63 matches
-
de gîndire și de rostire. O literatură protestatară, să-i spunem, fie și pentru simplul motiv că se sustrage canoanelor. De fapt, Harms a cam făcut asta și în viață, și în scrierile sale. Nonconformismul lui, epatarea, pipa și absența rubașcăi naționale, zburdălnicia ideilor au deranjat teribil sistemul rusesc al anilor '20-'40. Și l-au costat pe autor. Opera și viața. După cîteva libertăți pe care și le-a permis ca stil de viață, ca expresie literară, după ce a fost
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]
-
convocării la Poliție a membrilor Acțiunii Populare), metamorfozarea ministerelor în feude ale bandelor organizate de profitori sunt doar preludiul la o lungă vară fierbinte și la o toamnă incendiară. Pe acest fond, încercarea șefului peremist de a întoarce pe dos rubașca murdară, de a înlocui aura de martir naționalist cu yarmulke-le evreiesc, e de-a dreptul comică. După cum se vede, efectul internațional al „convertirii” e egal cu zero, iar creșterea în stima alegătorilor - insignifiantă. În aceste condiții, a te da filosemit
Bancul cu statuia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13205_a_14530]
-
că ele n-au apărut în "lagărul socialismului" decît după ce spionii sovietici au reușit să le fure". Și într-un plan pitoresc, coroborîndu-l pe cel dintîi: "Faimoșii blue jeans, în fond niște nădragi de lucru, cuceriseră lumea întreagă și nu rubașca, tineretul crescut și educat pînă la sațiu în spiritul "umanismului socialist" se dădea în vînt după rock and roll și nu după cazacioc, cînta cu plăceri cvasi-religioase Stranger in the night și nu Kalinka, Kalinka maia. Aceiași tineri, crescuți în
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
tot e mai bună decât nimic. Dar nu cu mult. Nu există în momentul de față un stil rusesc și asta e o catastrofă. Nu ne-a ferit de ea nici Zaițev, cu stilul lui exagerat rusesc, nici patrioții cu rubăștile lor, nici cinematografia națională. Noi nu suntem români și nici măcar ucraineni; noi ne-am pierdut toate ritualurile folclorice. N-avem putere să ne întoarcem la ele, și nici nu-i nevoie. în afară de o lingură-două de argint, străbunicii și străbunicele noastre
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
ale portului tradițional. Atât la femei cât și la bărbați se folosesc materiale precum barhat (catifea), palatno (pânză), solc (mătase) și sucno (postav). Cele mai multe elemente din vechiul port s-au păstrat la costumul femeiesc, alcătuit din următoarele piese de bază: - rubașca (cămașă), din pânză albă sau înflorată, croită destul de larg și având cusături decorative la gât și la mâneci; - iubca )fusta), croită dintr-un postav subțire, încrețită la mijloc, lungă până la gleznă, largă și viu colorată. În locul fustei de postav, peste
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
știi tu care - atunci am să-ți spun eu unde mi-a pus Dumnezeu mâna-n cap: Tocmai trecusem apa Siretului. Asta se întâmpla în zori de zi. La ora prânzului, au avut loc îmbrățișările „frățești” ale comandanților noștri cu rubăștile superioare rusești. Peste două ceasuri, noi - fără arme - ne aflam încolonați pe șosea, sub pază... Direcția de marș? Cine s-o știe?... Rusnacii ne-au spus că războiul s-a terminat și vom pleca acasă. Drept-îi că după câteva luni
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
eu, nevenindu-mi a crede. „Uitați-vă în lungul șoselei! Se apropie o coloană de ruși!” Am privit în direcția arătată de caporal. O coloană nesfârșită de ruși tălăzuia înspre noi. Am rămas în așteptare. Iată-i tot mai aproape! Rubăști înspumate. Automate atârnate de gât. Ciubote scâlciate... Totul părea că plutește în colb... Am adunat ostașii și am rămas în dreapta plutonului... „Gde nacialnic?” - a fost prima vorbă spusă răstit de un maior rus. Am făcut un pas în față. „Tî
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
asta, o să-i transmitem și lui Roja că domnul Președinte încă se mai gîndește la Bătrîn, că și acum mai păstrează o poză în care apar ei doi la Moscova pe vremea cînd erau studenți, îmbrăcați gros, fiecare într-o rubașcă, spune Dendé. Se află într-o zonă aerisită, pe o stradă care arată jalnic. Tot cartierul ăsta arată ca vai de capul lui, își spune, toată țara este mai rău ca după un război care a devastat totul în urma lui
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
