714 matches
-
sute de termeni de acest fel, provenind din straturi etimologice diferite, de la cei foarte vechi pînă la împrumuturi moderne; citez doar cîțiva, și pentru expresivitatea lor intrinsecă: Afumată, Afuz-ali, Albișoară, Băbădească, Băbească, Bătrînă, Bătută neagră, Boierească, Brumărie, Busuioacă, Ceasla, Coarnă ruginoasă, Coarnă vulpășiță, Creață, Deșirată, Fetească, Galbenă, Gorgan, Haina neamțului, Hamburg, Iepuroaică, Italiană, Leșească, Lipovană, Lugojeană, Mierloasă, Muscat, Mustoasă, Negru vîrtos, Ochi de cîine, Otonel, Paradaisă, Pietroasă, Poamă bălaie, Poamă crăiască, Poamă de sticlă, Poamă ghergheliu, Poamă păsărească, Razachie, Tămîioasă, Zaibăr
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
14, Iași), Muzeul „Poni - Cernătescu” (str. Mihail Kogălniceanu nr. 7 B, Iași), Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” (str. Mihail Kogălniceanu nr. 11, Iași), Muzeul Viei și Vinului din Hârlău (str. Logofăt Tăutu nr. 7, Hârlău), precum și Palatul „Alexandru Ioan Cuza” de la Ruginoasa (str. Unirii, nr. 34, Sat Ruginoasa, Comuna Ruginoasa). Programul acestei ediții al Nopții Muzeelor include următoarele manifestări cu intrare liberă: Citește tot... Tudor Gheorghe în concert la Iași @ Casă de Cultură a Studenților, 29 martie Pe 29 martie 2014, sâmbătă
Culturale [Corola-blog/BlogPost/94539_a_95831]
-
Mihail Kogălniceanu nr. 7 B, Iași), Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” (str. Mihail Kogălniceanu nr. 11, Iași), Muzeul Viei și Vinului din Hârlău (str. Logofăt Tăutu nr. 7, Hârlău), precum și Palatul „Alexandru Ioan Cuza” de la Ruginoasa (str. Unirii, nr. 34, Sat Ruginoasa, Comuna Ruginoasa). Programul acestei ediții al Nopții Muzeelor include următoarele manifestări cu intrare liberă: Citește tot... Tudor Gheorghe în concert la Iași @ Casă de Cultură a Studenților, 29 martie Pe 29 martie 2014, sâmbătă, Tudor Gheorghe va susține la Iași
Culturale [Corola-blog/BlogPost/94539_a_95831]
-
nr. 7 B, Iași), Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” (str. Mihail Kogălniceanu nr. 11, Iași), Muzeul Viei și Vinului din Hârlău (str. Logofăt Tăutu nr. 7, Hârlău), precum și Palatul „Alexandru Ioan Cuza” de la Ruginoasa (str. Unirii, nr. 34, Sat Ruginoasa, Comuna Ruginoasa). Programul acestei ediții al Nopții Muzeelor include următoarele manifestări cu intrare liberă: Citește tot... Tudor Gheorghe în concert la Iași @ Casă de Cultură a Studenților, 29 martie Pe 29 martie 2014, sâmbătă, Tudor Gheorghe va susține la Iași spectacolul “Lecția
Culturale [Corola-blog/BlogPost/94539_a_95831]
-
îi este stilul, că urbea aceasta mustind de istorie, cultură etc. va beneficia de tot sprijinul său. În caz de... Pentru că - vorba unor agasante reclame - merită! Născut, de altminteri, pe aceste meleaguri, cu oleacă de moșioară și un conăcel la Ruginoasa (în paranteză fie spus, redobândite prin voința politică a mult huliților țărăniști), așadar, legat cu ceva fire de capitala veche a Moldovei, dl. Theodorescu, ajuns senator, a întărit promisiunile. Optimismul oamenilor din cultură creștea de la o conferință de presă la
Demagogi cu ștaif by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/13079_a_14404]
-
flamboiant (cea mai importantă creație a arhitectului I. D. Berindei), adăpostește patru mari muzee, laboratorul zonal de restaurări, Biblioteca județeană „Asachi”. El se identifică, în conștiința ieșenilor cu acea instituție numită Complexul Național Muzeal „Moldova”, care mai cuprinde și Palatul de la Ruginoasa (unde se cuvin de asemenea, urgente reparații), și Muzeul Kogălniceanu, și Muzeul Unirii. Instituție aflată sub directa oblăduire a Ministerului Culturii. În anul 1997, se realiza proiectul general de restaurare. Dar un proiect nefinanțat rămâne un simplu dosar. Care a
