288 matches
-
se autoidentifică membrii unui grup etnic originar din India și răspândit mai ales în Sudul și Estul Europei, înlocuind denumirea de țigan, considerată peiorativa". Totodată, cuvinte precum balaoacheș, baragladina, bulibașa, chivuța, corturar, faraon, gitana, jude, laie, lăieț, lingurar, puradel, rom, rudar, sălaș, țigan, țigănaș, țigănatic, țigăncușa, țigăncuța, țigăneala, țigănel, țigănesc, țigănește, țigănie, țigănime, țigănos. țigănuș, ursar au și ele definiții modificate. Până acum, în trei ediții ale Dicționarului Explicativ al Limbii Române, definiția substantivului "țigan" conținea explicația "epitet dat unei persoane
Substantivele "rom" şi "ţigan" au definiiții noi în DEX () [Corola-journal/Journalistic/23010_a_24335]
-
a teracotei manuale și multe alte meșteșuguri care se sting încet. Poate că peste 50 de ani aceste obiecte din lemn vor putea fi găsite doar în muzee și nu în gospodăriile meșteșugarilor , cum încaăse mai întâmplă astăzi. The Boyash - Rudarul este un film documentar ce se înscrie, prin viziune și mod de realizare, în categoria peliculelor ce au reușit, cu success, să promoveze valoroasă tradiție românească, dincolo de granițele țării. Felicitări celor doi jurnaliști români, Daniela Apostoaei și Codruț Miron pentru
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93266_a_94558]
-
târgurilor, fiind întrebuințați la diferite munci și servicii. Mulți dintre ei erau fierari și lăutari, fiind cunoscute predispozițiile etniei pentru acestea, se îndeletniceau cu strângerea aurului din nisipurile albiilor râurilor (zlătari), iar alții lucrau lemnul, făcând vase, linguri, copăi etc. (rudarii). Dezrobirea lor a avut loc începând cu anii 1850, în contextul procesului de modernizare a societății românești și cu consensul unor personalități luminate ale timpului, precum Mihail Kogălniceanu sau Vasile Alecsandri. Izolare și stigmatizare Dacă în țările române, țiganii au
Află cum au ajuns romii în România şi care e numărul lor by mircea_dutu, Prof. Univ. Dr. Mircea Duţu () [Corola-journal/Journalistic/70695_a_72020]
-
cultural („neamul”) căruia îi aparțin membrii comunității. Cele mai sărace grupuri cultuale par a fi1 cele ale cărămidarilor cu 80% dintre comunitățile locuite de aceștia, considerate, conform criteriilor studiului nostru, ca fiind sărace, urmate în ordine descrescătoare de cele ale rudarilor și de cele ale vătrașilor (tabelul 19). Tabelul 19. Sărăcia comunitară la romi în funcție de grupul cultural căruia îi aparțin membrii acestuia („neamuri”) %tc "Tabelul 19. Sărăcia comunitară la romi în funcție de grupul cultural căruia îi aparțin membrii acestuia („neamuri”) %" Cifrele fac
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mare... Căruțașul nostru s-a veselit numaidecît de vorbele groase și naive ale tătarului, pe care eu nu le pot reda decît cu eufemisme. (Ostrovul lupilor). în proza 24 iunie a aceluiași, blestemele Rarucăi evocă "intimitățile cele mai ascunse ale rudarului nevăzut, dîndu-le destinații uluitoare", iar autorul comentează cu un zîmbet bine dozat: "Vocabularul rudarilor, pe care mă sfiesc să-l reproduc (s.m.), însă nu mă sfiam să-l ascult, revenea cu amploare și c-o artă de o sumbră și
Puncte de suspensie by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9175_a_10500]
-
pe care eu nu le pot reda decît cu eufemisme. (Ostrovul lupilor). în proza 24 iunie a aceluiași, blestemele Rarucăi evocă "intimitățile cele mai ascunse ale rudarului nevăzut, dîndu-le destinații uluitoare", iar autorul comentează cu un zîmbet bine dozat: "Vocabularul rudarilor, pe care mă sfiesc să-l reproduc (s.m.), însă nu mă sfiam să-l ascult, revenea cu amploare și c-o artă de o sumbră și antică măreție." Astăzi, asemenea "sfieli" aparțin de multișor trecutului, iar cuvintele absente din dicționar