zicea că Nilus ar fi fost tatăl fetiței. (La ședințele de spiritism ținute de prietenii lui Nilus, fetița le slujea drept medium.) Îi vedeam deseori plimbându‑se Împreună. Nilus era la mijloc, cu barba sa albă și lungă, Într‑o rubașcă de culoare deschisă, Încins la brâu cu o funie, precum călugării. Cele două femei mergeau de o parte și de alta a lui, sorbindu‑i vorbele. Fetița, Însoțită de mamă, se ținea mai de‑o parte de ei. Ajungând În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
de clasă întîi, o rochiță din hîrtie creponată, albă. Visam la altceva: costumul popular ucrainean, cu o bogăție de cunună, din care atîrnau o mulțime de panglici. "Pe dracu' naibii, doar nu-ți place sorcova asta sovietică". Brăduț purta o rubașcă de mătase și trebuia să joace pe ruptele cazaciocul. Eu, să recit din Maiakovski: Noi avem un tătic mare-mare Clasa muncitoare De oțel". "Te duci cu rochie de înger și spui Miorița, mi-a ordonat cu vocea lui sonoră. Brăduț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ruptele cazaciocul. Eu, să recit din Maiakovski: Noi avem un tătic mare-mare Clasa muncitoare De oțel". "Te duci cu rochie de înger și spui Miorița, mi-a ordonat cu vocea lui sonoră. Brăduț, ești caraghios, scoate-ți imediat cizmele și rubașca. Du-le de unde le-ai luat". Nu, nu s-a împiedicat de suspinele lui dezamăgite. Cu el, Iordan se comporta ca un tată foarte sever. Pentru mine era și Făt-Frumos, și Zmeu; și Dumnezeu, și Aghiuță. Îl urmam și-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Arcul de Triumf. S-a vorbit într-una, ca să nu se spună nimic. S-a tot dat cu uelcămul, și cu ăifișiălz, și cu implicheișîn, și cu fridîm-dîm-dîm, și cu dabîl iu. Totdeauna propaganda s-a echipat "corespunzător": cămașa tip rubașcă a staliniștilor și vestonul tip Krupskaia-Pauker al stalinistelor, cămășile rabattu ale activiștilor lui Gigi Bej (așa-i ziceau Iordan și tata lui Gheorghiu-Dej, să nu-l descifrăm noi, copiii), cămășile negre ale propagandiștilor din anii șaptezeci (cu cravată neapărat albă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
asta, o să-i transmitem și lui Roja că domnul Președinte încă se mai gîndește la Bătrîn, că și acum mai păstrează o poză în care apar ei doi la Moscova pe vremea cînd erau studenți, îmbrăcați gros, fiecare într-o rubașcă, spune Dendé. Se află într-o zonă aerisită, pe o stradă care arată jalnic. Tot cartierul ăsta arată ca vai de capul lui, își spune, toată țara este mai rău ca după un război care a devastat totul în urma lui
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ați promis că... ― Pe viitor voi proceda altfel. ― Cum? ― Dacă am de spus vorbe care nu se potrivesc cu „vremurile”, voi merge să discut direct cu persoana... Bun cuvânt? ― Ar fi el bun cuvântul acesta, dar cine știe cine se ascunde sub „rubașca” din fața dumneavoastră... ― Te rog să-mi atragi atenția când va fi cazul... ― Când o să mă rugați să vă fac legătura cu cineva, am să fiu foarte atentă... ― Îți mulțumesc În avans pentru grija pe care mi-o porți. „Dacă ai
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
a holului, un grup agitat și gălăgios de studenți și se opri, curios să vadă despre ce era vorba. Studenții de la filologie se strânseseră și se îmbulzeau în jurul unui tip cam de vârsta lor, înveșmântat ciudat într-un fel de rubașcă neagră, cu mustață haiducească, ochi vii și cu o claie neagră de păr, care-i stătea vâlvoi în creștetul capului, de parcă tocmai atunci descinsese de la asediul Troiei, picând din senin în mijlocul lumii contemporane. Măi, ia nu vă mai buluciți așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
nas. Pe-aia cu căprioara nu v-o zic, că mai trebuie s-o perii și s-o descânt oleacă, vesti tânărul poet, cuprinzându-și cu privirea ceata de admiratori. Brusc, el începu să se caute prin buzunare, apoi prin rubașcă, și din nou prin buzunare, de data aceasta întorcându-le pe dos și cercetându-le cu de-amănuntul, să vadă dacă nu erau rupte cumva. Discuțiile și râsetele încetară și, în liniștea care se făcu în spațiosul hol, vocea poetului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
rebele peste frunte. Și tot în timp ce adăsta pe holul de la intrarea în facultate, întorcând capul spre ușă de câte ori se deschidea pentru a mai lăsa pe cineva să intre, mai avu ocazia să-l revadă pe tânărul și adulatul poet cu rubașcă neagră și chip expresiv. Însoțit de o mică ceată de prieteni și de admiratori, poetul se îndreptase glonț spre secretariatul facultății, ca să-și rezolve și el, ca toți muritorii, niscaiva probleme birocratice legate de înscriere, zăbovise pe-acolo vreun sfert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
