22 matches
-
ocrotește, E dar divin venit din cer, Un înger parcă îmi vorbește, Mă face ne-ncetat să sper. Cuvântul tău e alinare Și brațul tău sprijin la greu, Prezența ta e ușurare, Când drumul mă duce spre hău. Când lacrima îmi roura pe gene, Tu prietene-ai știut s-o ștergi, Mi-ai fost și leac și mângâiere, Lângă mine ai știut să mergi. Te-ai bucurat alăturea de mine Când visul mi s-a împlinit, Sunt liniștită și mi-e bine
PRIETENIILOR TRAINICE ŞI FRUMOASE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/adriana_tomoni_1415225594.html [Corola-blog/BlogPost/381470_a_382799]
-
în rai? În vreme ce patriarhii, proorocii, drepții Vechiului Legământ mai zăceau încă în iad! Oare ce făcuse tâlharul cel bun? Îl deferecase pe Iisus Hristos? Îl dăduse jos de pe cruce? Nu! Îi adresase doar o vorbuliță bună. I-a îndulcit și rourat sufletul - în acel pustiu al cruzimii, răutății, pizmei și batjocorii de pe infectul maidan al Golgotei - cu o vorbă bună de care Iisus Hristos avut-a cu adevărat nevoie, de vreme ce a răsplătit-o cu “Astăzi vei fi cu Mine în rai
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/_stelian_gombos_1331540457.html [Corola-blog/BlogPost/354530_a_355859]
-
luăm lumină fără pată, Și să rostim calde urări. Hristos a înviat! Mămico! Mămico! Te aștept să vii de sărbători. Hai, vino acasă mămico! De Înviere să ne bucurăm, Biserica s-o-nconjurăm Lumină sfântă să-mbrăcăm, Sufletul să-l rourăm. Ouă roșii să ciocnim, Și pască o să fie, O face buna în cuptor, Ca-n orice an, Hristos o să învie. Haide mămico! Haide mămico acasă! Haide mămico de Paști, S-aprindem o lumânare, Și să îți spun: Hristos a înviat
PENTRU CEI CE NU SUNT ACASĂ DE SFINTELE PAŞTI. de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Adriana_tomoni_1397801540.html [Corola-blog/BlogPost/360246_a_361575]
-
A lumii rătăcire milenară. Pe sub umbrar mă poartă pasul iar Privit cu-același aer princiar De florile-n ciorchine adunate Ce amețesc toți fluturii de noapte! Printre dosite raze ce tresar În adierea blândă de Florar, Cerul își culcă bolta rourată Peste parfumul care mă îmbată. Iar când se-arată luna peste deal Ca într-un basm ce pare ireal, Un gând hoinar ridică noi castele Cu liliacul înflorit prin stele. Și chiar de gându-mi pare rătăcit Ori nu și-
NOSTALGII DE LILIAC de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 by http://confluente.ro/costica_nechita_1494523437.html [Corola-blog/BlogPost/381071_a_382400]
-
în rai? În vreme ce patriarhii, proorocii, drepții Vechiului Legământ mai zăceau încă în iad! Oare ce făcuse tâlharul cel bun? Îl deferecase pe Iisus Hristos? Îl dăduse jos de pe cruce? Nu! Îi adresase doar o vorbuliță bună. I-a îndulcit și rourat sufletul - în acel pustiu al cruzimii, răutății, pizmei și batjocorii de pe infectul maidan al Golgotei - cu o vorbă bună de care Iisus Hristos avut-a cu adevărat nevoie, de vreme ce a răsplătit-o cu “Astăzi vei fi cu Mine în rai
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 22 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490769117.html [Corola-blog/BlogPost/374584_a_375913]
-
grădină./ Că-n grădină-i și stupină/ Și-n stupină-i o fântână./ Da-n fântână-i apă lină./ Apă-n vedre veți lua./ Rupe-un fir de trandafir/ Și-un stropșor de busuioc/ Și-mi veniți voi, junii buni,/ Rourând și prăurând/ Ca vara mai greu plound.” (Alexiu Viciu, Colinde din Ardeal. Datini de Crăciun și credințe poporale. Culegere cu adnotațiuni și glosar de..., București-1914); <> (G. Dem Teodorescu, Poezii populare române. Ediție critică, note, glosar, bibliografie și indice de George
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
-s inundații; recolta-i inumană. Țâncii de azi așteaptă, pe e-mail, Răspunsuri să primească de la prostituate, De care n-au știut bătrânii niciodată; Că alte timpuri fiind îi aplecau de spate. În zori, pe câmpuri, aleargă cai sălbatici Prin ierburi rourate în scăpătat de lună, Stăpânii nu-i strunesc cum le-ar fi după voie; Sunt legi pentru jivine, nu pentru lumea bună. Bătrânii stau pe bănci în cârjă rezimați Cu ochii albi pierduți într-un adânc de craniu, În rugăciuni
PRIMĂVARĂ CIUDATĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1433527467.html [Corola-blog/BlogPost/379734_a_381063]
