987 matches
-
Români language: Rom bi shibako nai Rrom- A Rom without tongue is not a Rom (i.e. a Rom who doesn`ț speak Români is not a Rom) The gypsies wich dont speak the Români language are called Kashtale: Wo și Rrom kashtalo- he is a wooden one (unable to speak Români). Nai chache Rromă, Kashtale și- They are not real Rromă. They are wooden ones. Rrom Kahstalo would be Rrom bi-shibako. (Ronald Lee, page 164) Can be found online în the
BOKH THAI TRUSH- FOAME ȘI SETE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1463554179.html [Corola-blog/BlogPost/375858_a_377187]
-
a Rom (i.e. a Rom who doesn`ț speak Români is not a Rom) The gypsies wich dont speak the Români language are called Kashtale: Wo și Rrom kashtalo- he is a wooden one (unable to speak Români). Nai chache Rromă, Kashtale și- They are not real Rromă. They are wooden ones. Rrom Kahstalo would be Rrom bi-shibako. (Ronald Lee, page 164) Can be found online în the same book of Mister Ronald Lee.
BOKH THAI TRUSH- FOAME ȘI SETE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1463554179.html [Corola-blog/BlogPost/375858_a_377187]
-
ț speak Români is not a Rom) The gypsies wich dont speak the Români language are called Kashtale: Wo și Rrom kashtalo- he is a wooden one (unable to speak Români). Nai chache Rromă, Kashtale și- They are not real Rromă. They are wooden ones. Rrom Kahstalo would be Rrom bi-shibako. (Ronald Lee, page 164) Can be found online în the same book of Mister Ronald Lee.
BOKH THAI TRUSH- FOAME ȘI SETE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1463554179.html [Corola-blog/BlogPost/375858_a_377187]
-
a Rom) The gypsies wich dont speak the Români language are called Kashtale: Wo și Rrom kashtalo- he is a wooden one (unable to speak Români). Nai chache Rromă, Kashtale și- They are not real Rromă. They are wooden ones. Rrom Kahstalo would be Rrom bi-shibako. (Ronald Lee, page 164) Can be found online în the same book of Mister Ronald Lee.
BOKH THAI TRUSH- FOAME ȘI SETE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1463554179.html [Corola-blog/BlogPost/375858_a_377187]
-
wich dont speak the Români language are called Kashtale: Wo și Rrom kashtalo- he is a wooden one (unable to speak Români). Nai chache Rromă, Kashtale și- They are not real Rromă. They are wooden ones. Rrom Kahstalo would be Rrom bi-shibako. (Ronald Lee, page 164) Can be found online în the same book of Mister Ronald Lee.
BOKH THAI TRUSH- FOAME ȘI SETE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1463554179.html [Corola-blog/BlogPost/375858_a_377187]
-
maturi fiindcă așa un ieșit din comunism. Ar mai fi de adăugat rușinoasa categorie a românilor dispuși la țigănirea propriei lor nații(2), spre a beneficia de fondurile puse la bătaie în acest scop(3). Mediatizată pe tot mapamondul, găselnița „rrom/român” scutește orice român de amintita problematică existențială, prin însăși confundarea românilor cu rromii . Adică cu țiganii(4). Împrăștiați în mulțime de țări, din momentul cînd și-au lăsat meleagurile lor de baștină din nord-vestul Indiei și au început să
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_o_ampla_divers_isabela_vasiliu_scraba_1336585205.html [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
la scara lui de valori, pentru a-l convinge că „țigan” ar fi o denumire peiorativă, că numele etniei sale ar fi rușinos. Printr-o asiduă manipulare, țiganii din România au fost aduși în situația de a-și spune neapărat „rrom”, căci „țigan” ar fi, vezi Doamne, de rușine. A-și spune „rrom”, prin mass-media. Fiindcă în tramvaie sau pe stradă, țiganii - la modul cel mai firesc -, continuă să-și spună între ei țigani, aici și aiurea. Ei își spun Zigeuner
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_o_ampla_divers_isabela_vasiliu_scraba_1336585205.html [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
