8 matches
-
asemănătoare cu cele latine. Că fenomenul de latinizare s-a produs prin mai multe „ajustări” ale cuvintelor latinești, adică, au dispărut sufixele specifice limbii latine de la sfârșitul cuvintelor -us, -um, -ellum, -illum ș.c.l. S-a produs fenomenul de „rotacizare” a cuvintelor, prin înlocuirea consoanei „n”cu „r”. Cu s-a produs acest fenomen? Nimeni nu a emis o explicație pertinentă. Dar și alte consoane moi din limba latină au fost înlocuite cu alte consoane tari. În multe cuvinte vocala
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
alma, ulma, alim, olma și se crede că reprezintă skr. alma „acru“; în erzya și livoniană umăr. Latină și greacă aveau mal- respectiv mel- ce par apropiate de numele astrului diurn cecen și anume malh, rom. măr este explicat prin rotacizarea lui l. Dar în abază (Abhazia), fostă republică în Georgia, întâlnim soarele mara, exact că varianta română populară pentru un măr și anume o mara. De fapt mara din abază e la o distanță de 200 km față de cecenul malh
MĂR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1435310258.html [Corola-blog/BlogPost/352967_a_354296]
-
rândul sau „probabil“ din celtica cf. v. irl. gabul „furca“, acesta în legătură cu cerul gab la prehitiți, în ebraică „bolta“, iar rus. kopio „sulița“ cu varianta lui gab, anume kap „cer“ (furca poate rezultă din Palk, soarele în mitologia coreeană prin rotacizare și cu p > f că în folk, [folko]). Armele sunt distrugătoare că și razele ucigătoare ale soarelui torid în țările tropicale și nu numai. Un sinonim al lui Șamaș era Nergal, la început stăpân al soarelui arzător apoi zeu al
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1431412351.html [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
unealtă are câțiva dinți. Lat. furca este dedus de Walde din i.e. *g'hei- „a prinde, a lua“. Noi îl comparăm cu Palk, care în mitologia coreeană este zeul soarelui dintr-un idiom care transformă p în f și cu rotacizare. Magh. villa și sl. vily se compară cu vela „soare“ în melaneziana cu varianta vila „fulger“, wila „fulger“ în polineziana, wilu-ka „soare“ în australiană, (= wila „foc“). Și gr. piruni pare în legătură cu focul pyr, acesta din „soare“. Furca de tors la
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1431412351.html [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
chirilică), expresie folosită probabil de păstorii sârbi și sloveni care au întemeiat satul sau au poposit acolo în jurul anului 1000. Este un nume potrivit cu locul, care este o vale roditoare a unui râuleț ce curge printre două mici dealuri. Prin rotacizare și contaminare fonetică Dobrii Dol - foarte probabil de-a lungul secolelor XII-XIII - a devenit Dobrii-dor. Pe la 1500 însă locuitorii, care vorbeau românește, uitaseră numele slav și își numeau satul „Dobridoru lu’ Iepure”. Dobridorul este un sat mic de câmpie cu
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
Numele celor doi întemeietori legendari fac trimitere la prezența pecenegilor în această zonă, prezență atestată până în zilele noastre în denumirea "Dealului Beșineului" (Dealul Peceneagului, Dealul Cumanului), situat deasupra comunei Rășinari, fiind posibil ca însăși denumirea localității să fie derivată prin rotacizare de la numele medieval al pecenegilor (Besii, Bisseni). Firea dârză a rășinărenilor nu s-a dezmințit nici la 1848, când conducatorii legiunii prefecturii Sibiu, în frunte cu prefectul, erau aproape toți fii ai satului. Escadronul lor de călăreți a dat jertfa
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
etc., reprezintă evoluții diferite, sufixale și prefixale, ale miezului lichid. Vocalizarea lui l în formele sufixate cu n și contragerea cuvântului (cf. rs. pólon „plin” cu srb. pun) au dus la apariția formelor uni, huni, ven(eți), hani etc., prin rotacizarea lui n au rezultat forme ca Garuli „populație în Liguria”, greci, arieni, Uri „popor în India pe Indus”, iar prin dispariția lui n înaintea lui i au rezultat formele uiguri, uzi. Rămâne de explicat partea a doua a denumirilor un-gur
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
său pentru rețetele estetice, modelele și procedeele tradiționale consacrate. În continuare sunt analizate formele stilului oral pe care le cităm: fraze interogative și exclamative, ziceri tipice, construcții întrerupte, așazisele anacolute, expresii idiomatice, proverbe, locuțiuni verbale, repetarea cu inversiunea ordinii cuvintelor, rotacizarea specifică limbii muntenești, mai-mult-ca-perfectul perifrastic ș.a. De asemenea se observă că, atunci când dialogul încetează și încep comentariile scriitorului, acesta folosește și aici felul de a vorbi al personajelor sale, prin intermediul stilului indirect liber. Tudor Vianu precizează că I.L. Caragiale nu
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]