16 matches
-
întâi petala! Simbol pentru perfecțiune, Așa ieșit-am din genune, Din apele primordiale, Am răsărit cu cinci petale! Sunt cupa vieții, a iubirii, A inimii și-a nemuririi. Am fost născut să fiu potir Al mult iubitului Martir Și simbol rozacrucian Și altul mistic, feciorian. Din roșul sânge m-am transpus Venind la voi de la Iisus. Un simbol al peceții Sale Pus pe destinele astrale. El, semn al revenirii Sale M-a presărat pe-a lumii cale. Numele roză mi s-
CE-I ROZA? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1418541679.html [Corola-blog/BlogPost/376709_a_378038]
-
1848, urmate de două scurte sentințe de detenție. În 1851 a publicat la editura lui Migne lucrarea teologică creștină "Dicționar al literaturii creștine". În anul 1854, Lévi vizitează Anglia, unde îl întâlnește pe Edward Bulwer-Lytton, care era implicat în Mișcarea Rozacruciană, fiind președintele unui Ordin Rozacrucianist. Împreună cu Bulwer-Lytton, Lévi concepe o serie de scrieri care tratează magia. Astfel, în anul 1855, publică o lucrare intitulată "Dogme et Rituel de la Haute Magie", care a fost tradusă în limba engleză de către Arthur Edward
Eliphas Lévi () [Corola-website/Science/306840_a_308169]
-
mai ales în angelologie. De asemenea îi critică pe Pico della Mirandola, Cornelius Agrippa și Francesco Gorgio, avându-l pe Robert Fludd ca țintă principală. Fludd a răspuns cu "Sophia cum moria certamen" (1626), unde Fludd admite legătura sa cu rozacrucienii. Anonimul "Summum bonum" (1629), alt critic al lui Mersenne, este un evident text Rosicrucian. Cabalistul Jacques Gaffarel a fost de partea lui Fludd's, în timp ce Pierre Gassendi l-a apărat pe Mersenne. Mersenne este amintit astăzi datorită asocierii numelui său
Marin Mersenne () [Corola-website/Science/313586_a_314915]
-
patru loji londoneze au format o "Mare Lojă Unită" în 1717, francmasoneria speculativă ajunsese să domine complet întemeietorii acestei organizații - zidarii sau "masonii lucrători". Francmasoneria și-a dobândit cunoștințele ezoterice mai ales de la masonii speculativi, filosofi, alchimiști, gnostici, hermetiști sau rozacrucieni. Webster afirma: „Originile francmasoneriei nu pot fi identificate din nici o sursă sigură, dar ordinul a apărut dintr-o combinație de tradiții care au evoluat și s-au contopit într-o perioadă mai lungă de timp. Astfel, masoneria lucrătoare ar fi
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
este cel mai răspândit riț masonic în lume. Prestigiul Ritului Scoțian provine de la legendă refugierii Templierilor în Scoția, pe muntele Heroden, în vremea regelui Robert Bruce. Rozacrucienii pretindeau, de asemenea, că spațiul sacru al Ordinului lor este Abația Kilwining, din Scoția. are 33 de grade masonice, fiecare cu o denumire proprie, marcată de simboluri masonice. Primele trei grade (ucenic, calfa sau companion și maestru) fac parte din
Ritul Scoțian Antic și Acceptat () [Corola-website/Science/326052_a_327381]
-
pentru analizele filosofice ale creațiilor artistice, completate ulterior și cu alte perspective. Amenințările la adresa religiei erau contracarate prin dovedirea existenței lui Dumnezeu cu ajutorul minunilor naturii (Fénelon) sau prin apeluri la intuiție și sentimente (janseniștii, pietiștii și chietiștii, cultul Sofiei mistice, rozacrucienii, cabaliștii, inițiații în căutarea pietrei filosofale și alții). Valorile în general, cele moderne în special pot să fie ne- sau iraționale, ireale, dar mai întâi ele sunt, există. Cu alte cuvinte, existența este mai puternică decât inexistența, decât golul și
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
etc. Așadar, Noica știa ce spune când identifica punctul de naștere a Europei în 325, la Niceea, odată cu impunerea dogmei Sfintei Treimi, acel miracol logic al putinței ca Unu să fie Trei. Din atare pricină erezia templierilor, a catarilor, a rozacrucienilor, a gnosticilor sau a celei francmasonice nu s-au putut impune în fața creștinismului, fiind condamnate a fi un fenomen sectar sau elitar, specific narcisismelor de grup. În zona de non-rezistență absolută e vidul plin al logicii cuantice, acel nimic care
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
origini civilizația atlantă, mai geometrică și tehnologică, transmisă mii de ani pe filieră egipteană, hermetică, poate și cea sumeriană și cea amerindiană (deși s-au găsit interesante legături între Sumer, India și America precolumbiană), iudaică, apoi greacă, latină, creștină, templieră, rozacruciană, masonică, pînă în actualitate. Al doilea are ca principală sursă civilizațională străveche scufundata Lemurie, sau continentul Mu, ai cărui supraviețuitori au pus bazele civilizației dravidiene, mai magico-spirituală și mai deschisă, asimilantă prin smerenie și puterea ideilor, înlocuită apoi în India
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
