45 matches
-
ce a spus despre pomul în care se crede că a fost știința binelui și a răului și de fructul aceluia [...] precum și de Adam, că gustând din pom s-ar fi făcut dumnezeu, a spus, contrar obiceiului de grăire, spre rușinarea neascultării acelora, care au crezut diavolului împotriva vieții lor. Deci a numit bun un pom care nu era bun [...] într-un sens ironic [...] Astfel pomul acela, n-a avut în gustul fructului său, puterea de a împărtăși binele și răul
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
Ion Horea Scribul Amenințări, cadavre, atentate, mai mult ca-n alte vremuri, peste tot, ba unii profețesc sub semnul únic al globului pe care stăm cu toții că-n rușinarea secolelor, poate și limba ce-o vorbim o să dispară. Profeții mincinoși pe la răspântii așa se-arată ca din totdeauna. Eu nu găsesc un alt refugiu decât aceste foi ce mă așteaptă ca plăcile de lut în străvechime, pe care-ar
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/11475_a_12800]
-
e discursul, într-un autoportret flatant: vegetînd „într-un fel de apatie controlată”, se simte „un strateg rafinat”, „un alchimist priceput”, care poate transforma după bunu-i plac „o situație disperată/ într-un elogiu/ cu înțeles răsturnat”, „trandafirul în sofism” (Ne-rușinare). Traumatizat de propria-i făptură, cu totul remarcabilul poet care e Kocsis Francisko se reabilitează în schimb în oglinda textuală, care, în opoziție cu ce-a pățit Dorian Gray, îl prezintă idealizat, purificat. Kocsis Francisko, Compendii de melancolie, colecția Opera
Invers decît Dorian Gray by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2803_a_4128]
-
nicio reținere: "Trebuie ca Biserica [...] să ia cele mai servere măsuri împotriva acelui călugăr vagabond, care a îndrăznit că calce în crematoriu și să oficieze slujba pogribaniei, dând prin aceasta cenușarilor putința să denatureze adevărul și să tâlcuiască minciuni fără rușinare"214. Concluzii: între două definiții ale curajului Activitatea arhimandritului Calinic I. Popp Șerboianu în mișcarea cremaționistă din România pune o problemă fundamentală: în ce grad cremațiunea, ca practică, a fost utilizată în România interbelică, dar și în perioada următoare, de către
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
contra acestui masacru este o monitorizare atentă a limbii din mass-media și din presa scrisă. Ar fi necesar ca fiecare ziar să aibă un colector de greșeli din coloanele proprii, pe care să le facă publice număr de număr, spre rușinarea redactorilor și a colaboratorilor. Din publicațiile culturale n-ar trebui să lipsească o rubrică de limbă. Are dreptate secretarul perpetuu al Academiei Franceze: limba trebuie „însoțită” în evoluția ei, nu abandonată cu nepăsare unui destin care o conduce spre o
Cultura limbii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5051_a_6376]
-
petrecere, dezinhibare, comuniune și uitare de sine. După cum s-au făcut pretutindeni și dintotdeauna revelioanele între prieteni - fiecare aducând pe masa gazdelor ce mâncăruri se pricepea mai bine să facă acasă - la fel veneam noi ca furnicile, fără pic de rușinare, cu platourile, sticlele și plasele, unul cu fasolea bătută, altul cu mezelurile și brânzeturile, unul cu salata de boeuf, baclavalele, vinul și votca, altul cu zacusca și friptura, inclusiv funia de ceapă și cățeii de usturoi, muștar, șervețele și scobitori
Convorbiri cu Dan C. Mihăilescu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3739_a_5064]
-
