45 matches
-
de altă natură, cu un caracter specific și de unicitate care să-i dea o valoare ecologică, științifică sau culturală deosebită, care să impună instituirea unui regim special de ocrotire și conservare. Ecosistemele existente în acest spațiu sunt de tip ruderal, fără nici un fel de valoare sau interes științefic sau cultural, ci ele constituie un element de stres și chiar de mare risc pentru comunitățile umane care trăiesc în imediata vecinătate a mlaștinii Văcărești. Expresia de parc natural urban reprezintă un
”Delta” Văcărești, impact devastator. Profesor: Inventată de oameni cu interese by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/104178_a_105470]
-
rol important în agricultură și în conservarea mediului, având și un rol cultural, ca element tradițional de peisaj sau recreațional. Aceste habitate nu se încadrează în tipurile specifice sau caracteristice de peisaj întrucât conțin o varietate de specii de plante ruderale specifice terenurilor arabile sau virane. De asemenea, pot fi prezente specii de ierburi cu port înalt, arbuști, specii forestiere și acvatice. În trecut, rolul marginilor de câmp era, în principal, de delimitare a proprietății funciare (hotar, răzor). O dată cu dezvoltarea utilizării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268668_a_269997]
-
protejază specii importante din fauna și ihtiofauna Câmpiei Călmățuiului. Vegetația este specifică de câmpie. Marea majoritate a terenurilor sunt ocupate de culturi agricole, iar o mică parte sunt izlazuri folosite pentru pășunat. Exceptând terenurile cultivate, habitatele întâlnite sunt de tip ruderal. În lunca râului Călmățui, ca și pe văile fără scurgere permanentă, se întâlnesc terenuri, pajiști si mlaștini sărăturate panonice si ponto-sarmatice, cu o vegetație moderat până la slab halofilă. Fauna de nevertebrate este reprezentată de numeroase specii terestre. Cele mai comune
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
calcar din Munții Macinului și Podișului Babadiagului.De exemplu pe culmile Pricopanului, Priopceni, Iacobdeal și Bujoarele unde apar grnitele și întâlnesc iarbă roșioara, garofița, clopoțeii. Pe stâncăriile calcaroase, mai evidente în Podișul Atmagea și Visterna întâlnim pirul turița cosaci. Vegetația ruderala e prezenta în localiltatile rurale, de-a lungul drumurilor, în izlazuri și pe locurile unde staționează animalele domestice. În spațiul asezaeilor rurale, se întâlnesc frecvent plante spinoase, holera, ghimpele, spinul, ciumăfaia, măselarița. De-a lungul drumurilor și islazurilor cresc: troscatul
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
dreaptă, înaltă de până la 1 m, ramificată și acoperită cu peri, cu flori mari de culoare roz-violacee cu vinișoare violete, frunze lung-pețiolate, verzi-albicioase și catifelate datorită perilor foarte deși. În flora spontană vegetează numai în zonele de câmpie, prin locuri ruderale, pe lângă drumuri, garduri și pe lângă zidurile caselor părăsite. Înflorește din iulie și până în septembrie. În scopuri medicinale se recoltează florile în timpul înfloririi, frunzele se recoltează înainte de înflorire și rădăcinile, când planta este uscata, înainte de a îngheța pământul, până sfârșitul lui
Nalbă mare () [Corola-website/Science/323471_a_324800]
-
sunt mari, petaloide, iar petalele sunt reduse la nectarine. Carpelele sunt unite cel puțin pe jumătate din lungimea lor. Fructul este o capsulă. Semințele sunt utilizate în industria laptelui, pentru condimentarea brînzeturilor. N. arvensis L. (negrușcă) este buruiană segetală și ruderală în regiunea de cîmpie și colinară.Genul Thalictrum (rutișor) prezintă flori cu 4 tepale caduce, iar fructele sunt achene aripate. Polenizarea este anemofilă. Th. minus L. are o răspîndire largă și prezintă importanță în fitofarmacie, avînd efect purgativ. Genul Clematis
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
o capsulă, cu semințe triunghiulare mici. Sunt plante toxice, ce conțin uleiuri eterice, acizi organici, alcaloizi etc., unele fiind utilizate în fitoterapie pentru proprietățile lor emenogoge, antireumatismale etc. "Aristolochia clematitis" L. (cucurbețică, mărul lupului). Crește frecvent prin locuri cultivate sau ruderale. în pământ are un rizom galben-brun, cilindric, iar tulpina ierboasă, erectă, înaltă de 20-50 (100) cm, este îndoită în zig-zag în partea superioară. Frunzele sunt mari, profund cordate iar florile sunt galbene, situate câte 2-8 la subțioara frunzelor. Este o