fi o denumire peiorativă, că numele etniei sale ar fi rușinos. Printr-o asiduă manipulare, țiganii din România au fost aduși în situația de a-și spune neapărat „rrom”, căci „țigan” ar fi, vezi Doamne, de rușine. A-și spune „rrom”, prin mass-media. Fiindcă în tramvaie sau pe stradă, țiganii - la modul cel mai firesc -, continuă să-și spună între ei țigani, aici și aiurea. Ei își spun Zigeuner în Germania, tsiganes în Franța etc. În străinătate, respectiv în Austria, Germania
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_o_ampla_divers_isabela_vasiliu_scraba_1336585205.html [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
etc., după decembrie 1989 a fost de asemenea prezentă diversiunea prin care se urmărea confundarea românilor cu țiganii, prin frecventa prezentare pe posturile de televiziune a unor țigani drept români. Dar încă și mai tragice sunt implicațiile culturale ale diversiunii „rrom/român”, prin care se pierde-n negura confuziei toată istoria românilor. Pe o astfel de pantă, academicele viziuni „subiective” asupra istoriei românilor, cu toate pretențiile lor, ca și viziunile „școlăresc alternative”, devin simple jocuri de copii. Asta ca să nu amintim
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_o_ampla_divers_isabela_vasiliu_scraba_1336585205.html [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
Prut, odată cu incorporarea (după 23 august 1944) acelui teritoriu românesc în Uniunea Sovietică a devenit „moldovenească” din, chipurile, alți părinți decît limba românească. Sau, iarăși de amploarea unei drame pe care o trăim toți românii - și ea consecință a diversiunii „rrom/român” -, este legitimarea raptului creațiilor culturii populare române de către vecinii ucrainieni, maghiari sau bulgari, atunci cînd ei prezintă cîntece românești (uneori chiar cu versuri românești) drept ucrainiene, maghiare sau bulgare. Despre comunismul care a debutat cu anii cînd ne erau
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_o_ampla_divers_isabela_vasiliu_scraba_1336585205.html [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
familii de țigani bețivi și hoți și prin cîteva imagini deplorabile de pe malul românesc al Dunării. Căci filmul Asta e (producție ZDF/2001-2002) a fost și el difuzat în cadrul Festivalului Dunărean. (4) Efectele globalizării s-au resimțit și în privința diversiunii „rrom/român”. Astfel, românii din Australia au putut asculta muzică populară românească prezentată drept țigănească la radio australian. La fel s-a întâmplat și cu românii din America asistînd la spectacole de cântece și jocuri populare românești prezentate publicului american drept
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_o_ampla_divers_isabela_vasiliu_scraba_1336585205.html [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -ƷIS Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2123 din 23 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Sufixul -ʒis/-aʒis/-(a)nʒis provine din turcă (-ci). Se adaugă la substantive și rădăcini verbale de origine turcă sau rromă (genuine și integrate). Este productiv. Formează substantive de declinarea V̀/s, -des, ce pot avea și funcție adjectivala. Se pot obține forme distincte de feminin, cu terminațiile -a la sg. și -es la pl., prin atașarea sufixului moțional -ka
SUFIXUL -ƷIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1477214101.html [Corola-blog/BlogPost/372648_a_373977]
-
rome, acestea poartă vină infracționalității romilor. OCCIDENTUL A TRIMIS 50 DE MILIARDE DE EURO PENTRU ROMI (1). Acești bani au ajuns la șefii ONG-urilor "rome", CARE ȘEFI NU SUNT ROMI, CI MAJORITATEA PROVIN DIN...ȚIGANI, așa cum spunea întemeitorul ONG-isticii "rrome", kashtaloul Nicolae Gheorghe (N.G.), care după ce a inventat o imensă mașinărie umană, în care s-au angrenat mii de kashtale cu pretenții de romi, la sfârșit, speriat fiind de apropierea morții, a declarat că de fapt el nu este rom