un comportament larg acceptat în cultura noastră educațională, existând convingerea că, folosită „moderat, din când în când” nu are nici un efect negativ. O mare parte dintre noi, adulții, am beneficiat de un model de educație care se baza pe dominare, rușinare și culpabilizare. De foarte multe ori am trăit teama de a nu pierde aprecierea adulților importanți pentru noi sau anumite privilegii. Acestea au fost metodele prin care am fost constrânși să ne supunem și am primit educația pentru viață și
De ce își pedepsesc românii copiii. Cazul Bodnariu deschide o discuție delicată pentru mulți părinți () [Corola-blog/BlogPost/338222_a_339551]
-
Toate Articolele Autorului Timpul trece, timpul vine, timpul se ascunde-n noi Ore multe, adormite ca miresele-mbătate Fără spaimă sau emoții, fără veste despre noi Timpul trece, timpul zboară și nu vine înapoi Vreascuri multe, vorbă multă fără pic de rușinare Ape repezi în cascade: ale gândului furtuni ! Stăm sub vorba ce rănește ca sub grea amenințare Și uităm să facem crucii semn smerit de-‘nchinăciuni Ne ascundem(cum se poate să ne-ascundem ?) de iubire, Înnoptatul e vremelnic, poarta e
TIMPUL SE ZIDEȘTE-N NOI de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382648_a_383977]
-
părând că nu Își dădea seama de frenezia pe care o deșteptase În cei de față. Dante rămăsese și el Împietrit. Își Închise grăbit gura, pe care trebuie că o ținuse deschisă de-a lungul Întregului spectacol, cuprins de o rușinare subită. Cu siguranță, urmările medicamentului numit chandu fuseseră cele care Îi provocaseră unui prior, membru al Consiliului Florenței, o reacție tipică pentru oamenii simpli, Își zise el. Se așeză la loc zăpăcit, sperând că nimeni nu băgase de seamă. Teofilo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
la Blaj...Cunoscutu-i-am eu atunci foarte bine când i-am părăsit și fugind mai bine am ales nemernicia decât sâmbria cu dânșii.Însă veni-va vreme și doar nu e departe, când vor ieși la lumină toate răpsfățatele rușinări ale Hierusalimului cestui nou.“ La Lemberg scriitorul rămâne până la sfârșitul vieții sale; moare la 24 august 1820. În capitala Galiției unde a trăit peste 30 de ani, scriitorul nu a rămas izolat de oamenii și realitățile din țară.În această
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
care-i favorizează pe pungași și trădători. (În China și Singapore nu numai că marii tâlhari și răufăcători din categoria contrabandiștilor de droguri sunt de îndată puși la zid și împușcați, dar familiile acestora, ca o ultimă și deplin meritată rușinare publică, sunt obligate să achite contravaloarea gloanțelor care le-au curmat netrebnicile lor vieți. Iar lucrurile în aceste țări, așa cum știm cu toții, merg ca pe roate...) Făcând pe democrații și dorind să fim pe gustul fariseilor din Uniunea Europeană, noi, românii
CE ESTE ACUM ÎN ROMÂNIA ŞI CE-AR TREBUI SA FIE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369795_a_371124]
-
de conducere, și cum se acuză unii pe alții: „minte cu nerușinare!” - eticheta care se aruncă frecvent - îndemnându-se - tot unii pe alții - să mintă, fiindcă este greu ca un mincinos să devină sincer și corect -, dar să mintă cu... rușinare!? În acest mod s-au obținut funcții importante cu minciuni, șpagă, s-au construit vieți conjugale pe minciuni, interese, s-au obținut recompense cu minciuni, averi prin furt, dreptatea uneori a fost vândută cu minciuni, influențe, voturile s-au obținut
DESPRE LUCRUL DREPT ȘI NERUȘINAREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370602_a_371931]
-