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
cortexului (în special asupra centrilor durerii). În doze mici are acțiune excitantă, euforică, apoi deprimantă, în timp ce la doze mari are acțiune hipnotică. Semințele nu conțin alcaloizi, fiind utilizate în patiserie. "P. rhoeas" L. (macul roșu) este o buruiană segetală și ruderală frecventă. "Chelidonium majus" L. (rostopască) este o specie perenă, comună prin locuri umbroase. Au frunze imparipenat-sectate și flori galbene. Fructul este o capsulă silicviformă, lungă de 3-5 cm, care se deschide prin două valve. Toate organele vegetative conțin un latex
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
fiind tot un fruct multiplu și fals. Cuprinde plante erbacee cu flori unisexuate, dispuse monoic sau dioic. Frunzele și tulpina pot avea peri urticanți. Fructele sunt achene, înconjurate sau nu de perigonul persistent. "Urtica dioica" L. (urzica mare) este perenă, ruderală din zona de cîmpie pînă în etajul subalpin, mai ales prin locuri tîrlite. Frunzele sunt bogate în fier. Se utilizează în boli de reumatism sau de piele, în anemii și hemoragii, iar tinctura de rădăcină ("Urtica radix") se folosește în
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
iar tinctura de rădăcină ("Urtica radix") se folosește în soluții de amestec contra căderii părului. Ceaiul din frunze de urzică este recomandat în bronșite. Este o valoroasă plantă alimentară, fiind utilizată în cure de primăvară, depurativ. Alte specii din flora ruderală a României sunt: "U. urens" L. (urzica mică), cu flori monoice; "Parietaria offlcinalis" L. (parachemiță), sporadică prin locuri ruderale, bogate în humus. Sunt plante erbacee, cu frunze stipelate, simple sau compuse, alteme. Organele vegetative au glande secretoare. Florile sunt unisexuate
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
urzică este recomandat în bronșite. Este o valoroasă plantă alimentară, fiind utilizată în cure de primăvară, depurativ. Alte specii din flora ruderală a României sunt: "U. urens" L. (urzica mică), cu flori monoice; "Parietaria offlcinalis" L. (parachemiță), sporadică prin locuri ruderale, bogate în humus. Sunt plante erbacee, cu frunze stipelate, simple sau compuse, alteme. Organele vegetative au glande secretoare. Florile sunt unisexuate, dispuse dioic, iar fructul este o achenă (nuculă). "Cannabis sativa" L. (cînepa) este o plantă cultivată pentru fibrele liberiene
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
la noi sunt peste 300 specii spontane, în toate zonele și etajele de vegetație. P. reptans L. (cinci degete) este frecventă în locuri inundabile și are frunze palmat-compuse, cu 5 foliole. P. anserina L. (coada racului) este comună prin locuri ruderale și pe aluviuni, iar frunzele sunt penat compuse. Părțile aeriene ale plantei au acțiune astringentă, scăzînd secrețiile mucoaselor și permeabilitatea capilarelor. Are și efecte spasmolitice asupra musculaturii netede a intestinelor și a uterului. Intră în compoziția ceaiului antidiareic. Genul Fragaria
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
aromatice sau condimentare. Eryngium campestre L. (scaiul dracului) are toate frunzele spinos divizate. Rizomii, datorită substanțelor active pe care le conțin, au acțiune diuretică, fiind utilizați în calculoză renală și vezicală, și pentru efectul lor colagog . Crește în pajiști, locuri ruderale, din stepă pînă оn etajul colinar. Daucus carota L. ssp. carota (morcovul sălbatic), are involucrul format din hipsofile penat-sectate. Crește spontan prin locuri ruderale sau prin pajiști. D. carota L. ssp. sativus (Hoffm.) Arcang. (morcovul cultivat) are rădăcinile groase, bogate
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
fiind utilizați în calculoză renală și vezicală, și pentru efectul lor colagog . Crește în pajiști, locuri ruderale, din stepă pînă оn etajul colinar. Daucus carota L. ssp. carota (morcovul sălbatic), are involucrul format din hipsofile penat-sectate. Crește spontan prin locuri ruderale sau prin pajiști. D. carota L. ssp. sativus (Hoffm.) Arcang. (morcovul cultivat) are rădăcinile groase, bogate în caroten (provitamina A). Datorită pectinelor din rădăcină, are proprietăți antidiareice, fiind recomandat ca aliment dietetic pentru copii (crud sau fiert). Carum carvi L.
