3,663 matches
-
vrut să transpună toate aceste date reale într-o carte de ficțiune, dar trebuie precizat că, începând să se documenteze, cu seriozitatea care-l caracterizează (pentru Sărbătoarea țapului a citit sute de cărți și documente), Llosa a descoperit legătura de rudenie care exisa între Flora Tristán și pictorul Paul Gauguin. Avea acum două povești pe care s-a decis să le includă, în capitole alternative, în roman, nu atât pentru că Paul Gauguin era nepotul Florei Tristán, cât pentru faptul că ambele
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
contradicția între sensul său de bază plural și singularitatea numelui pe care îl precede: e un fel de ,operator de minimalizare", care, prin intermediul numelui, neagă individualitatea persoanei. Regăsim în contextele actuale și un alde popular, non-depreciativ, care precedă nume de rudenie - ,Și ne-a zis și de voi, și de-alde frate-tu. De-amândoi. ... Da' a fost alde mă-sa" (atelier.liternet.ro). Adesea alde se combină cu un pronume personal, atît plural - alde noi: ,lumea sclavilor (de-alde noi
Alde noi -II by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11347_a_12672]
-
le vorbi copiilor, sau - tot de maturi - în diverse scopuri stilistice, în primul rînd cu intenție ironică, ludică. Nucleul stabil al categoriei e format din termeni ca papa, nani, buba, cîh, gigea, cuțu, nenea, tanti, hipocoristice ale unor termeni de rudenie (mămică, tătic, mamaie, tataie), sintagme tipice (papa bun, face nani, are buba), eufemisme pentru organele sexuale și pentru anumite procese fiziologice. Unele cuvinte par să aibă origine onomatopeică; chiar cele care sînt împrumuturi - ca buba (ucrainean), gigea (turcesc) - au adesea
"Ata ete" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14723_a_16048]
-
fundamental este scopul acestor investigații, în care performanțele profesionale contează mai puțin decît ascendentă corectă politic și implicarea partinica (pînă la a întreba o persoană născută în 1939 ce orientare politică a avut înainte de 1944), iar atenția acordată relațiilor de rudenie atinge patologicul - ajung să fie verificați frații și surorile părinților, socrii, cumnații și soții lor, un frate rămas în străinătate sau un divorț transformîndu-se într-o tragedie în carieră. Antipatiile personale pot determina o caracterizare negativă, insă chiar în cele
Fetele ascunse ale documentelor de partid by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14765_a_16090]
-
ormă apare ălălalt, parașutistul, care se lasă să cază dîn cer cu un săculeț de făină-n brațe, înainte de a trage de suspantă. Și știi cum sunt! Nu-s nici măcar să zici că sunt oameni ca toată lumea. Nici un neam, nici o rudenie, ori v-un loc în care te-ai născut și în care din când în când îți vine să te duci, să stai v-o zi, două (...) Vara, în Canada. Iarna, în Mexic. Cu o singură valiză și cu același
PYLON (continuare) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15475_a_16800]
-
care va hotărî soarta în domeniu... - Mai este timp pentru reconsiderări, de vreme ce nici să citim nu mai există vreme? Chestia cu reconsiderările va fi decisă de timpul istoric, după cum prea bine ați zis-o. - Se face abstracție de gradul de rudenie dintre dumneavoastră și Tudor Mușatescu, din considerente pur... tehnice, să zic așa, pentru că, altfel, umorul este un dat al neamului (sau al "clanului", dacă nu vă supărați) Mușatescu... Să fie vorba, oare, despre un blestem frumos? - Chiar că-i un
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
Andrei Pandrea, fiul lui Petre Pandrea, revistei VIAȚA ROMÂNEASCĂ (decembrie 2002). Dl Pandrea care a fost o vreme medic într-o comună din Țara Loviștei și și-a trecut apoi un doctorat la Paris cu o teză despre terminologia de rudenie din zona cu pricina, semnalează cîteva toponimice care ar putea fi indiciul pentru existența, în vechime, la noi, a agriculturii montane. Există în munții Făgăraș un loc numit Arsurile, în muntele Cozia, doi munți, Runcu și Pleașa. Prin aceleași locuri
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]
-
în calitate de cercetător, ca etnolog, al culturii și civilizației noastre rurale, încă de la începutul anilor '70. Câteva stagii petrecute în România - în Maramureș, Oltenia și Bucovina - au fost fructificate îndeosebi în două cărți de referință: una, apărută în 1994, Focul viu, rudenia și ritualurile ei în Carpați, și cea proaspăt ieșită în traducere românească, publicată doar cu doi ani în urmă, la Presses Universitaires de France. La data primei sale vizite la noi, Dl Jean Cuisenier era deja directorul Muzeului Artelor și
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