renașterea spiritualității egiptene, a geometriei, a aritmeticii, artelor, astronomiei și medicinii. De asemenea, el scrie despre ierarhia ființelor cerești, despre originea lumii și natura vieții omului și creează noțiuni și concepte pe care le vor prelua mai tîr-ziu kabbaliștii și rozacrucienii. Din păcate, nici una dintre lucrări nu s-a păstrat pînă în zilele noastre. Din numele lui Thoth, sau Theuth, grecii l-au derivat pe Theos, desemnînd desigur divinitatea. Platon îl menționează în Philebos, consi-derîndu-l un mare binefăcător. La germanii celți
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Îngropat aici de supraviețuitorii Ordinului Templierilor, decimat de regele Filip cel Frumos, sau În comoara „bunilor creștini”, cunoscuți sub numele de catari, iar cuviosul abate Saunière se metamorfozează, la rându-i, Într-un membru de vază al consiliului unui ordin rozacrucian care cochetează cu cultul luciferic și care ar putea fi, ai ghicit, misterioasa La Prieuré de Sion, societatea supersecretă Întemeiată la finele primului secol al mileniului II, În 1099, după părerea lui Dan Brown, deși data mai probabilă a Înființării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Îmbrăcat cu un pantalon alb și o cămașă sport bleumarin, coborî spre centrul generator de zgomot. Aruncând o privire panoramică peste mulțimea dansatorilor, Îl zări mai Întâi pe Karim. Uitând de catolică, Karim Își concentra acum eforturile asupra unei superbe rozacruciene, sosită cu bărbatul ei chiar În după-amiaza aceea. Înalți, serioși și zvelți, păreau să fie de origine alsaciană. Își instalaseră un cort imens și complicat, numai streșini și compartimente - ca să-l monteze, tipul muncise patru ceasuri. La Începutul serii, Încercase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Un mod de a face diferența ar fi utilizarea acestor circumscrieri tematice sesizabile într-o continuitate care precizează afinități structurale între pictura prerafaeliților britanici, Secession-ul vienez, cel german, pictura simboliștilor scandinavi, precum Edvard Munch, a celor adunați în jurul expozițiilor rozacrucianului Joséphin Péladan, a grupului Les XX în Belgia, sau cea a pictorilor de sensibilitate simbolistă din estul Europei, spre exemplu cei de la Tinerimea Artistică în România. Din punct de vedere istoric, termenul de decadentism se regăsește în artele plastice prin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
așezat de critici și scriitori în panteonul marilor figuri ale culturii europene alături de Homer, Phidias, Shakespeare, Dürer, Rembrandt dar și Goethe, Beethoven sau Wagner 63. Notorietatea lui Böcklin se reflectă și în spațiul literelor franceze, decadentul Joséphin Péladan, fondatorul saloanelor rozacruciene unde expun o bună parte din pictorii simboliști francezi, îl socotea printre figurile exemplare ale artei timpului alături de Puvis de Chavannes și Gustave Moreau, chiar dacă pictorul nu a dat niciodată curs invitației de a se alătura cercului exclusivist al scriitorului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
simboliste Fenomenul decadent care caracterizează sfârșitul secolului XIX prezintă aceeași ambivalență fondatoare la nivelul relației cu religiosul. Sfârșitul secolului al XIX-lea aparține pozitivismului și raționalismului, dar și unei resurecții a religiosului sub forma misticismului, a ereziilor estetizante, precum catolicismul rozacrucian de coloratură dandy al lui Joséphin Példan, sau a ermetismelor școlilor spiritiste, dintre care cea a doamnei Blavatski și a colonelului Olcott a fost poate cea mai populară. Cercurile teozofice înfloresc și în România, după modelul pe care Franța îl
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
însă nu și cele ale raselor galbene, straniu rasism estetic! Acest regulament de ordine interioară nu a fost ținut cu strictețea enunțării sale, el reprezintă, mai degrabă, un program, o opțiune estetică configurând cadrul formal al unei arte simboliste. Salonul rozacrucian a reușit să adune printre expozanți printre cei mai importanți pictori simboliști ai vremii, din Franța și Belgia în special, dar și din Olanda, Germania și Elveția. Expun aici Fernand Khnopff, Jean Delville, Emile Fabry, Ferdinand Hodler, Carlos Schwabe, Jan
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Carlos Schwabe, Jan Toorop, Georges Minne, Xavier Mellery, Armand Point, Alexandre Séon, Edgard Maxence, Marcellin Desboutin, Alphonse Osbert, Edmond Aman- Jean, dar și nabiști sau pictori din școala de la Pont-Aven precum Emile Bernard, Félix Vallotton, Charles Filiger. Chiar dacă dimensiunea salonului rozacrucian rămâne una simbolistă sensibilitatea decadentă îmbibă pictura simboliștilor -, chiar regulamentul și preferințele mentorilor săi recomandă un anumit eclectism pentru care factorul ordonator nu acționează procustian. Și în Belgia, la Bruxelles, grupul intitulat "Les XX" se formează în absența unui postulat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]