3,312 matches
-
primul aspect, poemele se distribuie în poezie socială, cu puternice accente mesianice și militante, specifice, după istoricii literari, semănătorismului (Rugăciune, Clăcașii, Plugarii, Dascălul, Dăscălița, Casa noastră, Bătrâni), poezie de evocare a locurilor și atmosferei familiale (Oltul, Noi, Lăutarul, În codru, Ruga mamei), poezie de stare și meditație existențială (Departe, Sara, La stână, Așteptare). În toate aceste poezii tematice funcționează aceeași sensibilitate de tip romantic, care permite ca în același text să apară cuvinte poetice din zone semantice diferite, cromatică, portret artistic
Octavian Goga la Budapesta by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/11255_a_12580]
-
nici ziua nu scade" (Fanfară în iarbă). În unele ocazii sînt preluate de-a dreptul uneltele reporterului: "Reporterul întreabă dacă acest loc pustiu/ (cu doi localnici și cîțiva ciobani transhumanți)/ mai are cimitir,/ de cînd nu mai au preot și rugă în sat, de biserica/ în ruină.// Răspund fie Doamna din Pustiu (cîndva femeie de serviciu/ la Cofetăria Macul Roșu din Timișoara), fie soțul ei/ (muncitor cu cîrca la o carmangerie de stat din Oraș);/ răspund, rînd pe rînd, vorbind despre
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
un pat de campanie, vorbind de trandafiri, în timp ce-și descheia cămașa. Pe coaste, unde bănuia că se află inima înlăuntrul pieptului, avea tatuajul de corsar cu o inimă străpunsă de săgeată. Aruncă pe jos cămașa umedă și o rugă pe Laura Farina să-l ajute să-și scoată ghetele. Ea îngenunchie în dreptul, patului. Senatorul o urmări cu privirea iscoditor, dus pe gînduri, și în vreme ce ea îi desfăcea șireturile se întrebă cui îi va aduce nenoroc întîlnirea aceea. - Ești o
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
Amintește-ți - își aminti - că de vei fi tu sau va fi oricare altul, veți muri în scurtă vreme, și că puțin mai apoi nu va rămîne din voi nici măcar numele." Așteptă să-i treacă înfiorarea. - Spune-mi ceva, o rugă atunci. Ce-ai auzit zicîndu-se de mine. - Adevăru-adevărat? - Adevăru-adevărat. - Ei bine - se încumetă Laura Farina -, se zice că sunteți mai rău ca ceilalți, pentru că sunteți altfel. Senatorul nu-și pierdu cumpătul. Tăcu îndelung, cu ochii închiși, și cînd îi deschise
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
lor neputînd fi altul decît să justifice titlul publicației: Frunză verde de albastru de Eusebiu Ștefănescu, Ofensa adusă națiunii de George Pruteanu, Uităm aromânii? de Aristide Buhoiu, Frumoasa, dulcea primăvară de Paul Pavlovschi („În schituri, mănăstiri, biserici,/ Toți preoții prin ruga lor/ Îi mulțumesc lui Dumnezeu/ Că ne-a adus, bogată, iară/ Pe plaiurile strămoșești/ Frumoasa, dulcea primăvară”), Valoare și decență de Ion Gh. Marinescu, Așa e la noi de Iubitu Zenobiu Stoicescu, „Regina” capetelor încoronate de Dragomir Magdin, plus curatele
Umorul masochist by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/13621_a_14946]
-
și Verdi, la acesta din urmă adăugându-se premoniția funestă a Desdemonei) sunt răscolitoare prin devoțiunea cu care artista își abandonează propria ființă în clipele de reculegere. Așa cum apare și tălmăcirea ariei Vissi d^arte din Tosca o imensă, fierbinte rugă rostită la moment de cumpănă. Avalanșele de sunet, accentele apăsate, amenințătoare, alternate cu fraze imploratoare ( Divinités du Styx din Alceste de Gluck), furia și vehemența Elettrei, virtuozitatea dramatică (D^Oreste, d^Ajace din Idomeneo de Mozart), patina doloroso � Non