de asemenea în deplina posesie a mijloacelor lor de investigație și în care ne puteam întreba în ce măsură aceste instrumente de analiză ne permiteau să pătrundem în profunzime în cunoașterea unei societăți europene. Căci, pe cât era de fructuoasă analiza gradelor de rudenie, întreprinsă de Lévi-Strauss, asupra unor societăți relativ simple, pe atât ne puteam întreba dacă ea era pertinentă pentru marile societăți istorice, cum era societatea europeană. Pe cât era de convingătoare analiza miturilor, întreprinsă de Lévi-Strauss în cele patru lucrări ale sale
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
dezvoltaseră în domeniul european. Era vorba, așadar, despre o reinserție în istorie a unui structuralism care era mai degrabă îndepărtat de istorie... Exact. Mă întrebam, deci, dacă puteam realiza o analiză structuralistă - ca s-o numim așa - a legăturilor de rudenie într-o țară europeană veche, de veche cultură, o analiză a poveștilor, a legendelor, care mai sunt încă povestite de oamenii de acolo. Iată în ce perspectivă am desfășurat aceste investigații și operații. Mă întrebam și dacă analiza structuralistă este
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
ați făcut-o în această zonă, deci aveați deja posibilitatea de a face comparații, de a confrunta diversele culturi balcanice... Primele indicii m-au făcut să-mi modific treptat principalele ipoteze de interpretare. De ce? întâi de toate, fiindcă structurile de rudenie pe care puteam să le investighez erau niște structuri tot atât de ferme ca și structurile de înrudire pe care Lévi-Strauss le studiase în ansambluri, desigur, foarte diferite, dar aflate mari ansambluri istorice. Mă gândesc, de exemplu, la societățile din Orientul Mijlociu și
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
un anume fel... Tot așa, modul în care sunt clasificate rudele din punctul de vedere al lateralității, constituiau de asemenea o problemă... Deci, pe de o parte, eram în prezența unor structuri absolut ferme, analoge, în propozițiile lor, cu structurile rudeniei ce puteau fi studiate în țări precum Franța, Germania, Italia, Spania, - iar pe de altă parte se petrecea ceva diferit. Prin urmare, ceea ce se petrecea aici nu putea fi interpretat decât printr-o trimitere la istorie - și la o istorie
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
se petrecea aici nu putea fi interpretat decât printr-o trimitere la istorie - și la o istorie îndepărtată. Iar dacă o istorie îndepărtată funcționează, și istoria recentă funcționează. Eram, așadar, condus, după această analiză oarecum primitivă, sumară, a relațiilor de rudenie prin studiul categoriilor înrudirii, să văd cum funcționează în realitate relațiile de rudenie, prin intermediul problemelor care se pun cu ocazia unei moșteniri, când e vorba să se transmită niște bunuri, problemele care se pun cu prilejul așezării copiilor la casa
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
și la o istorie îndepărtată. Iar dacă o istorie îndepărtată funcționează, și istoria recentă funcționează. Eram, așadar, condus, după această analiză oarecum primitivă, sumară, a relațiilor de rudenie prin studiul categoriilor înrudirii, să văd cum funcționează în realitate relațiile de rudenie, prin intermediul problemelor care se pun cu ocazia unei moșteniri, când e vorba să se transmită niște bunuri, problemele care se pun cu prilejul așezării copiilor la casa lor, după căsătorie, când e vorba de asemenea, pentru familii, să-i înzestreze
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
prilejul așezării copiilor la casa lor, după căsătorie, când e vorba de asemenea, pentru familii, să-i înzestreze cu mijloace de existență, cu pământ, cu locuință, - toate acestea mă conduceau spre investigarea unui ansamblu social larg, organizat de relațiile de rudenie. Erați, așadar, obligat oarecum să ieșiți din tematica volumului Dv., Focul viu, consacrat exclusiv relațiilor de rudenie și să vă lărgiți câmpul cercetării... Desigur... Deoarece relațiile de rudenie, relațiile de organizare socială, funcționarea societății locale în ansamblul său, asocierile de
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
înzestreze cu mijloace de existență, cu pământ, cu locuință, - toate acestea mă conduceau spre investigarea unui ansamblu social larg, organizat de relațiile de rudenie. Erați, așadar, obligat oarecum să ieșiți din tematica volumului Dv., Focul viu, consacrat exclusiv relațiilor de rudenie și să vă lărgiți câmpul cercetării... Desigur... Deoarece relațiile de rudenie, relațiile de organizare socială, funcționarea societății locale în ansamblul său, asocierile de ciobani, de crescători de oi, precum cele pe care le-am putut observa în Maramureș, puneau probleme
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
mă conduceau spre investigarea unui ansamblu social larg, organizat de relațiile de rudenie. Erați, așadar, obligat oarecum să ieșiți din tematica volumului Dv., Focul viu, consacrat exclusiv relațiilor de rudenie și să vă lărgiți câmpul cercetării... Desigur... Deoarece relațiile de rudenie, relațiile de organizare socială, funcționarea societății locale în ansamblul său, asocierile de ciobani, de crescători de oi, precum cele pe care le-am putut observa în Maramureș, puneau probleme cu totul diferite. Căci, cum se formează o asociație de crescători
