geografice și culturale, precum Sahara și Bamako, de unde își trage rădăcinile primul său roman de dragoste, La Traversée (Éditions de La Table Ronde, 1991), dar și romanul polițist Mali Mélo (Éditions Baleine, 1995) sau nuvela Bamako (1996). Profesor de literatură și de filosofie, abordează genuri și tematici diferite, trecând de la poeme la furtunile narative din La Musaraigne (Albin Michel, 2000), apoi la biografie
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
no.1, pp. 65-81 128. Kahn, S., 2004, L`espace europeen d`enseignement superieur a la croisee des chemins, Revue en ligne Etudes Europeennes, http//etudes-europeennes.fr 129. Kouevi, G.A., 2002, Etat et autochtonie le paradigme de la citoyennete, Table ronde UNESCO, Forum Social Mondial 2002 (Porto Alegre, Bresil), http//www.unesco.org/ 130. Lopez Ruperez, F., 2003, Globalisation and Education, Prospects, XXXIII (3, Sept.), pp. 249-261 131. Loveless, T., 1998, Uneasy allies The evolving relationship of school and state, Educational
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
se mettre mal; je le crois bien: toute parure lui nuit; tout ce qui la cache la dépare. C'est dans l'abandon du négligé qu'elle est vraiment ravissante (...) un déshabillé de simple toile me laisse voir să taille ronde et souple. Une seule mousseline couvre să gorge; et mes regards furtifs, mais pénétrants, en ont déjà saisi leș formes enchanteresses." (Lettre 6, p. 44) On y reconnaît leș traits de beauté simplifiée dont affolaient leș chevaliers du XVIII-ème siècle
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
și organist francez - 12 piese op. 22(1871) Bloch, Andre(1873 -1960) Dirijor și compozitor francez - 6 Piese mici pitorești Boelmann, Leon (1862 -1897) Organist și compozitor francez - Berceuse - pian la 4 mâini - Scenes de Moyen Age - 3 piese - 1. Ronde de la nuit, 2. La veillee, 3. Le tournoit Boliart, Xavier (n. 1948) Compozitor și pedagog spaniol - 3 Sommerstucke (1987) Bon, Maarten (n. 1933) Pianist și compozitor olandez - Boreal V (1992 rev, 1995) Bonet, Narcis (n. 1933) Compozitor, dirijor și pedagog
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
Meulenbeld, „Sanskrit names of plants and their botanical equivalents”, The Madhavanid³na and its chief commentary, E.J. Brill, Leiden, 1974, pp. 520-611, și Arion Roșu, „Sur les phytonymes sanskrits dans la botanique médicinale indienne”, Transfert de vocabulaire dans les sciences, Table ronde CNRS 1984, Paris, 1987, pp. 327-329. Dr. Meulenbeld a avut amabilitatea să-mi confirme relevanța botanică a celui de-al doilea volum din Thirty-Five Years in the East (comunicare personală, 15.08.2002). 12. În text junany. Evident, este vorba
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
2012. Louth, Andrew, Originile tradiției creștine mistice. De la Platon la Dionisie Areopagitul, Sibiu, Deisis, 2002. Lupasco, Stéphane, L'énergie et la matière psychique, Paris, Julliard, 1974. Maffesoli, Michel, Le Réenchantement du monde. Une éthique pour notre temps, Paris, La Table Ronde, 2007. Marion, Jean-Luc, L'idole et la distance, Paris, Grasset, 1977. Marion, Jean-Luc, La Croisée du visible, Paris, PUF, 1991. Marion, Jean-Luc, Étant donné. Essai d'une phénoménologie de la donation, Paris, PUF, 1997. Marion, Jean-Luc, Le Visible et le révélé
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
100 de cîntece de pușcărie din Gherla, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2001. Valery-Grossu, Nicole, Binecuvîntată fii, închisoare..., Editura Univers, București, 2002. Van Gennep, Arnold, Riturile de trecere, Editura Polirom, Iași, 2000. Varaut, J.M., La Prison, pour qoui faire?, Éditions La Table Ronde, Paris, 1970. Vasseur, Véronique, Médecin-chef à la prison de la Santé, Éditions Le cherche Midi, Paris, 1999. Wacquant, Loïc, Les prisons de la misère, Éditions Raisons d'agir, Paris, 1999. Weiss, Anne, Prisons: a system in trouble, Enslow Publisher, New Jersey, 1988
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
O.: „Voi, neobositelor penițe Klaps/ și voi, prea dulci sticluțe Pelikan!/ Cine să mai aibă grija sufletelor noastre/ înmuiate în acreala/ altui veac barbar?// Voi, estompe, radiere, ascuțitoare,/ tocuri,/ și tu, vin vechi de Kores,/ cine să ne mai învețe/ ronda scriere sau finul duct/ al genialelor creioane Hardtmuth?/ Cine să mai plângă cu cerneală/ pe degetele noastre tremurătoare,/ uscate și reci, bolnave de lâncezeală/ și-atât de singure, de necaligrafice,/ de pieritoare?” Costache Olăreanu e un prozator rafinat și cult
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288518_a_289847]
-
2.2. Modalități de receptare a operei leopardiene la începutul secolului al XX-lea / 37 2.2.1. Leopardi Pascoli Quasimodo / 44 2.2.2. Leopardi D'Annunzio Quasimodo / 47 2.3. Giacomo Leopardi și revistele literare: 'La Voce', 'La Ronda', 'Solăria', 'Circoli', 'Campo di Marte' / 50 2.3.1. 'La Voce (1908-1916) / 50 2.3.2. 'La Ronda' (1919-1922) / 54 2.3.3.'Solăria' (1926-1934), 'Circoli' (1931-1939), 'Campo di Marte' (1938-1939) / 62 2.4. Giacomo Leopardi și triada: Giuseppe Ungaretti
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]