în acea vreme, sute de mii de ascultători clandestini din țară se salutau discret, ca-ntr-o formulă de recunoaștere, cu mesajul lansat de el la sfârșitul predicilor transmise prin radio : „Ferște-ne Doamne de Sovrompatriarhie” și este un argument de rușinare a încăpățânării potrivnice cu care Plămădeală vrea să-l minimalizeze pe acest martir. Și nu-l minimalizează cu convingere; ci așa, în trecere: „șmecheraș” - ca să facă pe plac celor cărora li s-a vândut până a le cere grade militare
BISERICA DIN ETER (CONCLUZII) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357930_a_359259]
-
unanim împărtășită - că trebuie să judecăm și să îndreptăm; că omul, lăsat liber, tinde spre zero, nu crește, nu se dezvoltă. De aceea, în abecedarul nostru relațional, stau, încă de la început, pe lângă îmbățișări și îngrijiri, și judecata, învinovățirea, îndreptarea prin rușinare, corectura fizică sau prin cuvinte care dor. Din reflex, ne tot corectăm copiii, le tot facem observații, îi dojenim, îi dăscălim. Cu cele mai bune intenții, luptăm cu natura lor, cam cu aceeași îndârjire pe care o arătăm față de noi
Pierduți în comparație. Ce se întâmplă când îi spui copilului tău () [Corola-blog/BlogPost/338236_a_339565]
-
ne blocăm în comportamente impulsive și să vânăm recompensele mai ceva ca like-urile pe Facebook, sperând cu ardoare să primim, în sfârșit, ceea ce ne-a lipsit în pruncie. Iar, printre instrumentele de disciplinare la îndemână ale îngrijitorilor noștri se numărau: rușinarea și critica. Două dintre comportamentele favorite ale românilor, dat și cele mai toxice acțiuni la nivel relațional. Și vă rog să mă credeți că acum nu dau cu pietre în părinții noștri, vreau doar să evidențiez ce nu a fost
Nemulțumirea de propriul corp și de propria imagine, boala majorității în lumea minorității perfecte () [Corola-blog/BlogPost/338411_a_339740]
-
cel mai drag, cu gândul meu făcut șirag, să las la fiecare-n parte trezirea dintru zorii zilei -ah, n-am scăpat vreun Răsărit- în lumea asta....ce-am iubit? Și-or râde zeii nemuririi căci n-am avut vreo rușinare și-am să le spun...''eu, am dansat și dintre cate le-am aflat, aș vrea să iau cu mine-o floare'' Să am în lumea ce-o să vină parfum, iar ca s-o trec de poartă, când fi-voi
PE ORA FIXĂ A IUBIRII... de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340169_a_341498]
-
După aceea, vrăjmașul îi punea în minte plăcerea dezmierdării; iar el asemănându-se celui mânios și scârbit, de îngrozirea focului și de durerea viermelui își aducea aminte, și pe acestea punându-le împotrivă, rămânea neatins. Toate acestea se făceau spre rușinarea vrăjmașului, căci cel ce a socotit să se facă asemenea lui Dumnezeu, de un tânăr acum se batjocorea; cel ce se fălea asupra trupului și a sângelui, de un om ce purta trup se răsturna. Căci îi ajuta Domnul, Care
PĂRINTELE SPIRITUAL AL MONAHILOR CREŞTINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382060_a_383389]
-
de cinste ai între sfinți; Bucură-te, că la fel cu cei de demult ești lăudat; Bucură-te, că între Sfinții Părinți ai fost încununat; Bucură-te, triumf al credinței, zid de apărare al creștinilor; Bucură-te, izvor al harului, rușinarea necredincioșilor; Bucură-te, cel ce ne descoperi slava adevărului; Bucură-te, cel ce amuțești gura păcătoșilor; Bucură-te, bucuria și puterea credincioșilor; Bucură-te, sprijinul și întărirea sufletelor noastre; Bucură-te, cel prin care Hristos se slăvește; Bucură-te, cel
VIAŢA ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH NECTARIE DIN EGHINA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379231_a_380560]
-