“Mariana Nicolesco în România” by Costin Popa () [Corola-journal/Journalistic/13909_a_15234]
-
fatală a întâlnirilor cu ea. Un text din 1994, Căpriiism, mă-ntreb de ce cu trei de i? "Îndură-te, Durată, și curmă-a mea durere,/ Să-i uit privirea fă-mă, e tot ce am a-ți cere/ O nemaispusă rugă învață-mă, de știi,/ Pentru credința-mi nouă în gemeni zei căprii.// Aș vrea ca să-i înduplec să fie pieritori,/ Făcându-i a se crede cu Crist aducători./ Un ciob de clipă numai să-i plec din semeție,/ C-apoi
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13967_a_15292]
-
numele Domnului voi chema (Ps. 115, 4). Paharul mântuirii se numește de obicei martiriul, după cum găsim în Evanghelie<footnote Notă Pr. Bodogae: Expresia paharul mântuirii, în sensul de la Rom. 8, 17 (dacă pătimim împreună cu Hristos), e pusă de Origen în legătură cu ruga Domnului Iisus, din grădina Ghetsimani (Mt. 26, 39), cum se vede din In Math. Comm. Series, 92, PG, 13, 1742 - 1743. (n.s. 161, p. 373) footnote>. Când râvneau mai multă cinste cei care voiau să fie așezați de-a dreapta și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
în "Ziarul roșu" a apărut un articol care o desfințează complet. "Un haos franc, împins pînă la cinism, din care nimeni nu a înțeles o boabă, după cum au recunoscut cu toții". Harms, într-unul din caietele de însemnări, scrie o scurtă rugă, emoționantă: "Doamne, fă în așa fel încît acolo - despre seratele literare e vorba - să fie oameni care iubesc literatura. Iar Natașa să fie mai recunoscătoare cu versurile mele. Dumnezeule, fă ceea ce te rog. Fă asta, Dumnezeule." Așa am ajuns să
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]
-
cu ora 20:00 și le va aduce ieșenilor celebrele melodii ale „Dascălului de colinde”, așa cum a fost supranumit artistul de către poetul George Tarnea. Florile Dalbe, Trei Pastori, Afară Ninge Liniștit, Linu-i Lin, Sfanta-i Sară de Crăciun dar și Ruga Pentru Părinți vor putea fi ascultate în seara de 24 decembrie la Operă Națională ! Cantautorul maramureșean va susține acest concert pe 24 decembrie,admiratorii dovedindu-si fidelitatea în fiecare an, umplând sala de concert până la refuz și aclamandu-l cu
Concert de colinde cu Stefan Hrusca @ Teatrul National, 24 decembrie [Corola-blog/BlogPost/94548_a_95840]
-
Garibaldi l-ai împins din spate, Nu vântul care bate dinspre munți, Să-nchege un regat din sfărâmate Idile, printre lacuri, bărcI și punți. Pe cel care unise deseori cu sila Socratic sudul cu severul nord, Pe cel care urâse rugile și mila, Ți-l arunca pe oricine peste bord. Tu i-ai hrănit și demonul și cutezanța, Negația ce pregătește rodul, Când totu-i calcinat, numai speranța Sub spuze-nflăcărează totul. Ești arcul în detentă, nu latent. Îi expulzezi pe
Poezii by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6573_a_7898]
-
care mi-a mai rămas anii ce-mi mai revin se-nghesuie cu toții să apară pe lac în diferite feluri : umbre reflexe zvonuri mirozne purtate de vânt credință în brazii și stâncile de pe maluri ca-n cele mai odihnitoare secunde rugi ale apei atunci când vreun pește zvâcnește brusc instantaneu al ochilor mei când măturătorul norilor limpezește și suprafața lacului zone de împăcare pe băncile goale luminate de scurte umbre de păsări în zbor viață a mea povară de aer pe care
Viziuni la Bled by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/7360_a_8685]
-