Demagogi cu ștaif by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/13079_a_14404]
-
Un loc pe care nu trebuie să îl ratați este Ghețarul de la Scărișoara, fenomen carstic unic în România, situat la o distanță de numai 15 km de Arieșeni. Alte repere importante sunt Peștera Poarta lui Ionele, Peștera Porțile Bihorului, Groapa Ruginoasă, și acesta este un fenomen carstic deosebit pentru țara noastră, Peștera Urșilor sau Casa memorială Avram Iancu. De asemenea, se pot vizita mănăstirile Lupșa și Posada, iar pe timpul verii puteți face o excursie inedită la Târgul de fete de pe Muntele
Agenda2005-03-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283293_a_284622]
-
Arieșeni reprezintă, de asemenea, un important punct de plecare pentru diferite drumeții care se pot face în Munții Apuseni. Cele mai importante obiective care pot fi vizitate aici sunt peștera „Poarta lui Ionele”, peștera „Pojarul Poliței”, peștera „Porțile Bihorului”, Groapa Ruginoasă, care reprezintă un fenomen carstic unic în România, Peștera Urșilor situată în județul Bihor sau Casa memorială „Avram Iancu”. De asemenea, se poate merge la Târgul de fete de pe Muntele Găina sau se pot vizita mănăstirile Lupșa și Posaga. A. M
Agenda2004-36-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282852_a_284181]
-
U.E. nu înseamnă, așa cum se crede la noi, beneficierea automată de ajutoare și nici că investitorii se vor buluci la poalele Carpaților. A fi membru în U.E. înseamnă, în primul rând, o acerbă concurență, o competiție nemiloasă căreia economia de ruginoase a României nu i-ar rezista nici cinci minute! Ce concluzie trag de aici? Că nu suntem mânați de instinctul de conservare, ci de lăcomie! Se știe că în Uniunea Europeană salariile sunt mai mari și viața mai ușoară, însă nu
Luciditatea e un cuvânt franțuzesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15960_a_17285]
-
Mihai Răzvan Ungureanu. Dar mai presus de orice mă uluiește lipsa de fler a guvernanților. O țară care în ultimii zece ani s-a arătat mai mult decât binevoitoare față de România - Italia -, devenită unul dintre principalii investitori în industria de "ruginoase" a țării, e lăsată pe planul al doilea, în favoarea unor alianțe din start inutile cu cea mai antipatizată țară europeană, Franța. Ca dovadă - lupta pe viață și pe moarte pentru un post călduț la Paris, farsa diplomatică și morală culminând
Iarna venețiană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16010_a_17335]
-
academicianul a pus mâna pe o moșie de 50 de hectare, moștenire de la bunic, „uitând“ de sora lui cu drepturi egale pe terenul respectiv. Răzvan Theodorescu a cerut și a primit 500.000 de metri pătrați de pământ în comuna Ruginoasa, județul Iași, fără să menționeze că mai există și alți moștenitori de drept”. Acum, că valoarea terenurilor a scăzut la jumătate, Theodorescu îi poate spune sorei sale: ”dhragă, phractic, pahrrrtea ta a mâncat-o chrrriza”. Libertatea a descoperit că ”Monica
Ziare, la zi: EvZ speră că s-a deschis sezonul la boci () [Corola-journal/Journalistic/28022_a_29347]
-
Timișoara, Alexandru Ioan Cuza a plecat spre Pesta, Viena, Florența. Peregrinările sale europene sunt marcate de tristețe și boală. În mai 1873, prințul a murit la Heidelberg. Doamna Elena Cuza s-a îngrijit ca rămășițele pământești să fie aduse la Ruginoasa, unde iarăși a avut a se emoționa de dovezile de prețuire venite din toate colțurile. Odihna și-a găsit-o, însă, prințul mult mai târziu, când osemintele i-au fost transferate (pentru ultima oară) la Biserica Trei Ierarhi din Iași
Agenda2003-4-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280625_a_281954]
-