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
meteorism . Extractele de rădăcină au acțiune antibiotică. Din acest motiv a fost intens recoltată și în prezent este amenințată cu dispariția, Conium maculatum, (cucuta) are o tulpină fistuloasă, înaltă pînă la 2,5 m, cu miros neplăcut. Crește prin locuri ruderale și conține în toate organele alcaloizi toxici cu efecte paralitice și analgezice (suprimă durerea) asupra sistemului nervos la om. O cantitate de cca 10 g de frunze verzi poate provoca accidente motale la om, prin paralizarea mușchilor diafragmei și oprirea
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
țiganului ("Hordeum hystrix"), limba șarpelui ("Lepidium latifolium"), sică ("Limonium gmelinii"), gărdurăriță ("Nitraria schoberi"), păpădie ("Taraxacum bessarabicum"), albăstrică ("Aster tripolium"), garofiță ("Dianthus guttatus"), limba mielului ("Halimione verrucifera"), stânjenelul de baltă ("Iris sintenisii ssp. brandzae", specie endemică pentru acest areal), păducherniță ("Lepidium ruderale"), ghizdei ("Lotus angustissimus"), colilie ("Obione verrucifera"), iarbă de sărătură ("Puccinellia distans ssp. limosa"); precum și comunități vest-pontice cu "Camphorosma annua" și "Bupleurum tenuissimum".
Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari () [Corola-website/Science/324277_a_325606]
-
flavum") in linearifoliu ("Linum linearifolium"), ineață ("Linum perenne") , genul Tragopogon din asteracee - bărbiță podoleană ("Tragopogon podolicus"), bărbiță deșerticolă ("Tragopogon desertorum") De asemena covorul vegetal este alcătuit din "Grindelia squarrosa", "Bromus japonicus", "Polygonum aviculare", "Cardaria draba", "Capsella bursapastoris", "Sisymbrium officinale", "Lepidium ruderale", "Polygonum aviculare", "Artemisia absinthium", "Cynodon dactylon", "Plantago major", "Coronilla varia", "Lotus corniculatus", "Daucus carora", "Achillea pannonica". Vegetația de luncă este formate din comunități de plante ierboase, preponderent mezofite. Multe specii străine invazive (majoritatea de origine americană) "Grindelia squarrosa", "Ambrosia artimisiifolia
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
campestris. Pe suprafețe mai restrânse, cu condiții microclimatice sau edafice (de sol) specifice, în cadrul etajelor mai sus amintite apare și o vegetație intrazonală, după unii autori, azonală: asociații de luncă, asociații de mlaștină, asociații de terenuri salinizate, vegetație sagetală sau ruderală. Solurile sunt din Clasa argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale, soluri brune luvice soluri brune luvice și soluri brune acide, luvisoluri albice). Clasa cambisoluri: (soluri brune acide) Clasa solurilor hidromorfe (soluri negre clinohidromorfe) Soluri neevoluate: (soluri aluviale de luncă, regosol) Comuna este
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
în contact cu aerul se brunifică. Frunzele sunt simple, alterne, nestipelate. Florile sunt actinomorfe (cu simetrie radială), bisexuate, de culoare galbenă, grupate în umbele simple. Înflorește din aprilie până în septembrie. Fructul este o capsulă. Rostopasca este comună în locuri umbroase, ruderale (în jurul așezărilor omenești), în tufărișuri, până în regiunea montană. Culesul se face pe timp frumos, însorit, în zile fără ploaie (ploaia favorizează brunificarea plantei, ceea ce duce la degradarea principiilor active). Se culege partea aeriană a plantei (tulpina, frunzele și florile), cu
Rostopască () [Corola-website/Science/308740_a_310069]
-
