19 matches
-
înlocuit stilul venețiano-bizantin anterior cu cel gotic. Fațadă realizată din cărămidă este împărțită în trei părți de către patru pilaștri. În centru se află portalul, închis de un cadru elegant cu mai multe rânduri de ornamentații și având mai sus o rozasa. De o parte și de alta a portalului se află câte două ferestre bifore suprapuse. Biserică este compusă în interior dintr-o singură navă, pe care mai există încă fresce. Cele trei abside au un tavan casetat.
Biserica Sfântul Grigore din Veneția () [Corola-website/Science/333426_a_334755]
-
principal lui Petru Rácz I și soției sale Zamfira, fapt care ar explica absența primului din tabloul votiv. În ceea ce privește cronologia bisericii, ținând cont de caracteristicile stilistice ale elementelor arhitecturale pe care biserica încă le mai păstrează, ancadramentul ușii cu pisania, rozasa cu trafor de piatră, tabloul votiv și datele istorice despre ctitori, se presupune că biserica a fost construită spre sfârșitul secolului al XVI-lea, înainte de anul 1599, când Petru Rácz I, ajuns căpitan în armata lui Mihai Viteazul, a încetat
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
scut heraldic și un braț ținând în mână o sabie îndreptată în sus având infipt în vârf un cap de turc. Deasupra ancadramentului din piatră al ușii cu pisania și blazonul (originale), se deschide o ferestră circulară (originală), cu o rozasă cu trafor de piatră ce descrie prin încrucișarea unor triunghiuri arcuite, o stea în șase colțuri. Aceasta este floarea vieții, care simbolic ilustrează legătura existentă în univers, între formle vieții și spiritul uman. Prezența acestei ferestre pe fațada vestică a
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
Fațada bisericii și turnul elansat contrastează cu volumele masive ale clădirilor laterale. Contraforturile de la baza turnului au și o funcție estetică, conferind turnului un aspect inedit, cu linii curbe și lungi. Turnul este prevăzut în partea mediană cu câte o rozasă (rozetă) ce are în centru un spațiu în formă de cruce. Celor patru rozase le corespunde în partea superioară patru balcoane false ce se continuă cu câte o fereastră alungită terminată în arc treflat. Portalul de la intrare este format dintr-
Liceul Piarist din Timișoara () [Corola-website/Science/313023_a_314352]
-
baza turnului au și o funcție estetică, conferind turnului un aspect inedit, cu linii curbe și lungi. Turnul este prevăzut în partea mediană cu câte o rozasă (rozetă) ce are în centru un spațiu în formă de cruce. Celor patru rozase le corespunde în partea superioară patru balcoane false ce se continuă cu câte o fereastră alungită terminată în arc treflat. Portalul de la intrare este format dintr-un rezalit pe care se sprijină un arc în colonadă în stil gotic. Luneta
Liceul Piarist din Timișoara () [Corola-website/Science/313023_a_314352]
-
unor edificii mai vechi ce făceau parte din Cetatea Praga, ceea ce-i conferă monumentului o valoare istorică inestimabilă. Tavanul este casetat și realizat din lemn. Cu ajutorul turnului clopotniță, care face parte din frontispiciu, biserica originală a obținut o înălțime dublă. Rozasa cu piramide laterale aseamănă lăcașul de cult cu o catedrală gotică. Plečnik a realizat cea mai mare parte a proiectului, precum și lucrările de amenajare ale Castelului Praga, fără a accepta, se zice, vreun onorariu. Construcția acestei biserici s-a derulat
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Vinohrady () [Corola-website/Science/336178_a_337507]
-
de sticlă pictată cu diferite grade de opacitate, legate între ele prin rețele de plumb și prinse prin tije metalice de șasiul ferestrei. Este un element specific al arhitecturii gotice în care sunt reprezentați sfinți sau scene din Sfânta Scriptură. Rozasa (din ), este o fereastră circulară, cu traforuri în piatră, împodobită cu vitralii, caracteristică pentru catedralele și bisericile gotice, așezată pe fațada lor. Cea mai mare rozasă din lume o are catedrala „La Seu“ din Palma de Mallorca, cu un diametru