-
Mine, în rai? În vreme ce patriarhii, proorocii, drepții Vechiului Legământ mai zăceau încă în iad! Oare ce făcuse tâlharul cel bun? Îl deferecase pe Hristos ? Îl dăduse jos de pe cruce? Nu! Îi adresase doar o vorbuliță bună. I-a îndulcit și rourat sufletul - în acel pustiu al cruzimii, răutății, pizmei și batjocorii de pe infectul maidan al Golgotei - cu o vorbă bună de care Hristos avut-a cu adevărat nevoie, de vreme ce a răsplătit-o cu “Astăzi vei fi cu Mine în rai!” Se
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A LUI NICOLAE STEINHARDT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 by http://confluente.ro/O_scurta_incursiune_in_gandirea_crestina_a_lui_nicolae_steinhardt.html [Corola-blog/BlogPost/349628_a_350957]
-
Cântându-și cântecul sfâșietor. Briza le suflă în aripi Și valul, un dans îmbătător, Marea le murmură varii, Solfegii răvășite de dor. Odihna-și găsesc pe o stâncă, Apusu-l privesc întristați, Marea li se pare adâncă, Ochii le sunt rourați. Tot mai slabi și fără putere, Uită parcă de zbor, Își iau încet la revedere, De la mare și ultimul stol. Se stinge încă o floare Se stinge încă o floare, Cu roua pe ochii ei triști, Ieri era o sărbătoare
MOR PESCĂRUŞII de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/adriana_tomoni_1414441128.html [Corola-blog/BlogPost/377863_a_379192]
-
Robert-2 Nord | Sainte-Anne | Sainte-Luce | Sainte-Marie-1 Nord | Sainte-Marie-2 Sud | Saint-Esprit | Saint-Joseph | Saint-Pierre | Schœlcher-1 | Schœlcher-2 | La Trinité | Leș Trois-Îlets | Le Vauclin Approuague-Kaw | Cayenne-1 Nord-Ouest | Cayenne-2 Nord-Est | Cayenne-3 Sud-Ouest | Cayenne-4 Centre | Cayenne-5 Sud | Cayenne-6 Sud-Est | Iracoubo | Kourou | Macouria | Mâna | Maripasoula | Matoury | Montsinéry-Tonnegrande | Rémire-Montjoly | Roura | Saint-Georges-Oyapoc | Saint-Laurent-du-Maroni | Sinnamary Leș Avirons | Bras-Panon | Entre-Deux | L'Étang-Salé | Petite-Île | La Plaine-des-Palmistes | Le Port-1 Nord | Le Port-2 Sud | La Possession | Saint-André-1 | Saint-André-2 | Saint-André-3 | Saint-Benoît-1 | Saint-Benoît-2 | Saint-Denis-1 | Saint-Denis-2 | Saint-Denis-3 | Saint-Denis-4 | Saint-Denis-5 | Saint-Denis-6 | Saint-Denis-7 | Saint-Denis-8 | Saint-Denis-9 | Sainte-Marie | Sainte-Rose | Sainte-Suzanne | Saint-Joseph-1 | Saint-Joseph-2 | Saint-Leu-1
Lista cantoanelor din Franța () [Corola-website/Science/334541_a_335870]
-
în pămîntu». Nu-l putură deșteptare. Se luară, se duseră, Jos pe prund de se lăsară Și ele că își luară Pietricele-n gherișele Și apușoară-n gurișoară, Și iarăși ele zburară, Jos pe pom de se lăsară Și pe domnu-l rourară. Și domnu se pomeneà Și tare le blestemà: «- Rîndunele, curve rele, Unde vara veți varà, Acolo să nu iernați. Să vă duceți cîte nouă, Să vă-ntoarceți cîte două!». Și te Domn bun veselește. În alt colind, l-am surprins
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
-te că, uite, colo, bunica ta a căzut în șanț. Du-te repede la ea. O fi bolnavă...! M-am întors. M-am apropiat de bapțea. Fără batic pe cap, cu părul răvășit, cu fața mică și uscată, cu fruntea rourată de transpirație, am citit în ochii ei o suferință cumplită. M-am apropiat de obrazul ei, vrând să preiau o parte din durerea atroce care-i sfâșia măruntaiele. A văzut și a intuit gestul meu. Mi-a murmurat cu glas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
-te că, uite, colo, bunica ta a căzut în șanț. Du-te repede la ea. O fi bolnavă...! M-am întors. M-am apropiat de bapțea. Fără batic pe cap, cu părul răvășit, cu fața mică și uscată, cu fruntea rourată de transpirație, am citit în ochii ei o suferință cumplită. M-am apropiat de obrazul ei, vrând să preiau o parte din durerea atroce care-i sfâșia măruntaiele. A văzut și a intuit gestul meu. Mi-a murmurat cu glas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
nu o dată excesive. Semnătura lui mai poate fi întâlnită în ,,Arhiva”, ,,Alecsandri”, ,,Frăția românească”, ,,Flacăra”, „Foaia noastră” , ,,Evenimentul”, ,,Revista «Liga Culturală»”, ,,Drum drept”, ,,Cuvântul moldovenesc”, ,,Viața literară”, ,,Apărarea națională”, ,,Solia” ș.a. A utilizat și pseudonimele Horia Rămurel, Aureliu Mălin, Alexandru Roură. Două volume, Poezii. Din povestea vieții (1910) și Cântecul neamului (1913), aduc în atenție atitudinea intransigentă a poetului R. față de realitatea socială, poziție datorată atât temperamentului, cât și apropierii de ideile lui N. Iorga. Câteva satire, cuprinse în plachetele Scrisoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289178_a_290507]