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
pe bază sau cu finalitate economică, ce se forma, se reforma, se redefinea, care provoca uneori anumite conflicte, ducea la înțelegeri cele mai adesea, și care arăta că aceste societăți scăpau într-un anumit fel reglării exclusive din partea relației de rudenie și se bazau cu adevărat pe principiul contractului - un contract între persoane libere. într-un fel, îl reciteam pe Rousseau, cu al său Contract social... Iată, deci, cum se înscria istoria în structurile tradiționale... Ea se insinuează, fiindcă e repetată
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
s-a tradus, Memoria Carpaților, cum le puteți raporta una la cealaltă și ce aduce nou, după părerea Dv., această ultimă carte? Cum situați această carte în ansamblul cercetărilor Dv. privitoare la România? Prima carte, Focul viu, consacrată relațiilor de rudenie și ritualilor legate de ele, e o carte concepută și redactată conform regulilor universitare clasice, ale observației, interpretării, rigorii, verificării și, prin urmare, cu un minimum de implicare personală în demersurile cercetării. E o constrângere cerută de temă și de
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
apelat la sora noastră cea mare, la Franța, care ne-a trimis o parte din specialiștii de care aveam nevoie. Unii dintre aceștia au fost și Cazabanii. Tot prin mama, sunt înrudit și cu o familie italienească, Barberis, de unde și rudenia cu strălucita regizoare Sorana Coroamă-Stanca, fiica verișoarei mele născute Barberis. Tata, Petru Irimescu, era de origine țărănească, fiu de țăran din Preotești, iar rude ale lui locuiau în satul Dolhești. În timp, ei s-au elevat și au devenit slujbași
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
contextul istorico-politic al unei epoci dintre cele mai dificile și pline de ambiguități. Cu o documentare remarcabilă (o eroare: Mihai Antonescu, ministrul de Externe al mareșalului, nu a fost frate cu acesta, neexistând de fapt între ei nici o legătură de rudenie), ce valorifică pentru prima oară numeroase pagini de arhivă e meritul său cel mai însemnat - cercetarea profesorului Gavin Bowd luminează pătrunzător un fragment de istorie românească dificilă, situat în contextul european al momentului de o privire echilibrată și pătrunzătoare.
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
neam ales, se bucuraseră înainte de mărire deosebită, de un grai frumos și de o cugetare adâncă, dar pe care le socoteau acum cu mult mai prejos decât adevărata evlavie și credință în Mântuitorul și Domnul Iisus Hristos. (...) Cu toate că mulți dintre rudeniile și prietenii lor îi rugau - împreună cu unii dregători de rang mare, ba chiar și judecătorul îi îndemna - să aibă grijă de ei înșiși, dar mai ales de copiii și de soțiile lor, acești oameni nici n au vrut să audă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
La unâ agenție de turismu, La ristorantu, La theatru) și a trecutului zbuciumat (Istorie veacl'i). La acestea, se adaugă lecții privind viața de familie (Stau cu casa pi Calea a Șoputlui), relațiile interumane (Carti câtrâ unâ oaspitâ), gradele de rudenie (Nipoțl'i alu papu Mita). Textele se constituie astfel într-o microenciclopedie despre universul aromânesc, de larg interes pentru diverse categorii de cercetători, de la lingviști și filologi până la istorici, sociologi, antropologi. Lecția 25, Oamini armâni cu anami, reliefează, în acest
Aromâna de lângă noi by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/10430_a_11755]
-
care-am crezut. O aceeași lumină ne ține în palme pe toți. Văd un simplu ocean de iubire, o apă compactă, și-n ea, ici, colo, câte-o gură cu dinți, deschisă. La cățelușa asta mă uit ca la o rudenie. Nici pe noi nu ne poate nimeni alunga din credința că se mai poate trăi în poezie ca-n craterul de blând vulcan, printr-o explozie și-o ardere eterice. „Căci aceasta a privit-o și înainte de a intra în
Cățelușa din moara de apă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/5061_a_6386]
-
este a unui om din generația matură, juristul Șerban Strava, și el provincial găzduit temporar în aceeași casă a unchiului Alexandru, unchiul lui Tin pentru că lui Strava îi este cumnat. Între mai toate personajele cărții sunt de altfel legături de rudenie. Deși locatari ai aceluiași imobil, cei doi aproape că nu se întâlnesc, casa unchiului Alexandru, care e demnitar, fiind de fapt o luxoasă reședință, cu parter, etaj, mansardă, cu încăperi numeroase și mai multe livinguri, cu intrări și ieșiri multiple
O carte restaurată by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13214_a_14539]