Biserică (edificiu) () [Corola-website/Science/306006_a_307335]
-
specific al arhitecturii gotice în care sunt reprezentați sfinți sau scene din Sfânta Scriptură. Rozasa (din ), este o fereastră circulară, cu traforuri în piatră, împodobită cu vitralii, caracteristică pentru catedralele și bisericile gotice, așezată pe fațada lor. Cea mai mare rozasă din lume o are catedrala „La Seu“ din Palma de Mallorca, cu un diametru de 12,55 m. Fațada este latura exterioară a unei clădiri. De obicei fațada cuprinde intrarea principală. Este un turn în care sunt așezate clopotele (și
Biserică (edificiu) () [Corola-website/Science/306006_a_307335]
-
bisericilor din nordul Italiei, din cărămidă aparentă (exterior și interior), cu acoperiș din olane turcești, la început, acum țiglă. DIMENSIUNI: lungime - 25 m; lățime - 14 m; înălțime - 16 m; campanila (turnul), înălțime - 32 m; absida bisericii, la interior - 7 m; rozasa (rozeta), diametru - 5 m. BAZILICA are trei navate, cu empore pe navele laterale; pe crucieră se ridică cupola, hexagonală la exterior, cu interiorul circular având un diametru de 7 m. CTITORUL Bazilicii „Sfântul Anton de Padova” (anul 1938): PR. EMANOIL
Biserica Sfântul Anton de Padova din Constanța () [Corola-website/Science/309355_a_310684]
-
sfintele Ecaterina și Barbara. În fundalul sfintelor au fost reprezentate capelele din Brașov care le poartă hramul. Capela Sf. Ecaterina era o construcție simplă, având acoperișul în două ape, fără turn. Accesul se făcea dinspre vest, iar frontonul prezenta o rozasă similară celei de la Cârța. La data primei menționări documentare (26 iulie 1388), capela era condusă de fratele Ioan din ordinul cistercienilor. Din 1406 datează o scrisoare a călugărițelor din convent către Papa de la Roma, prin care i se cerea dreptatea
Capela Sfânta Ecaterina din Brașov () [Corola-website/Science/310430_a_311759]
-
scene acoperă o suprafață de sticlă de 618 metri pătrați, formând o adevărată Biblie povestită în imagini. Vitraliile navei, înalte de 15,35 metri și largi de 4,70 metri, sunt împărțite în patru lansete deasupra cărora există câte o "rozasă" cu șase lobi, precum și două elemente în formă de trifoi cu patru foi. Ferestrele absidei, având o înălțime de 13,45 metri și o lărgime de 2,10 metri, nu comportă decât două lansete și trei elemente în formă de
Sainte-Chapelle () [Corola-website/Science/319298_a_320627]
-
nu-l înfricoșează pe un fiu al Sfântului Atanasie și al Sfântului Chiril (doctorii Întrupării), care știe că ea intră în planul lui Dumnezeu. O cultivă. În secolul al XII-lea, el cere ca vitraliile și culorile schimbătoare proiectate de rozase în clarobscurul catedralelor primele noastre spații audiovizuale (orgă, cor și clopot) să "prefigureze Ierusalimul Ceresc" (Duby). În secolul al XVII-lea, iezuiții nu se mulțumesc să-i stimuleze pe pictori, nici să acorde imaginii un loc major în retorică; ei
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de plumb susțin bucățelele de sticlă colorată (Histoire des Macchabés, 1285). Unele se prezintă într-o suită de medalioane, dispuse ca în arcurile frînte ale vitraliilor (Bible moralisée, 1250). Și chenarul multora dintre miniaturi, compus din arcuri frînte, timpane, turnuri, rozase, amintește de arhitectura timpului. Tehnica decorării se caracterizează prin aplicarea foițelor de aur pe fond, prin apariția filigranelor și a bordurilor împletite, prin dezvoltarea literelor împodobite cu scene narative, care înlocuiesc complet inițialele ornate și nu mai servesc decît drept