-
Să sfârâie, pură.// Ca să poți trăi în diamant,/ carnea ta trebuie să ajungă orbitoare.// Să strălucească până ajunge ca sfintele moaște./ Până și tu să ajungi o moaștă./ Strălucind de sudoare./ Sfințenia se prelinge pe fruntea ta./ Ca un mir rourând./ Ca un mir sfânt, de argint." (În lumea de diamant nu există); "Popor de raze, cu femei de raze. Acuplarea noastră/ e doar întrepătrunderea razelor, diafană. Atunci,/ noi facem copii de raze. Bucălai îngeri ai razelor/ dintr-o lume aeriană
Sex și mistică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9631_a_10956]
-
Emil Brumaru Doamne, poate e-o greșeală Că-ți mai rup lumina albă Cu trupul murdar de boală În după-amiaza calpă, Amînat moale prin uliți De-o mireasmă de femeie. Roura, Doamne, îndură-ți Sufletul să mi-l încleie Într-un miez rotund de nalbă Ce petala-n rai și-o duce Fără chin și fără grabă, Să-ți rupă lumina dulce...
Rugăciune by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9702_a_11027]
-
Emil Brumaru Un bou oarecare Trecînd pe cărare O vacă-ntîlni Și astfel vorbi (Căci boul vorbește Ca orice pește!): O,vaco,ce mugeri Ai tu și ce ugeri Prin roura deasă Ce ochi de mătasă Ce-ntr-înșii îndeasă Tristețea verzuie De vacă-duduie Și ce bîz la coadă De muscă neroadă Cînd baligi grămadă Trîntești drept dovadă Că ești delicată Și bei ceai de mentă Ci vaca deodată Răspunse dementă: Eu nu
Boul și vaca by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10469_a_11794]
-
temut văzând prin el o clipă Răstignitul preaBlândul Mire Miel. Pe unde rosteai ruga e gol de turle-acum întorși în sine magii le pipăie prin fum îndreaptă trista cruce spre sânii grei pe rând până le simți sudoarea de smirnă rourând pe fața mea în febră. Cu plânsul meu ridic îmi sprijin ochi și tâmplă în ghimpe/spine/spic, cu mâinile tăcerii mă ții de subțiori și mâinile sunt aripi cu pași pierduți mă zbori deasupra pătimirii. Tăciuni vrăjiți ne țin
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
de antică vîrtoșie trupească, apoi ar veni rîndul cugetărilor dulci și duioase ce vlăstăresc adesea în traiul singuratic al vînătorului și care, cu tot nesațiul lui de omor, fac uneori ca o lacrimă de dor și de îndurare să-i roureze geana". Cu adevărat, această rouă a genelor a umbrit adesea privirea vînătorului, cînd din făptura căzută la picioarele lui se scurgeau ultimele picături ale vieții. Ființa poate fi minusculă, bunăoară o ciocîrlie; fiorul de milă iscat de sfîrșitul ei nu
Epistolă către Odobescu (VIII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7916_a_9241]
-
Brumaru Piatra cade,-ușure-,n apă Fiindcă-i sete. Și se-adapă. Fluturul cu-aripi de criță Stă fix pe raza grea-n spiță. Melcul n-are casă. Dorul I-e să-ți urce, cald, piciorul. Rîma drămuie păm întul. Roura - soarele, vîntul. Eu îs viața. S-o citești Cu sînii cînd șoldu-ți crești.
Cinci distihuri by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16486_a_17811]
-
la toate semnele rele care anunțaseră odinioară asasinarea lui Iuliu Cezar, la acele nopți romane când Morminte s-au căscat și morți în giulgiu Au chițăit și au țipat pe străzi; Planete s-au ivit cu cozi de foc; A rourat cu sânge; pete-n soare Năprasne au menit... 1 Ca și cum Shakespeare ar vrea să ne atragă atenția asupra faptului că aceste două nopți sunt contemporane în opera lui. Că noaptea din Hamlet este, într-un fel, sora geamănă a nopții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
fetele din Bucovina se uită în cofa cu apă pentru a-și vedea ursita, iar de li se arată vreun chip de fecior, acela le va fi ursitul.382 În unele părți din Bucovina este tradiția ca fetele "să se roureze", în dimineața de Sfântul Gheorghe, pe ochi, adică "să se spele cu rouă de pe un câmp curat" pentru a fi "drăgălașe" și "atrăgătoare"; Tot atunci, unele fete strâng rouă care se păstrează tot anul, fiind de leac pentru diferite boli
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]