91 matches
-
dezvoltă o vegetație specifică - vegetația halofilă - alcătuită din bălănică (Atropis distans), steluță (Aster tripholium), peliniță de sărături (Arthemisia salina), lăptuca de sărături (Taraxacum bessarabicum), sica (Staticae gmelini) ș.a. Pe marginea drumurilor, pe lângă gardurile ce împrejmuiesc gospodăriile sătești cresc și specii ruderale ca: holera (Xantihium spinosum), lobodă porcească (Artiplex tatrica), urzica (Urtica dioica), boz (Samucus ebulus), cucuta de baltă (Conium maculatum), brusturul (Arctium retroflexus) ș.a. 2. FAUNA. În răspândirea geografică a diverselor elemente ale faunei de aici, se observă, deși mai puțin
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
cu suprafața adecvată pentru starea de conservare favorabilă (E8). Abundența speciilor de arbori edificatoare din abundența totală %/ha Cel putin 70% Abundența stratului arbustiv %/ha Specifică habitatului - Compoziția stratului ierbos (specii edificatoare) nr specii/ha cel puțin 3 Abundența specii invazive, ruderale, nitrofile și alohtone, inclusiv ecotipurile necorespunzătoare. %/ha Mai puțin de 20% Se referă atât la speciile de arbori cât și arbuști și ierbos. Volum lemn mort pe sol sau pe picior mc/ha Cel puțin 20 - Lemn mort în descompunere avansată
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264029]
-
livezi), amplasamente industriale, căi de comunicație, vetre de sat, încât nu se mai păstrează decât 30% din teritoriu. Exploatarea irațională a pajiștilor (17% din suprafață din care 80% sunt pășune) a dus la înmulțirea plantelor toxice și a buruienilor (plante ruderale), cu valoare furajeră slabă, altele de-a dreptul toxice care dăunează metabolismului animalelor. Dintre plantele toxice amintim (unele au valoare curativă, vindecătoare!): mătrăguna, cucuta, mărul lupului, coada calului, spanacul sălbatic, piciorul cocoșului, mana apei, floarea paștelui, fumărița, ciumăfaiul, măsălarița, baraboi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
puțin de 10% Ca și ecotipuri necorespunzătoare, pot fi plantați plopi hibrizi. După Mountford și colaboratori, 2008, Rubus caesius poate avea o dezvoltare masivă în unele fitocenoze, depășind 5% acoperire, sufocând celelalte specii din stratul ierbos și subarbustiv. Alte specii ruderale, nitrofile, potențial prezente: Urtica dioica, Glechoma hederacea, Rumex obtusifolius, Bidens tripartita. Volum lemn mort la sol sau pe picior mc / ha Cel puțin 10 Se recomandă păstrarea a cca 3-5 arbori parțial uscați, rupți - inclusiv crengi căzute la pământ, ceea
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
specii alohtone (invazive și potențial invazive) Procent acoperire / ha Mai puțin de 1% Nu există informații actuale asupra acestui parametru la nivelul sitului, specia nefiind identificată în timpul cercetărilor din teren. Abundență specii indicatoare pentru perturbări (eutrofizare, specii nitrofile, specii ruderale) Procent acoperire / ha Mai puțin de 5% Nu există informații actuale asupra acestui parametru la nivelul sitului, specia nefiind identificată în timpul cercetărilor din teren. Numărul și procentul populațiilor cu tendința pozitivă sau stabilă a producției de semințe Număr de
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
presiune Denumire presiune Specie/Grup de specii/Habitat Intensitate Detalii (inclusiv localizarea) A03.03 Abandonarea/lipsa cosirii Specii de plante din pajiști, Neptis sappho Accipiter brevipes, Lanius collurio M Amenințarea are efect prin lipsa înlăturării biomasei din fragmentele cu vegetație ierboasă, mai ales cele ruderale și cele aflate în plin proces de succesiune spre pajiști. În urma lipsei cosirii speciile de plante alogene și autohtone problematice câștigă teren în defavoarea speciilor generaliste și specialiste de pajiști. în afară de comunitățile de plante, presiunea are efect
PLAN DE MANAGEMENT din 8 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298192]
-