se luptau între ei sau cu atacatorii“. Coordonatoarea expoziției este soția unuia dintre cei mai importanți arheologi români: profesorul Gheorghe Lazarovici. Împreună, ei scriu un volum despre „arhitectura neoeneolitică la casele Cucuteni“, care va aduce multe lămuriri în domeniu. La Ruginoasa, șantierul pe care sapă profesorul Lazarovici, cucutenienii de-acu’ 6 000 de ani mâncau scoici și melci... Ei aveau un adevărat cult al craniului: venerau bucăți din țeasta unui străbun, a unui vraci... Erau negustori, făceau tranzacții, călătoreau. Erau oameni
Agenda2003-4-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280628_a_281957]
-
cultura Foeni. Se caracterizează prin ceramica pictată mono-, bi- și tricoloră, cu motive geometrice, zoomorfe și antropomorfe, printr-o artă rafinată, semn al unei vieți spirituale sofisticate. Cele mai importante așezări Cucuteni s-au descoperit la Scânteia, Târpești, Trușești, Drăgușeni, Ruginoasa. Nimeni până acum nu a descoperit o necropolă Cucuteni. Totuși, dr. Magda Lazarovici a descoperit un mormânt dublu, al unei femei de 18-20 de ani și al unui copil. Fără podoabe, vase sau inventar. Gol, în mijlocul unei lumi bogate, pline
Agenda2003-4-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280628_a_281957]
-
înmormântat Vasile Lupu. În nișa alăturată, deasupra pietrei funerare, a fost depus sicriul de stejar cu osemintele domnitorului Alex. Ioan Cuza. Corpul neînsuflețit al domnitorului, după ce a fost adus din străinătate și plimbat prin toată țara, a fost înmormântat la Ruginoasa. Apoi, sicriul său a fost deshumat și adus aici pentru odihnă veșnică (în sfârșit!...). Așa s-au scurs în destinul bisericii Trei Ierarhi atâtea destine omenești, prin acele dramatice întâmplări și misterioase împrejurări, încărcate de patimi și păcate omenești, care
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
înmormântat Vasile Lupu. În nișa alăturată, deasupra pietrei funerare, a fost depus sicriul de stejar cu osemintele domnitorului Alex. Ioan Cuza. Corpul neînsuflețit al domnitorului, după ce a fost adus din străinătate și plimbat prin toată țara, a fost înmormântat la Ruginoasa. Apoi, sicriul său a fost deshumat și adus aici pentru odihnă veșnică (în sfârșit!...).Așa s-au scurs în destinul bisericii Trei Ierarhi atâtea destine omenești, prin acele dramatice întâmplări și misterioase împrejurări, încărcate de patimi și păcate omenești, care
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > ȚIGANUL... Autor: Nicolae Stancu Publicat în: Ediția nr. 1678 din 05 august 2015 Toate Articolele Autorului Un țigan din Ruginoasa, om sărac bătut de soartă, Ce își completa venitul cu cerșeli din poartă-n poartă, Într-o zi de joi spre vineri neavând ce să mai fure, A luat din cui securea și-a plecat înspre pădure. Era început de
ȚIGANUL... de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380198_a_381527]
-
aveau stații. Altfel, stația de la Iorcani nu ar fi fost necesară. Cu timpul, traseele și orarele curselor poștale au suferit modificări. Au dispărut unele stații și s-au întemeiat altele, cum au fost cele de la Drăgușeni, apoi de la Cristești și Ruginoasa. Dacă în 1826, după cum rezultă din contractul de arendare, plicurile oficiale se trimiteau la ținuturi, așa cum s-a arătat mai sus prin țimirași de două ori pe săptămână, în 18441845, aflăm dintr-o lucrare tipărită în străinătate, că se expediau
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
sate și 13 cotune, având 154.569 suflete. În anul 1923, funcționau în județ oficii PTT la Fălticeni, Pașcani Gară, Pașcani Târg, Lespezi, Mălini și Broșteni. La Boroaia, Șarul Dornei și Borca, erau agenții speciale, iar la Dolhasca, Liteni, Basarabi, Ruginoasa, Cuza Vodă și Muncel, serviciile de poștă și telegraf erau asigurate de organele căilor ferate. Organizarea, funcționarea și dezvoltarea activității de poștă și telecomunicații La începutul anului 1864, toate birourile poștale și stațiile telegrafice din țară, continuau să funcționeze separat