ROM SAU ȚIGAN? ADEVĂRUL ESTE UNDEVA LA MIJLOC... de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1473515203.html [Corola-blog/BlogPost/371382_a_372711]
-
fi demis. În fața acestor dereglări de limbă, de introducerea unor cuvinte străine cu înțeles greșit , ar fi necesar să se readucă în actualitate Legea propusă de regretatul profesor George Pruteanu și aplicarea ei. Un neologism intrat forțat datorită politicii este “ rrom “ în loc de tradiționalul”țigan”. Cuvântul țigan nu există în limba romani, ci este un cuvânt peiorativ.Cuvântul” țigan” vine din grecescul athinganos, semnificând “păgân “, “eretic “, “ de neatens” sau “impur”.Cuvântul țigan a fost preluat în Țările Române în 1385 și desemna
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_al_florin_tene_1385194262.html [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
peretă le kheresri, de manuś... na. ”Na daran, 'ke xudaw leș me !” De von darane. Dithǒlas numa jegh umbră kaj źalas p-e peretă the xăjărdǒlas e larma. Kodă umbră le lanco' andre gilă pe jegh cini ulica, the o rrom, kaj has-lo e-buka mâțo, phendă “Źav te xudaw e umbră.” Dina ćingar: ”Hajdac ke xudaw leș, akana xudaw leș !” Kana ćelas pesro vast p-e umbră, źalas pesqe maj okoj, the kidă... źi kaj na maj dikhlă e umbră. ¶ Tosara
(UMBLA) O STAFIE de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1420047861.html [Corola-blog/BlogPost/374386_a_375715]
-
-dur (-tur) după o și u, -dir (-tir) după e și i. Temele verbelor formate se termină în consoana (r), verbele derivate încadrându-se în conjugarea turcească cu desinențele prez. -Vr (perf. -dV). Toate verbele derivate sunt integrabile în conjugarea rromă cu desinențele prez. -la (perf. -das). Alegerea conjugării ține de vorbitor. Verbele obținute exprimă acțiuni provocate - cineva provoacă, declanșează acțiunea, iar altcineva o execută. sïn/ïr, -dï a se lehămeti sïndï r-
SUFIXUL CAUZATIV -DVR (-TVR) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1483558169.html [Corola-blog/BlogPost/372656_a_373985]
-
conta, ar fi interzis. EU MI-L INTERZIC. M-am săturat de voi. Nici măcar nu sunteți romi. Să dezvoltăm: ONGistica rrromă de 27 de ani forțează limba română obligând majoritarii să îi denumească pe ei, mari domni kashtale, sanki balamaua, rromi (cu doi RR, că așa o vrut Petre Rroman). Să vedem decodificarea enigmei Dacă un țigan nu acceptă denumirea de țigan, atunci nu poate fi nici rom! Simplu, penntru că ONGistica rrromă spune că noi nu suntem țigani, ci romi
IO NU VOTEZ CU ROMII, CĂ AȘA O ZIS MARK TWAIN! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1481308047.html [Corola-blog/BlogPost/350019_a_351348]
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -(V) B`AVA Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2278 din 27 martie 2017 Toate Articolele Autorului Sufixul rrom -(V)bàva este nominalizator deverbal de origine slavă. Este adoptat din limba bulgară (-ба́ [‘ba]) în dialectele ghiumiurginaliilor din Anahoma-Komotini (Tracia, Grecia) și kalburgiilor din Sindel (Varna, Bulgaria). Cu el se formează tot substantive nume de acțiuni
SUFIXUL -(V)B`AVA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1490646768.html [Corola-blog/BlogPost/373045_a_374374]
-
den duma anda' mân', aj mân sar te fâl mân miśto ? Me sïm ćorro thaj korkoro, na-j mân ći phej, ći phral', murro dad sï mulo - sïm jekh ćhăvo șo na-j leș dad, aj aver dej mân barardă, 'k'-aver rrom sï la mïrra d'ă. Kamlem te tasavav mân, apoj te drabaraw mân, ta o Dell ći meklă mân. Te xurăw k-o dell kamlem aj te śudaw mân tele, ta Vov ïnkërdă mân opre. Me aźukërawas len, ta risajlem
XOLǍRDO... KAMLEM de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1451498653.html [Corola-blog/BlogPost/372529_a_373858]
-
