14 matches
-
La el veneau toți țăranii din satele megieșe, care aveau nevoie de o lucrare de fierărie, de potcovitul cailor sau boilor, ori să-l tocmească să le ridice o casă. Te puteai baza pe el nu numai la lucrări de rotărit și potcovit, ci și în cele ale dulgheritului, știind face o casă din bârne de lemn, de la temelie și până la dranițele[ 1 - Șindrilă, șiță, folosită la acoperirea caselor.] pentru acoperiș. Lucrând cu sârg în fața nicovalei, sudoarea picura de pe obrajii lui
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1463638130.html [Corola-blog/BlogPost/379048_a_380377]
-
La el veneau toți țăranii din satele megieșe, care aveau nevoie de o lucrare de fierărie, de potcovitul cailor sau boilor, ori să-l tocmească să le ridice o casă. Te puteai baza pe el nu numai la lucrări de rotărit și potcovit, ci și în cele ale dulgheritului, știind face o casă din bârne de lemn, de la temelie și până la dranițele[ 1 - Șindrilă, șiță, folosită la acoperirea caselor.] pentru acoperiș. Lucrând cu sârg în fața nicovalei, sudoarea picura de pe obrajii lui
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
luptei anticomuniste duse de preotul Coriolan Buracu în anul 1950 și după. Munții verzi fac trimitere la bogăția silvică a localității, aflată în zona Semenicului. Brâul undat de argint simbolizează izvoarele râului Nera, iar roata reprezintă ocupația tradițională a locuitorilor, rotăritul. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.15 Anexa 2.15 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Răcășdia, județul Caraș-Severin Descrierea stemei: Stema comunei Răcășdia, potrivit anexei nr. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167424_a_168753]
-
Osii. 3) Caroserii și părțile lor. 4) Rotile și părțile lor, de lemn sau de metal, inclusiv rotile prevăzute cu anvelope. 5) Sistemele de prindere. 6) Dispozitivele de frânare și părțile lor. 7) Brancardele, cârmele, palonierele și alte piese de rotărit. De reținut că materialul pentru sporturile de iarnă cum ar fi săniile, boburile etc. rămân clasificate la poziția nr. 95.06. ----
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166815_a_168144]
-
parte, pentru stârpirea animalelor dăunătoare. Morăritul, una din cele mai vechi meserii se mai păstrează, dar vechile mori sunt înlocuite cu altele moderne, electrice. Acolo unde este piuă și ștaeză, este și moară, aceste industrii țărănești dezvoltându-se împreună. Prin rotărit se înțelege prelucrarea tuturor pieselor care alcătuiesc căruța. Execuția roții este destul de complicată, meseria căpătând această denumire. Dulgheria este tot o meserie foarte veche, datând din perioada feudală. Fiecare gospodar știa să-și lucreze singur casa, începând cu tăierea , cioplirea
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
Cioran" (de regulă, în luna mai), obiceiurile tradiționale de Paști, Crăciun și de Anul Nou și multe alte manifestări folclorice în comună și în localitățile din Mărginimea Sibiului. Adevarăți gospodari, locuitorii mai practică și astăzi mesteșugurile tradiționale: țesut, cojocărit, fierărit, rotărit și pielărit, obiectele artizanale sau de serie fiind căutate de amatorii de suveniruri și produse specifice zonei. Dintre intelectualii rășinăreni, mulți ar fi meritat cuprinderea în această galerie de figuri. Profesorul universitar doctor Vasile Iliuț, Decan si Prorector al Universității
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
agricole, obiecte artizanale și țesături) și turism (agroturism și turism ecologic). Tradițiile și obiceiurile localnicilor, modul de viață și portul popular, manifestările culturale și religia înscriu arealul în ansamblul particularitților etnice caracteristice Țarii Moților. Meșteșugurile tradiționale (țesutul în război, cojocăritul, rotăritul, căuăcitul, cioplitul pietrei, cibăritul), obiceiurile specifice fiecărui anotimp, ritualurile creștine (botez, nuntă, înmormântare), sărbătorile religioase (Paști, Crăciun, Bobotează, Sângiorz) și cele prilejuite de lucrul câmpului (aratul, semănatul, treieratul) sunt moștenite de la o generație la alta încă din cele mai vechi
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