afară, dispărând către docuri, către gura lagunii, neobosită, țesându-se-n carne, pe necuprins călcând fără frică. 1. Ce noroc să-ți măsori fericirea în cuvinte străine. Să înveți vicleșugul de-a rosti cu glas tare doar mulțumirea știută din rugă. Doar dorul de casă să-l traduci în tăcere și să-l încui în propria limbă, ca pe-un sipet adus de departe scrijelit fără știre de un scris de copil. 2. Cine face totdeauna dreptate și cuminecă somnul celor
Poezie by Corina Anghel () [Corola-journal/Imaginative/7729_a_9054]
-
deși simpla mea prezență în mers gratuit printr-o pădure era pe atunci suspectă și punea pe mulți pe gînduri de atunci au trecut ani. traversez și azi pădurea înserată în murmurul gregorian al sîngelui fiecare pas, un puls de rugă dincolo de graiul nedeslușit din jur dincolo de înserare ori de lumină o altă prezență în mers gratuit mă molipsește peste hăuri cu un surâs * totul există și nu există în același timp, aici zace pesemne taina nedeslușită a copilului au fost
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/7866_a_9191]
-
ai murit, redându-te iubirii înviată, Așterne-i masa și primește-o-n prag, se-ntoarce după-o lungă noapte - Ființa ta-i! - în care doruri zac, având destinul fructelor necoapte, Ascult-o: ți-a trimis-o vreun sfânt, în rugă pentru ea îngenunchease, de azi ridică-te de la pământ și-nmugurește-n zodii luminoase, Re-nvață în adâncuri să privești, și mersul peste urme regăsite, salvată dintre lanțuri și din clești, vei ține-n mâini iar fructele oprite...
Poezie by Florin Costinescu () [Corola-journal/Imaginative/8192_a_9517]
-
care, ca fostă colegă la Facultatea de Limbi romanice, clasice și orientale, mi-a stat alături în descoperirea Greciei contemporane, este neprețuit. Vechea cărare Oricât ți-ar cere sufletul Nu vei mai merge iar Pe cea dintâi cărare. Trestii și rugi de mure Răchite și mastic Voci dragi odinioară... Cu cât ai mers, și ele Grăbesc la fel de tare. Nu are stare drumul, Doar râu și alergare. S-au dus cu el răchite, Mastic și rugii plini. S-au dus vechile glasuri
Vassilis Vitsaxis și echilibrul lumilor poeziei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/13176_a_14501]
-
Noa, amu! Privește la jurnalele tv: începe fulguiala din cer și buimăceala de pe pământ: s-a spart un rulment, e în comă pompa de injecție, motorina seamănă cu telemeaua de Sibiu, lama unui buldozer s-a înțepenit în poziție de rugă pentru mama-lopată și tatăl-hârleț, un șofer, aplecându-se după o piuliță a rămas în poziția “legat șireturi cu acompaniament de gemete din cauza sciaticii”, lipsesc trei anvelope... Directorul Direcției “Drumuri și Zăpezi”, nervos, dă exemplu personal urcându-se la volanul unui
Hibernală cu Mona Nicolici by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13201_a_14526]
-
întors-o, uneori înzecit. C. P.: Ochii nedescoperiți la vreme, spuneți, lunecă spre "fundul pământului". Ce s-ar întâmpla cu ei dacă i-am descoperi la timp? Ați aflat până azi numele "continentului" în care "copacii/ stau în poziție de rugă,/ (...) și râurile curg de asemeni înăuntrul lor" (Scrisori)? Noaptea credeți că e "ucigașa culorii" (a respirației), iar albastrul, culorile în general, sunt semnul vieții. Cât de mult poate contribui poemul la eliberarea vieții din captivitatea nopții? Suntem "indescifrabili", ziceți, precum
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
fundul pământului" e un vers dintr-o poezie scrisă în 1946, deci acum peste 50 de ani, și care face parte din volumul meu de debut La scara 1/1, ca și "noaptea, ucigașa culorii"; "copacii stau în poziție de rugă" și "râurile curg de asemeni înăuntrul lor" sunt dintr-un alt timp poetic, la circa 20 de ani distanță. Ce pot răspunde, decât că nu am pretenția ca fiecare vers al meu să cuprindă câte o "cugetare profundă" sau câte