ediției a V-a a festivalului Jazz in the Park, iar bilete pot fi achiziționate aici: https://goo.gl/mX5FKf. Video Susana Baca: https://www.youtube.com/watch?v=ixJjpdti9jY Barcelona Gypsy Balkan Orchestra, nomazii muzicii Klezmer, Jazz Manouche și Rroma Barcelona Gypsy Balkan Orchestra va deschide festivalul Jazz in the Park, în 26 iunie, la Opera Maghiară. Grupul vine pentru prima dată în România și e format din artiști din toate colțurile Europei: Serbia, Ucraina, Franța, Spania, Italia și Grecia
Jazz in the Park 2017 prezintă Dhafer Youssef, Susana Baca și Barcelona Gypsy Balkan Orchestra by http://www.zilesinopti.ro/articole/14910/jazz-in-the-park-2017-prezinta-dhafer-youssef-susana-baca-si-barcelona-gypsy-balkan-orchestra [Corola-blog/BlogPost/100869_a_102161]
-
Maghiară. Grupul vine pentru prima dată în România și e format din artiști din toate colțurile Europei: Serbia, Ucraina, Franța, Spania, Italia și Grecia. Barcelona Gypsy Balkan Orchestra are multe influențe muzicale, în special Klezmer, Jazz Manouche și muzică tradițională Rroma. Ei se prezintă ca niște nomazi ai muzicii. În 2013 au publicat primul lor album, pe care l-au produs singuri, fără ajutorul niciunei case de discuri. În 2015, au făcut o interpretare proprie a piesei „Djelem, Djelem”, una din
Jazz in the Park 2017 prezintă Dhafer Youssef, Susana Baca și Barcelona Gypsy Balkan Orchestra by http://www.zilesinopti.ro/articole/14910/jazz-in-the-park-2017-prezinta-dhafer-youssef-susana-baca-si-barcelona-gypsy-balkan-orchestra [Corola-blog/BlogPost/100869_a_102161]
-
nomazi ai muzicii. În 2013 au publicat primul lor album, pe care l-au produs singuri, fără ajutorul niciunei case de discuri. În 2015, au făcut o interpretare proprie a piesei „Djelem, Djelem”, una din piesele de referință din cultura Rroma, care a strâns peste 4.500.000 vizualizări pe Youtube. Bilete pentru concertul Barcelona Gypsy Balkan Orchestra, care deschide festivalul Jazz in the Park 2017, găsiți aici: https://goo.gl/mcQYbz. Video Barcelona Gypsy Balkan Orchestra: https://youtube.com/watch
Jazz in the Park 2017 prezintă Dhafer Youssef, Susana Baca și Barcelona Gypsy Balkan Orchestra by http://www.zilesinopti.ro/articole/14910/jazz-in-the-park-2017-prezinta-dhafer-youssef-susana-baca-si-barcelona-gypsy-balkan-orchestra [Corola-blog/BlogPost/100869_a_102161]
-
fost prietenă bună cu tata, șî cu minie tot așe!” M-am lipit cu burta de peretele exterior al vagonului. Baba s-a strecurat pe lângă mine, s-a depărtat legănându-și trupul masiv, cu mersul acela specific femeilor de etnie rromă. Am reîntâlnit-o pe ghicitoare trei ani mai târziu, pe aceeași rută. Călătoream spre Sibiu, împreună cu fata care avea să-mi devină soție. Țiganca s-a așezat în fața noastră și ne-a ghicit, fără să pretindă vreun ban. Dar asta
Povestea ca Viață. Blestem by https://republica.ro/povestea-ca-viata-blestem [Corola-blog/BlogPost/338927_a_340256]
-
fugi să nu-i vezi, să nu-i auzi tot își poartă ghinionul ca niște lăieți lehuzi! și se miră dacă-și fac neamurile de ocară însă cer cu vehemență să le luăm noi din povară! nu-mi mai ziceți rrom că este degradant, ură de rasă! și dacă-l strigi cu alt nume are conduita mai frumoasă?! Referință Bibliografică: du-te mă și tu la muncă! / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 501, Anul II, 15 mai 2012
DU-TE MĂ ŞI TU LA MUNCĂ! de ION UNTARU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 by http://confluente.ro/Du_te_ma_si_tu_la_munca_ion_untaru_1337097475.html [Corola-blog/BlogPost/358671_a_360000]
-
k este marca infinitivului pozitiv în turcă. Se adaugă doar rădăcinilor verbale care au în silaba finală o vocală posterioara. Originând în acestă, nominalizatorul deverbal spoitoresc -màk- se alipește rădăcinilor verbelor turcescoide, integrate cu infixul -(V)sar- sau rrome. Substantivele abstractive formate cu acest sufix sunt paroxitone, masculine, cu terminațiile de N. sg. și pl. -os și -oja: (o) (V)màk/os, -oja Referință Bibliografica: SUFIXUL -MAKOS / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2136
SUFIXUL -MAKOS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1478362539.html [Corola-blog/BlogPost/372649_a_373978]