și autohtone problematice câștigă teren în defavoarea speciilor generaliste și specialiste de pajiști. în afară de comunitățile de plante, presiunea are efect negativ și asupra comunităților de polenizatori, mai ales a lepidopterelor. Localizare: fragmentele cu vegetație ierboasă, mai ales cele ruderale și cele aflate în plin proces de succesiune spre pajiști D01.01 Poteci, trasee, trasee pentru ciclism Utricularia vulgaris, Sedum rupestre, Sedum telephium subsp. fabaria, Bombina bombina, Triturus cristatus, Lissotriton vulgaris M Acționează împreună cu factorii I01, I02, K02, facilitează intensificarea
PLAN DE MANAGEMENT din 8 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298192]
-
fragment habitat Cel puțin 2 PR1.3 Număr specii caracteristice în stratul natant nr specii / fragment habitat Cel puțin 2 PR1.4 Număr specii caracteristice în stratul submers nr specii / fragment habitat Cel puțin 2 PR1.5 Abundența speciilor indicatoare de perturbări (invazive, ruderale, nitrofile) Număr specii / fragment habitat Cel mult 1 PR1.6 Fluctuațiile apei cm De stabilit un nivel de referință în următorii doi ani PR1.7 Starea ecologică a corpurilor de apă pe baza elementelor de calitate chimice și fizico-chimice Calificativ stare ecologică
PLAN DE MANAGEMENT din 8 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298192]
-
fragment habitat Cel puțin 2 PR2.3 Număr specii caracteristice în stratul natant nr specii / fragment habitat Cel puțin 2 PR2.4 Număr specii caracteristice în stratul submers nr specii / fragment habitat Cel puțin 2 PR2.5 Abundența speciilor indicatoare de perturbări (invazive, ruderale, nitrofile) Număr specii / fragment habitat Cel mult 1 PR2.6 Fluctuațiile apei cm De stabilit un nivel de referință în următorii doi ani PR2.7 Starea ecologică a corpurilor de apă pe baza elementelor de calitate chimice și fizico-chimice Calificativ stare ecologică
PLAN DE MANAGEMENT din 8 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298192]
-
habitatului speciei ha Se va stabili în urma monitorizării PR7.4 Abundență specii alohtone (invazive și potențial invazive) Număr specii / fragment habitat Se va stabili în urma monitorizării PR7.5 Abundență specii indicatoare pentru perturbări (specii indicatoare de eutrofizare, specii nitrofile, specii ruderale) Număr specii / fragment habitat Se va stabili în urma monitorizării Utricularia vulgaris Starea de conservare: necunoscută Obiectiv de conservare specific: OC 8 - se vor stabili în urma monitorizării pentru specia Utricularia vulgaris Cod parametru Parametru Unitate de măsură Valoare țintă
PLAN DE MANAGEMENT din 8 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298192]
-
stratului ierbos (specii edificatoare) număr specii/Ha Cel puțin 3 Hieracium rotundatum, Luzula luzuloides, Prenanthes purpurea, Athyrium filix-femina, Dryopteris dilatata, Dryopteris filix-mas, Calamagrostis arundinacea, Doronicum austriacum, Polygonatum verticillatum, Galium odoratum, Lamium galeobdolon, Carex sylvatica, Mycelis muralis, Phegopteris connectilis. Abundența specii invazive, ruderale, nitrofile și lohtone, inclusiv ecotipurile necorespunzătoare. %/Ha Mai puțin de 5% Se referă atât speciilor de arbori cât și arbuști și ierbos. Lista speciilor trebuie clarificat în protocol de monitorizare. Volum lemn mort pe sol sau pe picior m3/Ha Cel
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
poate domina Rubus hirtus. Abundența stratului arbustiv %/Ha Specifică habitatului Compoziția stratului ierbos (specii edificatoare) număr specii/Ha Cel puțin 3 Speciile ierboase caracteristice Symphytum cordatum, Pulmonaria rubra și Phyllitis scolopendrium sunt prezente în număr semnificativ de exemplare. Abundența specii invazive, ruderale, nitrofile și lohtone, inclusiv ecotipurile necorespunzătoare. %/Ha Mai puțin de 5% Se referă atât speciilor de arbori cât și arbuști și ierbos. Lista speciilor trebuie clarificat în protocol de monitorizare. Volum lemn mort pe sol sau pe picior m3/Ha Cel
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
mp Mai puțin de 5% Indicator de perturbări care generează eroziune, turism, offroad, suprapășunat. Abundența speciilor invazive/ruderale/nitrofile %/25 mp Mai puțin de 5% Speciile invazive nu sunt prezente în acest tip de habitat. În cazul folosirii ca pășune, prezența speciilor ruderale / nitrofile indică suprapășunat sau fertilizare excesivă. În urma stânelor pot apărea specii ca Cirsium sp, Veratrum album, Rumex sp. Bogăția specifică Număr specii/25 mp Specifică habitatului Cu cât numărul de specii este mai mare cu atât starea de conservare a