coboară, tipologic, până în străvechile culturi ale antichității europene), a meșteșugurilor sătești: țesut (lânar, mătăsar, cânepar, trăistar - păr de capră) și împletit (frânghierit), cojocărit și pielărit, olărit și pietrărit, minerit (aurifer), fierărit și clopotărit, urmate de meșteșugurile lemnului (dulgherit, măsărit, tâmplărie, rotărit, dogărit, spătărit) și confecționarea instrumentelor muzicale (de suflat și cu coarde), ale prelucrării cerii (boștinărit și lumânărit) și a stufului (rogojinărit), demonstrând o complexitate tehnic-meșteșugărească și un nivel de specializare a satului românesc în practicarea meșteșugurilor, impresionante. Categoria "monumentelor de
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
ucraineană (medie), precum și două grădinițe de copii . Tradiițional activitățile economice de bază erau legate de pământ (cultivarea plantelor și creșterea animalelor) și de păduri (tăierea și prelucrarea lemnului). Până la ocuparea teritoriului de către sovietici erau dezvoltate și meșteșugurile tradionale românești (cojocărit, rotărit, covălit, botnărit, țesut, cusut etc.). În ultima perioadă se dezvoltă mai mult serviciile, inclusiv de către persoane care investesc bani câștigați peste hotare. În prezent există ocol silvic, un centru și mai multe unități mai mici pentru prelucrarea lemnului, 3 întreprinderi
Ciudei, Storojineț () [Corola-website/Science/315535_a_316864]
-
racovicenii confecționau unele părți componente ale carului sau căruțului: „leși”, „funduri”, „șârigle”, coșuri, vârșe. Acest meșteșug era practicat cu precădere de către țiganii din „Capu' satului” și băieșii de pe „Vale'n Sus”. Dintre săteni s-a remarcat Gheorghe Foarcoș zis „Fîsu”. "Rotăritul" s-a impus în meșteșugul local ca o necesitate ținând cont de faptul că până la sfârșitul secolului al XIX-lea roțile carelor nu erau „încălțate” cu „rafuri”, ceea ce ducea la o uzură rapidă a acestora. Uneori, rotarii, confecționau și dricuri
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
varietatea instalațiilor tehnice care însumează aproape toate ocupațiile și meșteșugurile practicate pe întreg teritoriul României (mori de apă și de vânt, șteampuri aurifere, oloinițe, vâltori, stâne sau sălașuri temporare de oier, teascuri de stors strugurii, ateliere de fierărie, de olărie, rotărit, glăjării, ateliere de cojocari, țesători, etc) și construcții sociale din satele noastre: școli, primării, biserici. Din punct de vedere al materialelor folosite de arhitectura populară românească, fișele sunt proiectate să consemneze aceste informații pentru fiecare element de construcție în parte
ETNOMON () [Corola-website/Science/330295_a_331624]
-
Jos, j. Caraș-Severin), unde s-a căsătorit cu fiica preotului Sofronie Liuba, pasionat culegător de folclor. În colaborare cu acesta, I. a întocmit monografia satului Maidan, incluzând date geografice, antropologice, sociale, precum și detalii despre portul popular și îndeletniciri (păstorit, morărit, rotărit etc.). Monografia mai cuprinde tradiții, legende, balade și jocuri de copii, precum și un glosar. Tot împreună cu Sofronie Liuba, I. a trimis la revista „Familia”, sub semnătura Liuba-Iana, texte lirice, jocuri de copii, culegeri de medicină populară ș.a. A mai publicat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287480_a_288809]
-
și expresii verbale tradiționale (basme, legende, proverbe, ghicitori și limba în care ele sunt vehiculate etc.), expresii muzicale (cântece vocale, instrumentale), cinetice (dansuri, jocuri etc), savoire-faire-ul, cunoștințele referitoare la ocupații (agricultură, păstorit, pescuit, sericicultură etc.) și meșteșuguri tradiționale (țesut, olărit, rotărit, arhitectură populară etc.), tot ce creativitatea umană a născocit, a dezvoltat, a transmis prin mijloace informale tradiționale și a păstrat ca valori perene. Toate acestea, care în realitatea concretă sunt mult mai numeroase și nuanțate, constituie patrimoniul cultural imaterial al
O întrebare pentru dna Sabina Ispas directoarea Institutului de Etnografie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6470_a_7795]
-
târâre și alunecare. Din cabinetul de studiu ale expoziției publicul va putea afla informații despre viața economică, relieful (cadrul geografic) și natura care au determinat marea varietate a mijloacelor de transport în țara noastră. Două accente speciale, un atelier de rotărit și unul de fierărie, vor fi sugerate în expunere pentru a evidenția cele două meșteșuguri care au avut un rol deosebit de important în evoluția transporturilor populare. De la transportul greutății pe creștetul capului la șaretă, de la traista de umăr și legănușul
Expoziții noi, ateliere și târg la Muzeul Țăranului Român by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/67388_a_68713]