Puncte de suspensie by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9175_a_10500]
-
Căloiu Oana Muzeul Național al Țăranului Român ( Potrivit unui comunicat MȚR, la târg vor veni cei mai pricepuți și faimoși meșteri din țară: olari, fierari, cioplitori, lingurari, cojocari, cofetari, țesătoare, cusătorese, împletitoare, pielari, rudari și iconari. Meșterii vor aduce obiecte care de care mai diverse, pe lângă tradiționalele băuturi și dulciuri de iarnă. Vizitatorii vor putea să-și cumpere sorcove, linguri, măști, fluiere, ocarine, împletituri din pănușe, oale, scăunașe, îi, podoabe, opinci, cergi, scoarțe, coșuri
Târg de Sfântul Nicolae la MȚR by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80673_a_81998]
-
De vineri, 15 aprilie, până duminică, 17 aprilie, meșteri din toate zonele țării vin să sărbătorească Floriile la Muzeul Țăranului Român. Olari, fierari, cioplitori, cojocari, cofetari, pielari, rudari, iconari, dar și țesătoare, împletitoare, încondeietoare vor veni la Târgul de Florii de la MȚR cu: obiecte din lemn, ceramică, țesături, jucării, instrumente muzicale, podoabe, ouă încondeiate, mobilier pictat, icoane. De-ale gurii puteți târgui: suc de mere, cofeturi din Teleorman
Muzeul Ţăranului Român te invită la Târgul de Florii () [Corola-journal/Journalistic/70356_a_71681]
-
În perioada 3 - 5 decembrie, peste Peste 150 de meșteri olari, fierari, cioplitori, lingurari, cojocari, cofetari, pielari, rudari, iconari din toată țara vor participa la Marele Târg de Sfântul Nicolae de la Muzeul Țăranului Român. Oaspeții vor veni cu împletituri din pănușe, măști, jucării, sorcove, fluiere, ocarine, cavale, clopoței și zurgălăi, cu marame, ii, catrințe, cămăși, fote, podoabe, opinci
Târgul de Sfântul Nicolae de la Muzeul Ţăranului Român, între 3 şi 5 decembrie () [Corola-journal/Journalistic/70991_a_72316]
-
mătura din nuiele realizată de împletitori din Băbeni, în loc de căciulă o găleată de tablă făcută de gabori din Caracal și Târgu Mureș, dar și ochii, nas, gură și nasturi pentru omul de zăpadă realizate din lemn de o comunitate de rudari din Periș. Roberta Anastse a promis să facă un om de zăpadă împreună cu ziariștii, "când vine prima zăpadă". Atât Anastase, cât și liderul deputaților PDL, Mircea Toader, au evitat să precizeze dacă vor susține proiectul de lege inițiat de colegul
Roberta Anastase, colindată de gabori () [Corola-journal/Journalistic/49438_a_50763]
-
la granița păgânismului cu grotescul, pendularea între balamuc și închisoare - toate acestea formează pasta groasă și înțepătoare din care răzbate o explicație cu iz de legendă, preluată în metafora înger încălecat. Umanitatea feminină, strânsă la o pomană din satul de rudari pe unde trec destinele romanului, comentează apariția răului pe lume în termeni naivînfioraț i: „Mă vait că asta vra să zică că femeia l-a încălecat pe dracu’ și dracu’ a încălecat lumea și pământu’” . Echivocul logic se situează undeva
Blestemați și mântuiți by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/5015_a_6340]
-
gustoase produse culinare pregătite special pentru Târgul de Florii, organizat la Muzeul Național al Țăranului Român, în perioada 11 - 13 aprilie 2014, între orele 10:00 și 18:00. Începând de vineri, 11 aprilie, olari, fierari, cioplitori, lingurari, cojocari, pielari, rudari, iconari, dar și încondeietoare, țesătoare, cusătorese, împletitoare, din toate zonele țării, se vor aduna în curtea Muzeului de la Șosea, la Târgul de Florii, care îi vor îmbia pe vizitatorii Târgului de Florii cu ouă încondeiate, icoane, obiecte din lemn, ceramică