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
de la Augusta Victoria la expunerea unui universitar german a cărui comunicare se intitula: "Ce are a ne spune arheologia despre creștinismul primitiv?" Răspuns: aproape nimic. De unde și tonul general soporific al conferinței. Ca să nu mai vorbim de urnele funerare cu rozasă, oportun gravate cu inscripția "Iacob fratele lui Iosua fiul lui Iosif": opera unor falsificatori. Idem despre "adevăratul mormânt" al lui Isus în sfârșit descoperit (atât ar mai lipsi, ca acesta să-și primească într-o zi și osemintele!): o farsă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
o reușită ecranizare cu tentă mélo a excelentului roman al lui Michael Ondaatje. Filmul reprezintă o reușită sinteză de lumină, culoare și muzică, cu decoruri memorabile capabile să capteze magic spectatorul, fie că este vorba de un tapet sau de rozasa spartă a unei catedrale luminată feeric de incendiu, fie de ierburile înalte vînturate pe plaja de la Dunkerque care deschide spre scena tablou a tumultului uman eșuat la marginea apei. Sensibil la detalii, Joe Wright armonizează contrastele conferind filmului ceva din
Ultima noapte de dragoste... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8848_a_10173]
-
carte poștală: lumina aluneca printre garguii și turnurile catedralei, era preluată de frunzele fremătânde ale platanului, se încolăcea în rămuriș, țopăia din cracă în cracă și, în final, se arunca din nou spre biserică, reflectându-se în sticla colorată a rozasei: o explozie de culori pentru care Samuel se felicita adesea. Care era însă legătura între băiatul cu șapcă verde, biserica învecinată cu platanul și orele șapte ale dimineții? În primul rând, băiatul trecea pe lângă catedrală în fiecare dimineață la ora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
decorativ strict centric este aranjat ca spițele unei roți (figura 50). Independența îi este completă, iar greutatea sa vizuală este atât de puternică, încât influențează poziția centrului de echilibru. Fațada catedralei Notre Dame din Paris (figura 51) este organizată în jurul rozasei încadrate de componente verticale și orizontale ale structurii. Să reținem că poziția centrală a ferestrei nu este una pur formală. Adolf Reinle a arătat că acest motiv arhitectonic derivă din ilustrațiile tratatelor medievale în care schemele cosmologice sunt reprezentate de
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
circulare, adesea dominate de figura centrală a lui Hristos tronând sau a mielului mistic. Deci fereastra circulară reprezintă nucleul cosmosului, iar rolul său în organizarea fațadei schimbă diferite raporturi între sistemul compozițional centric și cel excentric. La Notre Dame centralitatea rozasei este relativ necontestată, dar în catedrala gotică mai târzie de la Reims mulțimea de geamuri și acoperișuri ascuțite din partea superioară introduce vectori excentrici ce perturbă puternic stabilitatea organizării în jurul centrului. Influența poziției rozasei asupra verticalei centrale poate fi observată, de exemplu
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
centric și cel excentric. La Notre Dame centralitatea rozasei este relativ necontestată, dar în catedrala gotică mai târzie de la Reims mulțimea de geamuri și acoperișuri ascuțite din partea superioară introduce vectori excentrici ce perturbă puternic stabilitatea organizării în jurul centrului. Influența poziției rozasei asupra verticalei centrale poate fi observată, de exemplu, pe fațada catedralei Sfântul Petru din Toscanella (figura 52), unde fereastra este plasată foarte sus, exact sub acoperiș. De la această înălțime, fereastra contrabalansează greutatea portalului. Ea ridică centrul de echilibru și, prin
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]