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
specii/Ha Cel puțin 3 Specii: Angelica sylvestris, Cardamine amara, C. pratensis, Carex acutiformis, C. pendula, C. remota, C. strigosa, C. sylvatica, Cirsium oleraceum, Equisetum telmateia, Equisetum spp., Filipendula ulmaria, Geranium sylvaticum, Geum rivale, Lycopus europaeus, Lysimachia nemorum, Abundență specii invazive, ruderale, nitrofile și alohtone, inclusiv ecotipurile necorespunzătoare %/Ha Mai puțin de10 Au fost identificate speciile invazive: -Fallopia japonica cu stadiu 2 de invadare, în pâlcuri. -Impatiens glandulifera cu stadiu 1 de invadare, în tufe, prezență locală, izolată. -Helianthus tuberosus cu stadiu
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
puțin 3 Specii prezente: Agrostis stolonifera, Althaea officinalis, Calystegia sepium, Cicuta virosa, Galium aparine, Lycopus europaeus, Lysimachia nummularia, L. vulgaris, Physalis alkekengi, Ranunculus repens, Scutellaria galericulata, Solanum dulcamara. Symphytum officinalis, Bidens tripartita, etc (Doniță N & AII, 2005) Abundență specii invazive, ruderale, nitrofile și alohtone, inclusiv ecotipurile necorespunzătoare %/Ha Mai puțin de 10 Au fost identificate speciile invazive: -Fallopia japonica - stadiu 2 de invadare, în pâlcuri. -Helianthus tuberosus - stadiu 2 de invadare, în pâlcuri, „aliniamente”. -Impatiens glandulifera - dezvoltare în tufe, prezență locală
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
păstrarea și îmbunătățirea biodiversității în cadrul fermelor. Ele sunt habitate cu rol important în agricultură și în conservarea mediului, având și un rol cultural, ca element tradițional de peisaj sau recreațional. Aceste habitate conțin o varietate de specii de plante ruderale specifice terenurilor arabile sau virane. De asemenea, pot fi prezente specii de ierburi cu port înalt, arbuști, specii forestiere și acvatice. Pentru a fi eligibile la plată ca elemente neproductive, marginile de câmp trebuie să aibă o lățime cuprinsă între
GHID INFORMATIV din 21 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295994]
-
care folosește habitatele acvatice temporare de pe drumurile forestiere pentru reproducere. Prezența șoselelor și a drumurilor favorizează acumularea deșeurilor nedorite, determină modificarea condițiilor edafice, afectează creșterea și dezvoltarea speciilor vegetale, favorizează apariția competiției și determină antropizarea vegetației, prin afirmarea speciilor ruderale. Apariția poluării se datorează prezenței complexelor de schi și de odihnă, a locuințelor izolate, a stânelor, drumurilor și circulației turiștilor și a culegătorilor de ciuperci și fructe de pădure. Acumularea deșeurilor menajere produce modificarea factorilor edafici în special eutrofizarea solului
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
un număr mare de specii xerofile, caracteristice clasei Festuco-Brometea, ceea ce scoate în evidență că această asociație reprezintă un stadiu avansat de degradare al pajiștilor, în urma folosirii lor în mod abuziv. Așa se explică și apariția a numeroase plante ruderale, nitrofile, lipsite de valoare furajeră, neconsumate de animale. Este o asociație secundară, cu largă răspândire în pajiștile edificate de Festuca valesiaca și Stipa capillata, din care derivă datorită acțiunii combinate a pășunatului intensiv și a eroziunii solului. Alături de cele
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
având ca specii diferențiale pe Medicago minima și Alyssum desertorum, conform Chifu și colaboratorii, 2014, p. 183, 196. • Asociația Cynodonto-Poëtum angustifoliae Rapaics, 1926 Soo, 1957, sinonim cu Poëtum angustifoliae Burduja și colaboratorii, 1956 - este tot asociație secundară; conține și specii ruderale care indică stadiul degradativ al fitocenozelor. Alături de speciile caracteristice și edificatoare: Cynodon dactylon și Poa angustifolia, se dezvoltă constant speciile: Artemisia austriaca, Salvia nemorosa, Achillea setacea, Galium humifusum, Botriochloa ischaemum, Eryngium campestre, Euphorbia cyparissias, Medicago minima, M. lupulina, Potentilla