Când se deschide Târgul de Florii și ce poți tocmi și târgui by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38444_a_39769]
-
ori cu olarii cei fermecați, care frământă lutul în gropi cu picioarele goale... Pe Ștefan chiar îl bătuse gândul de mult să plece cu olarii în lume sau cu dubălarii în atelierul cărora mirosea a piele și sare, ori cu rudarii, sau cu șindrilarii ce opreau pe la case noi pentru a înălța acoperișuri țuguiate, ori cu sumănarii ce străbăteau munții ca să vândă cojoace, curele și hamuri. Și ascultând cuvintele tătânelui său și gândind la acestea, Ștefan privi spre cer, era o
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
a iernii din preajmă. Ici-colo poți zări, anevoios târând vreo uscătură, câte-un bătrân adus de șale în straie negre ori vreun copil netemător de ger, scăpat la neaua așternută. Îți pare că-i la capăt de suflare cătunul de rudari pitit sub munte, alături de mina sărăcită în care-au trudit cu-atâta râvnă și moșii, și strămoșii lor, nedezlipiți de tuciuriul vintre... La adăpost, mulțumesc sfios Cerului pentru anii trecuți în tihna leagănului străbun. Însă oamenii aceștia își poartă de-
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
bordeiul săpat adânc în pântecele bunului pământ. Învăluit în țol, la mare ascunziș, este pitit și-un drob de sare. E bun oricând, dar mai ales atunci când e-un pospai de hrană... * În vara din urmă se nimerise prin locurile rudarilor un drumeț rătăcitor, ieșit ca din poveste. Lăsat dinspre Ardeal, trecuse harnic Parângul cu sete de-a cunoaște noi ținuturi. Ducea cu sine o traistă înflorată, din care tot scotea o plată pentru hrană. Căzut la ei de Sf. Ilie
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
Lăsat dinspre Ardeal, trecuse harnic Parângul cu sete de-a cunoaște noi ținuturi. Ducea cu sine o traistă înflorată, din care tot scotea o plată pentru hrană. Căzut la ei de Sf. Ilie, se bucurase tare în poienița din cătunul rudarilor, ce făcuseră în juru-i roată. Primii aflaseră chemare dinspre venetic puradeii, mai mici, mai mari. Îl priveau cu zvâc de mirare și veselie, căci poveștile sale veneau rostite a glumă și cunoaștere. Și fiecare se-ncheia cu câte alea: mingiuțe
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
sprijin de cineva aflat în nevoie. Alteori însoțea la cules de fructe și crengi bărbații tăcuți, zoriți, mânați de-o grijă mare. Mut ca și ei, nu-ndrăznea să-ntrebe ce și cum... Dar într-o zi află ce așteptau rudarii în plină iarnă și de ce agoniseau atâtea de pus la strașnic adăpost. Îl dumirise-un puradel care-i tot stătea în preajmă Erau înfrigurați c-avea să vină iar năprasna de omăt din 13 Făurar! Rudarii nici nu știau vreun
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
zi află ce așteptau rudarii în plină iarnă și de ce agoniseau atâtea de pus la strașnic adăpost. Îl dumirise-un puradel care-i tot stătea în preajmă Erau înfrigurați c-avea să vină iar năprasna de omăt din 13 Făurar! Rudarii nici nu știau vreun an în care asta să le fi lipsit, ferit-a! Și-n preajma zilei, dacă ei visau că tăvălugul a uitat să-i calce, își făceau cruci repezite de teamă că, dimpotrivă, sfârșitul Ăl Mare-i
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