Dunării la altitudini mari: cerul ("Querqus cerris"), gârnița ("Querqus frainetto"), scumpia ("Cotinus coggyria"), mojdreanul ("Fraxinus ornus"), liliacul sălbatic ("Syringa vulgaris"), alunul turcesc ("Corylus colurna"). Vegetația din spațiul Parcului Natural Porțile de Fier este alcătuită din păduri, tufărișuri, pajiști și grupări ruderale. Pădurea domină peisajul general și aparține în majoritate etajului nemoral. Subetajul făgetelor se desfășoară între 500 - 1000 m, în structura pădurilor de fag european ("Fagus sylvatica") se mai întâlnesc fagul tauric ("Fagus taurica"), "Fagus moesica" și fagul oriental ("Fagus orientalis
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
Scandinavia până la Marea Mediterană, și din Arhipelagul Britanic până în Rusia, iar din Orientul Mijlociu până în China și Japonia, inclusiv India. A fost naturalizată aproape pretutindeni și poate fi găsită mai ales în zonele cu soluri bogate în azot. Este considerată o plantă ruderală (crește pe terenuri necultivate, lunci, câmpuri, margini de drum). Este deseori cultivată în Japonia, unde oferă numele unui tip special de construcție. Preferă solurile lucrate, bogate în humus, complet însorite. Brusturele este foarte sensibil la îngrășămintele pe bază de azot
Brusture () [Corola-website/Science/313705_a_315034]
-
introdus accidental numeroase alte specii care au cucerit noi teritorii, înlăturând speciile indigene. Avantajele erei tehnologice, dezvoltarea transporturilor și comerțului, s-au transformat de multe ori în dezavantaje pentru diversitatea biologică. Importul plantelor cu sol a favorizat răspândirea unor plante ruderale și segetale și a nevertebratelor puțin mobile din sol. Insectele devin „pasageri clandestini”, fiind transportate cu diverse mijloace de transport. În cazul în care ele sunt vectori ai unor boli, pot răspândi bacterii și alte specii parazite. Carenele navelor oferă
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andriev Sorina-Octavia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1196]
-
instalat asociații secundare de firuță cu bulb (Poa bulbosa), bârboasă (Botriochloa ischaemum), pir gros (Cynodon dactylon). Pe suprafețele degradate prin pășunat intens, apar frecvent grupări de obsigă (Bromus tectorum), peliniță (Artemisia austriaca), laptele câinelui (Euphorbia stepposa) și multe alte plante ruderale (nefurajere) urzica (Urtica urens), urzica moartă (Urtica dioica), sărăcica (Salsoa ruthenica), laptele câinelui (Euforbia cyparissis), traista ciobanului Capsella bursapastoris), nalba (Nalva pusilla), scaiul (Eryngium campestre), brusturul (Arctium lappa), spinul (Carduus acanthoides), pălămida (Cirsium arvense),etc. 2.VEGETAȚIA INTRAZONALĂ. 2.1
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
grele și traiul lor este mai aspru. Oamenii și vitele le calcă, praful le înăbușă și, totuși, pe marginea drumurilor din câmp, unde condițiile sunt ceva mai bune, ghirlandele de flori se mențin mult timp, uneori toată vara. Dintre speciile ruderale ce supraviețuiesc pe marginea drumurilor și pe locuri virane, amintim: holera (Xanthium spinosum) folosită ca medicament în bolile prostatei, scaietele (Cirsium lanceolatum), scaiul vânăt (Eryngium planum), brusturele (Arctium lappa), potbalul (Tussilago farfara), scaiul galben (Centaurea solitialis), laurul sau ciumăfaia (Datura
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pronotului sunt lipsite de o impresiune adâncită..........................................2 decemstriatus Rossi 1 Chalcionellus amoenus Erichson (sabuleti Rosenh.) Corpul verzuinegricios cu luciu metalic. Marginea externă a tibiilor anterioare cu 3 dinți mari și 2-3 zimțișori mici. Specie sud-est europeană, răspândită pe terenuri ruderale în dejecțiile animalelor. Citată în Dobrogea. l=2,8-4 mm. 2 Chalcionellus decemstriatus Rossi (conjugens Payk.) Fruntea prezintă 2 impresiuni situate pe marginile sale laterale, între care se află o carenă longitudinală accentuată. Tibiile anterioare prezintă 3 zimți mari și
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]