în adevăratul sens al cuvântului era afurisitul și abjectul ăla de... Și aici, coborându-și glasul, rosti doar la urechea iubitei sale numele poetului în cauză. Bianca Demian începu să râdă sacadat, cu hohote. Trebuie să fii de acord că rubașca aia neagră a lui face toți banii! zise ea printre hohotele de râs. Și nouă să știi că ne plac poeziile pe care le scrii, ținură să-l asigure pe blond celelalte două studente, vorbind la unison. Tu ești Nichi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
și dădu îngăduitor din mână: Tu, mă Ioano, și tu, mă Gheorgițo, sunteți niște fete bune, rosti el cu bonomie. Nu știu, zău, dacă chiar sunt poetul îngerilor... Că atunci când m-apucă năbădăile parcă mi-aș pune și eu o rubașcă de drac pe mine... Dar la urma urmei, fetelor, știți cum văd eu lucrurile?... Contează mai mult dacă o să pot pune și eu umărul la propășirea artei... Persoana mea are mai puțină importanță! Pentru mine persoana ta are mai multă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Un matematician indrăgostit era, așadar, un fapt remarcabil în sine, dar un matematician îndrăgostit de o colegă de la filologie era ca un fel de a opta minune a lumii. Asta-i dragoste adevărată, măi! comentă într-o zi poetul cu rubașcă neagră, aflând de idila celor doi. Adică ce vrei tu să spui, poetule?... replică cineva. Că dragostea mea e mai puțin dragoste, fiindcă nu mi-am găsit și eu o gagică de la matematică?... Păi atunci ce să mai zic de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
sanguină cu mine" (Răsfrîngere). Acestei dispoziții de „ostaș" îi datorăm și cîteva energice tușe vizînd mediul socio-politic proxim, acea „uriașă moară", unde „Diavol cu diavol se însoară" (Stare). După ce ne mărturisește defel sfios: „Rîdeam de șapca lui Vladimir Ilici,/ De rubașca lui Iosif Visarionovici (Răspuns), Petre Got asemuiește fulgerele care „se bat cap în cap" cu „strategiile Orientului Mijlociu" (Un nor se arată). Petre Got: Lumina amară, Ed. Limes, 2010, 92 pag.
„Zbaterile, inclusiv pîlpîirile poemului” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6005_a_7330]
-
cu fața arsă de soare și brăzdată de riduri adânci. De sub pălăria neagră, cu boruri largi, ieșeau pletele sure, lungi până la umeri. Purta cizme de piele și pantaloni negri strânși pe picior. Era îmbrăcat cu o cămașă largă, ca o rubașcă peste care trecea un chimir lat, plin de curelușe și buzunărele. În colțul gurii ținea o pipă lungă și subțire, îndoită în jos. Bărbatul cel tânăr se întorsese în apă și se apucase din nou de treabă. Starostele strecurase punguța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Se zicea că Nilus ar fi fost tatăl fetiței. (La ședințele de spiritism ținute de prietenii lui Nilus, fetița le slujea drept medium.) Îi vedeam deseori plimbîndu-se Împreună. Nilus era la mijloc, cu barba sa albă și lungă, Într-o rubașcă de culoare deschisă, Încins la brîu cu o funie, precum călugării. Cele două femei mergeau de o parte și de alta a lui, sorbindu-i vorbele. Fetița, Însoțită de mamă, se ținea mai de-o parte de ei. Ajungînd În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
pe moșia Filipeni a boierilor Rosetti: pe cap purta o căciulă înaltă (țuguiată, nu plată, care-i o „invenție” mai nouă) atât vara cât și iarna, trupul îi era acoperit de o haină lungă, încheiată într-o parte, ca o rubașcă rusească, ițari strânși pe picior și în picioare opinci, legate cu „ațe” roșii. Părul îl purtau lung, și aveau barbă, încingeau un brâu roșu peste haina lungă, fără un motiv popular. Altă imagine ni-l înfățișează cu părul potrivit care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
voce: - Eu și cu el care luăm. Directorul: - Dar nu l-ai băut băi! Poetul: - Nu mi-am dat seama de asta! Vocea: - Oricum tot nu scapi! Ziaristul: - Ia o pastilă de cap Vocea: - Dar îți stă bine, bă cu rubașca. Ziaristul: - Hai? Mi se umflă tâmplele. Directorul: - Poate că-ți cresc coarne. (se deschide una). Vocea: - Vine Gheorghiță. Directorul: - Ce-ai adus acolo? Cisnădie? Horia: - Pentru mine să mănânc o bucată de pâine. Reporterul: - Pâine, ăăă, ăăă, ficat! Prozatorul: - Dă
PARTIDA DE POKER (PIESĂ DE TEATRU ÎNTR-UN ACT) de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362832_a_364161]