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
primire, bineînțeles taxată. În același an, la 1 mai, expirând contractele de arendare, poștele cu cai au fost atribuite la diferiți antreprenori, pe termene scurte, cu subvenții din partea statului. În anul 1865, la stațiile de poștă din Fălticeni, Cristești și Ruginoasa, din județul Suceava, existau 12, 20 și respectiv 38 de cai. O stație de poștă era prin anul 1870, și la Capu Dealului, la circa 18 km distanță de Fălticeni(pe locul fostei așezări Filipești, comuna Forăști), pe șoseaua RomanFălticeni
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
poștali care însoțeau trenul respectiv. Corespondența sosită, după ștampilare,se așeza într-un dulăpior special, fixat lângă cutia de scrisori, pentru a fi văzută și solicitată de destinatari. În aceste condiții au fost autorizate, să îndeplinească serviciul poștal gările Liteni, Ruginoasa și Burdujeni, începând din 1 martie și Dolhasca, din 15 noiembrie 1873, iar gara Verești, din 27 ianuarie 1875. O convenție încheiată cu căile ferate, prin anul 1875, obliga gările să execute serviciul de telegraf și pentru particulari. În scopul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
efectuarea serviciului poștal și telegrafic, cei care aveau această sarcină primeau o indemnizație stabilită în funcție de categoria gării. Serviciile poștale și telegrafice din gările HeciLespezi, Dolhasca și Verești erau, pe atunci, cele mai solicitate, urmate în ordine de gările Basarabi și Ruginoasa, apoi gara Liteni. În gările Pașcani și Burdujeni, funcționau oficii proprii ale Direcției Poștei. Din 1 noiembrie 1894, șefii de gară mai executau, prezentarea și distribuirea de mesagerii cu ramburs, iar din 29 noiembrie, același an, aveau obligația să primească
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
din gări au funcționat vreme îndelungată. Șiau încetat definitiv activitatea: Liteni la 30 noiembrie 1924, Basarabi la 30 iunie 1932, Cuza Vodă în anul 1933, Dolhasca la 1 aprilie 1942, Muncel la 30 noiembrie 1942, Verești în anul 1943 și Ruginoasa în anul 1946. Extinderea rețelei de căi ferate a dus la înmulțirea birourilor poștale ambulante și a curselor poștale. Până la intrarea României în primul război mondial, în august 1916, pe traseul Dolhasca-Fălticeni, s-au efectuat mai multe curse poștale feroviare
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
poată deservi localitățile de pe traseu, atât la ducere, cât și la înapoiere, itinerariile au fost întocmite, în toate cazurile, în linie dreaptă. Din rândul factorilor rurali, 9 aveau plecarea din Fălticeni, 4 din Broșteni și câte unul din Borca, Pașcani, Ruginoasa, Lespezi, Gara Heci-Lespezi și Gara Liteni. Toate comunele erau străbătute de factori poștali, cu excepția comunei Dolhasca, deservită de servitorii primăriei. La Iesle, pe pârâul Suha Mare, cam la jumătatea drumului dintre Fălticeni și Broșteni, se preschimbau expedițiile poștale între aceste
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
exploatare a posturilor telefonice instalate în comunele Pleșești, Valea Glodului și Liteni. De asemenea, Direcția Generală a mai solicitat la 11 martie 1900 și a primit consimțământul prefecturii, pentru darea în exploatare a posturilor telefonice instalate în comunele Vașcani și Ruginoasa Pentru a se completa întreaga rețea telefonică, din cadrul județului, mai era nevoie la data de 6 octombrie 1900, să se lege între ele următoarele comune: Ciumulești cu Boroaia, 6 km; Boroaia cu Drăgănești, 7 km; Ciumulești cu Drăgușeni, 13 km
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]