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
mai aud și-acum vocea spunându-mi: "Să schimbăm momentul. Momentele sînt prea mari pentru sentimente. Și de obicei momentele sînt istorice. S, zicem secunda". Și așa a rămas... 6. O altă mare modificare a făcut Tudor Arghezi în poezia Rugă de seară. A suprimat ultimele trei versuri din strofa întâi și toată strofa a doua (din ed. 1959): "Și-n fruntea mea secată/ Și-n pieptu-mi aiurit/ Te-nfige drept ca o săgeată.// Simbolic Infinit!/ Te strânge-n chip de
Ridicola obstinație by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12377_a_13702]
-
porțile misterului prevăzute cu o kafkiană birocrație implacabilă. Purgatoriu terestru al autorului aparent "îndărătnic și nesupus", de facto supus supliciului său de Sisif al textului: "Așa ți se arăta Purgatoriul:/ să scrii, să tot scrii,/ împăraților, preaînaltelor fețe,/ proteste și rugi,/ cereri, petiții, memorii,/ suplice, amare plîngeri,/ pe dale de piatră îngenuncheat,/ lîngă negri neclintiți chiparoși,/ ca negre sfeșnice.// Așa ți se arăta Purgatoriul:/ să scrii în genunchi, / să scrii, să scrii,/ cu un potir mereu plin de cerneală/ pe masa
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
umane. El deja știe. A trecut prin ele și El. Le-a experimentat la prima mână. Pe scurt, El simpatizează cu noi. Și aceasta aduce o nouă profunzime și calitate rugăciunii noastre adresate lui Hristos în aceste situații. Ne putem ruga Lui cu încredere, cu nădejde, știind că El deja ne cunoaște nevoile, pentru că le-a experimentat înaintea noastră. Atunci când suntem tulburați de încercare, necaz, suferință, medităm mai mult la faptul că Hristos a trecut printr-o suferință mai gravă și
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
Ignorînd-o, trecînd peste probele istoricilor, dar nu, pînă la urmă, și peste spusele străinilor poți acoperi, poți închide într-n falanster, rod al unei utopii, o boabă de realitate sub spuză de povești. O poți sfinți, nemeritat, prin pelerinaje și rugi. Poți crede sau te poți îndoi. Cîte ceva din toate astea se întîmplă în cartea lui Filip Florian, bine scrisă, fără artificii baroce și obositoare examene de conștiință (auctorială), în așa fel că, oricît de distrat/distras ai citi-o
Falange și falanstere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11786_a_13111]
-
lauzi la miez de noapte odată cu galioanele vremii se duce și caligrafia unui oracol asemeni unui cal huțan și încă o scamă pe fluviu sufletul intră-n vitralii divine vedenii ca spumele fumegă prin scorburi de schismă prin corturi de rugă și frig s-ar zice că vântul husit s-a scurs printre brusturi de mit așa cum a fost cu degetele înroșite de veghe răsfoiești până-n zori un infoliu din filele lui cad aztecii unul câte unul flacăra lămpii incendiază salcâmii
Poezie by Mihai Răcășan () [Corola-journal/Imaginative/9025_a_10350]
-
ce conștientizează pierderea tinereții și trăiește cu obsesia sfîrșitului (că experiența impusă). Erosul lui Cezar Ivănescu e thanatic. Poezia să „funcționează” În doi tîmpi, cu fluxuri și refluxuri erotice, asemeni trupului „iluminat” ori al celui „otrăvitor”. De la acele versuri de ruga și de libovie, tincturînd tînguiri amoroase („...prea frumosu-ti chip/ e numai muzică și taină”), poetul ajunge la marea revelație: trupul e amenințat, „groază de a fi om pe pămînt” strecoară sentimentul torturant al destinului tragic. „Eu mă-nvăt să mor” - va
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]