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
suprafețe din habitatele de pajiște. Presiune Scăzută (S) - habitatele 6210*, 6240*. A.6 Presiune actuală E04.01. Infrastructuri agricole, construcții în peisaj Detalii - existența stânelor determină crearea de drumuri și poteci către acestea ceea ce duce la tasarea terenului, favorizează pătrunderea speciilor ruderale și alohtone posibil invazive. Presiune Scăzută (S) - habitatele 6210* și 6240*. A.7. Presiune actuală H05.01. Gunoiul și deșeurile solide Detalii - gunoiul și materialele rezultate din demolări - moloz, resturi de cărămizi și altele au fost observate la limita sud-vestică a sitului
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
lung a tipului de habitat, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată. Presiune Scăzută (S) - habitatele 6210* și 6240*. C.4. Detalii - existența stânelor determină crearea de drumuri și poteci către acestea, ceea ce duce la tasarea terenului, favorizează pătrunderea speciilor ruderale și alohtone posibil invazive. A.7. Presiune actuală H05.01. Gunoiul și deșeurile solide C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie] Harta presiunii H05.01 este prezentată în Anexa 3.20.7. la Planul de management. C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] Zona sud-vestică a sitului. C.3. Intensitatea
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
pierderi de biodiversitate și produc degradarea ecosistemelor. -drumurile, potecile fragmentează habitatele, tasează solurile, favorizează răspândirea speciilor invazive, duc la ruderalizarea pajiștii. -existența stânelor determină crearea de drumuri și poteci către acestea, ceea ce duce la tasarea terenului, favorizează pătrunderea speciilor ruderale și alohtone posibil invazive. Totuși, distanța dintre acestea este destul de mare, astfel că impactul asupra habitatului este nesemnificativ. -gunoi și materiale rezultate din demolări - moloz, resturi de cărămizi și altele, au fost observate la limita sud-vestică a sitului. Acestea
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
a proprietăților fizico-chimice ale solului. -D01.01: Drumurile, potecile fragmentează habitatele, tasează solurile, favorizează răspândirea speciilor invazive, duc la ruderalizarea pajiștii. -E04.01: Existența stânelor determină crearea de drumuri și poteci către acestea, ceea ce duce la tasarea terenului, favorizează pătrunderea speciilor ruderale și alohtone posibil invazive. Totuși, distanța dintre acestea este destul de mare, astfel că impactul asupra habitatului este nesemnificativ. -H05.01: Gunoi și materiale rezultate din demolări au fost observate la limita sud-vestică a sitului. Acestea produc: -poluarea aerului; -poluarea apelor
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
prevenirea apariției suprapășunatului cu vaci și oi. Pentru prevenirea reducerii suprafețelor ocupate de acest tip de habitat este necesară dezvoltarea unui set de reguli stricte privind pășunatul pe suprafața sitului. Prin aceasta se va diminua și răspândirea speciilor cu caracter ruderal și a unor specii indigene care în anumite condiții pot deveni problematice datorită faptului că se înmulțesc excesiv și ocupă noi teritorii. 1.1.1.3.Controlul utilizării pesticidelor în apropierea habitatului A06.01.01 Culturi anuale intensive pentru producția de alimente/ intensificarea culturilor anuale pentru
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. Existența stânelor determină crearea de drumuri și poteci către acestea, ceea ce duce la tasarea terenului și apariția de noi depozite de deșeuri organice provenite de la animale, favorizând astfel dezvoltarea speciilor ruderale și alohtone posibil invazive. Zonele de târlire compromit structura de vegetație, de aceea trebuie evitat ca instalarea stânelor să se facă în interiorul habitatului sau la limita acestuia. 1.1.1.7. Controlul depozitării /abandonării gunoiului și deșeurilor solide H05.01 Gunoiul și deșeurile
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]