an în care asta să le fi lipsit, ferit-a! Și-n preajma zilei, dacă ei visau că tăvălugul a uitat să-i calce, își făceau cruci repezite de teamă că, dimpotrivă, sfârșitul Ăl Mare-i încolțește... De când poposise la rudari, tânărul îi uimise cu ușurința în a ciopli cot la cot cu ei lemnul. Scobea albii, linguri, fuse ori lega la târnuri. Lucra cu spor, nedorind nimic decât să mănânce alături de ei. Acum, de când ziua se micșorase lăsând loc devreme
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
-o, mă, cu cracii în sus. Ce mai aștepți? Vrei să o pună alții înaintea ta?” Nu înțelegea ea despre ce este vorba, dar era sigură că nu-i plăcea să fie pupată de Bibicu sau de către alt copil. După ce rudarii au părăsit satul, când avea vreo doisprezece ani, au mai încercat și alți copii să o „înghesuie” pe la întuneric, când se jucau seara pitulita pe uliță. Maria, sora geamănă, se mișca mai repede ca ea. Radia de plăcere când se
ROMAN CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363770_a_365099]
-
ea, ci mai repede curioasă să descopere noi senzații pe care le poate simți o fătucă de paisprezece ani. Cu un an înainte de a se prăpădi tatăl fetelor, în casa bunicilor din partea mamei a fost găzduită o familie de țigani rudari, care se ocupau cu tot felul de lucrări de reparat sau confecționat din metal. În acele vremuri la țară se foloseau linguri metalice cositorite. Cum acestea mai și rugineau, de atâta frecat cu cenușă să se curețe rugina, ajungeau să
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
ocupau cu tot felul de lucrări de reparat sau confecționat din metal. În acele vremuri la țară se foloseau linguri metalice cositorite. Cum acestea mai și rugineau, de atâta frecat cu cenușă să se curețe rugina, ajungeau să le repare rudarii prin cositorire, iar plata se făcea de obicei în natură, ceva de ale gurii, o pasăre, o felie de brânză etc. Ce era interesant în obiceiurile acestor rudari, erau focurile aprinse în serile de vară, când își luau chitarele și
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
atâta frecat cu cenușă să se curețe rugina, ajungeau să le repare rudarii prin cositorire, iar plata se făcea de obicei în natură, ceva de ale gurii, o pasăre, o felie de brânză etc. Ce era interesant în obiceiurile acestor rudari, erau focurile aprinse în serile de vară, când își luau chitarele și începeau să cânte tot felul de cântece țigănești, iar fetele și băieții dansau în jurul focului, peste care aruncau din când în când câte o mână de sare, să
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
când își luau chitarele și începeau să cânte tot felul de cântece țigănești, iar fetele și băieții dansau în jurul focului, peste care aruncau din când în când câte o mână de sare, să scoată cât mai multe scântei. Între copiii rudarilor și fetele Fanei se stabiliră cu aceasta ocazie, strânse legături de prietenie. Aveau rudarii un fecior, numit Cosmin, cu vreo doi ani mai mare decât brunețica și simpatica Ana, o copilă bondoacă, subțirică, cu ochii săi verzi și cositele negre
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
fetele și băieții dansau în jurul focului, peste care aruncau din când în când câte o mână de sare, să scoată cât mai multe scântei. Între copiii rudarilor și fetele Fanei se stabiliră cu aceasta ocazie, strânse legături de prietenie. Aveau rudarii un fecior, numit Cosmin, cu vreo doi ani mai mare decât brunețica și simpatica Ana, o copilă bondoacă, subțirică, cu ochii săi verzi și cositele negre ca pana corbului. Copiii îi spuneau de fapt „Bibicu’” lui Cosmin. Nimeni nu știa
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]