de mână dar... Beneficiari au fost cei de dinainte: torționarii, Milițienii, securiștii, instructorii, primii-secretari. Au confiscat televiziunea, radioul; au preluat comanda la armată, Dădeau comunicate, apeluri către țară și către instituții, C-au năucit poporul și l-au prostit fără de rușinare; I-au învrăjbit pe oameni, încât s-au omorât călcându-se-n picioare, Iar cei mai mulți au fost striviți de taburi sau mitralierați, Dând vina pe așa-zișii teroriști de „clică” inventați. Au secătuit rezervele de stat mai rău decât străinii
O LOVITURĂ DE STAT de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347480_a_348809]
-
la Blaj...Cunoscutu-i-am eu atunci foarte bine când i-am părăsit și fugind mai bine am ales nemernicia decât sâmbria cu dânșii.Însă veni-va vreme și doar nu e departe, când vor ieși la lumină toate răpsfățatele rușinări ale Hierusalimului cestui nou.“ La Lemberg scriitorul rămâne până la sfârșitul vieții sale; moare la 24 august 1820. În capitala Galiției unde a trăit peste 30 de ani, scriitorul nu a rămas izolat de oamenii și realitățile din țară.În această
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
porțile acestea a ochilor aibi strajă: Privire femeiască privire nu-i, ci vrajă. A sufletului pusnic cetate întărită Ea cade înainte-i de vânturi răscolită. 6 2262 Căci ochii sânt fecioare închise în cămări Luminele li-s pline de frică, rușinări; Bobițe sânt de poamă ce port pe ele brumă, Cu gura mea le-aș șterge de bruma lor acuma. 7 2262 Colțunii ai Iuditei răpiră pe-Olofern Și ochii îi robiră și sufletu-n etern. D-aceea * când de sînu-ți eu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
porțile acestea a ochilor aibi strajă: Privire femeiască privire nu-i, ci vrajă. A sufletului pusnic cetate întărită Ea cade înainte-i de vânturi răscolită. 6 2262 Căci ochii sânt fecioare închise în cămări Luminele li-s pline de frică, rușinări; Bobițe sânt de poamă ce port pe ele brumă, Cu gura mea le-aș șterge de bruma lor acuma. 7 2262 Colțunii ai Iuditei răpiră pe-Olofern Și ochii îi robiră și sufletu-n etern. D-aceea * când de sînu-ți eu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
este criteriul general și sigur al adevărului oricărei cunoștințe. E o mare și trebuincioasă probă de istețime și pătrundere aceea de a ști ce poți întreba raționalminte. Căci dacă întrebarea e nepotrivită și provoacă răspunsuri inutile ea mai are, afară de rușinarea celui ce o sulevează, încă și inconvenientul {EminescuOpXIV 391} de-a seduce pe ascultătorul ei neprecaut la răspunsuri și mai nepotrivite, și dă ridicolul spectacol că, după spusa celor vechi, unul mulge țapul, altul ține o sită în loc de doniță. Drept
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să demonstreze că românii au o inteligență mai mare decât media celorlalte etnii. Se socoteau ei Înșiși o elită morală, capabili să judece În locul celorlalți, lipsiți de responsabilitate față de viitorul biologic al nației. „Ceilalți” erau Înecați Într-o „retorică a rușinării”. Eugeniștii visau ca fiecare individ să aibă un „dosar biologic”, un „pedigreu” genetic. Ei pledau pentru „noua elită eugenică”, biologic, intelectual și moral, selectată din rândul urmașilor celor talentați. Cine erau membrii acestei elite? Firește: bărbați educați din elitele profesionale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
s încordate instinctiv, ochii pândesc clanța ușii lucioase, sub care am pus un taburet scrijelit. A fost o dată și nu mai știu de-a fost aievea sau în vis. E greu de spus cu nodu’n gât, subțiat de-atâta rușinare. Îmi amintesc doar sunetul sacadat al respirării subjugate’n sărutare. Îi simt și-acum căldura căutării, a murmurelor tomnatice, a soarberii dorinței coapte, a legănării magice și transparente. Timpul din mine începe să mă zorească, sfidând simțirea învățată să aștepte
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]