35 matches
-
Boja Ecaterina, 81 ani l Bondoc Teodor, 88 ani l Hunker Ana, 74 ani l Nemeș Ilarie, 52 ani l Grădinaru Mihai, 49 ani l Vasi Victoria, 81 ani l Rusu Virginia, 65 ani l Sebescu Ovidiu, 80 ani l Rujei Ioan, 87 ani l Creinicean Daniel, 48 ani l Gherga Petru, 53 ani l Szücs Iulia, 68 ani l Miha Viorel, 57 ani l Mojoiu Constantin, 77 ani l Fodor Boriska, 82 ani l Vasilie Nicolae, 69 ani l Păunescu
Agenda2003-4-03-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/280629_a_281958]
-
ecloziuni ni se nălucesc, a împăcare și nădejde, cînd crugul vremii, atingînd solstițiul, desferecă, din adîncuri, zestrea colindelor! Într-o piesă cu care m-au răsfățat colindătorii, aducîndu-mi tributul lor de calm și devoțiune, urarea se încununa cu busuioc și ruje, parcă înaintînd printr-o grădină reavănă, vital năvălită de seve. Desen svelt, al rujelor care trec de culmea zaplazurilor, se ghicește și în luxurianța pînzelor foșnind de elan neconstrîns și rodnic saturate, alcătuind producția majoră a lui Constantin Flondor din
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
din adîncuri, zestrea colindelor! Într-o piesă cu care m-au răsfățat colindătorii, aducîndu-mi tributul lor de calm și devoțiune, urarea se încununa cu busuioc și ruje, parcă înaintînd printr-o grădină reavănă, vital năvălită de seve. Desen svelt, al rujelor care trec de culmea zaplazurilor, se ghicește și în luxurianța pînzelor foșnind de elan neconstrîns și rodnic saturate, alcătuind producția majoră a lui Constantin Flondor din ultimii ani; și mai ales selecția, de curînd elaborată, pentru București, vertical extinsă pe
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
arenă, Scăpându-l din abator; Nici o viață nu va da viață Fără jertfa sa. Ascult o simfonie de Mozart, Degust un pahar de vin, Scriu bolborosind câteva cuvinte Ce seamănă a divin. * Cine mă suge Până la licori Ca visul pe ruje Când din duh cobori? Dar acum ce ești, Mai ales ce nu e Trupul tău cu viermi Poate-ntr-o gutuie? * Cel abia născut își arată morții. Acesta e veacul în care fără să înțeleg de ce Mănânc din mine însumi
Miron Kiropol by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/10234_a_11559]
-
aproape de rupere! Ca prin minune, liniștea puse pe om și lume stăpânire. Scutură din cap rotindu-și privirea. Preajma se prefăcuse, înfățișându-i ca-ntr-o veche gravură câteva căsuțe joase din chirpici. Volnicia fiecăreia se apăra cu împletituri de ruje și legături de nuiele întărite de vreme, părelnici străjeri în fața malului, deschis ca o gură de jivină uriașă. Da, se găsea pe-un mal! Și nici o trecere deasupra prăpăstioasei cave! Încurcat, își trecu mâinile peste față. Răstimpul câștigat îl afundă
PODUL LUI DUMNEZEU, PIATRA SFÂNTĂ DE LA PONOARELE... DE ANGELA DINA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349265_a_350594]
-
laleaua se-nchide capul își pleacă vise timide adună sub pleoapă crinii aruncă otravă-mprejur reginele nopții pe zid prind contur creste pe boltă a lunii lumină vântu-nfioară tăcuta grădină un singur bondar bezmetic în noapte în zbor solitar prin rujele coapte atras de miros adoarme-n sulfină vântu-nfioară tăcuta grădină *** Referință Bibliografică: noapte de mai / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1582, Anul V, 01 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile
NOAPTE DE MAI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352605_a_353934]
-
né. " Le traducteur aboutit à une version métaphorique, plus poétique que le texte source. Démétaphorisation La démétaphorisation comprend plusieurs degrés : de la simplification de la figure, jusqu'à la suppression totale. Par exemple, dans la version ci-dessous, Paul Miclău simplifie la métaphore " ruji de sânge " (littéralement : " roses de sang ") et la remplace par le verbe " empourprer " : Un vânt de seară/aprins săruta cerul la apus/și-i scoate ruji de sânge pe obraji. Un vent du soir/embrasse ardemment le ciel au couchant
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
la suppression totale. Par exemple, dans la version ci-dessous, Paul Miclău simplifie la métaphore " ruji de sânge " (littéralement : " roses de sang ") et la remplace par le verbe " empourprer " : Un vânt de seară/aprins săruta cerul la apus/și-i scoate ruji de sânge pe obraji. Un vent du soir/embrasse ardemment le ciel au couchant/et empourpre son visage. " (Mugurii/Leș bourgeons) (Miclău, 1978 : 139). Dans l'exemple ci-dessous, la version de Paul Miclău est moins poétique que celle de Paula
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Lumină raiului/La lumière du paradis) (Miclău, 1978 : 161). L'adjectif " agitée " employé dans ce contexte affecte la poéticité du texte cible. Nous proposons plutôt l'adjectif " tourmentée ". Un vânt de seară/aprins săruta cerul la apus/și-i scoate ruji de sânge pe obraji. Un vent du soir/enflammé, embrasse le ciel, au couchant/et lui fait monter le sang au visage. " (Mugurii/Leș bourgeons) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 55) ; " Un vent du soir caresse, embrasse l'espace/Et met du feu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
, Pavel (14.III.1920, Vrăniuț, j. Caraș-Severin - 9.I.1988, Cluj-Napoca), poet, prozator și eseist. Este fiul Rujei (n. Peia) și al lui Pavel Bellu, țărani. A urmat Liceul „General Dragalina” din Oravița, luându-și bacalaureatul la Timișoara (1939). S-a înscris la Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale din București, pe care a întrerupt-o din cauza
BELLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285694_a_287023]
-
publicată în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” (1845), este prima scriere în proză cu subiect țărănesc din literatura Ardealului. Doi tineri, Ruja și Pătru, care nu se pot căsători din cauza sărăciei, îl ucid pe bogatul Trăilă, preferat de părinții Rujei. Prin natura conflictului, prin culoare locală și observație socială, nuvela anunță scrierile lui Ioan Slavici și Liviu Rebreanu. Traduceri: Bernardin de Saint-Pierre, Bordeiul indienesc, Buda, 1831. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 137-138; G. Barițiu, Biografia dlui dr. Paul Vasici, „Observatoriul
VASICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290442_a_291771]
-
același timp, tocmai ceea ce așteptase el. Tocmai asta aștepta, și râdea în sine, amar. Nana Floarea se răsuci în covrul saricei, căutând pruncul, care scâncea subțire; îl strânse iar la sân și-l îmbodoli. Privi apoi spre bolnavă; îi pieriseră rujele feței. — Spune, suflete, dacă trebuie să ne oprim, își ridică ea glasul cu îngrijorare. Ana făcu semn cu ochii: nu. Paznicul intră în sanie și întrebuință de două ori biciul. Încet, băiete. Culi întrebuință biciul și a treia oară, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mergem noi până mai colea, că avem încă multe de văzut pe această uliță. Abia apucă să-și termine vorba și o pornește înainte. Îl urmez îndeaproape. După câțiva pași, se oprește în fața unei case: Casa asta a fost a Rujei... La auzul acestui nume, mi-am adus aminte ce scria ea în zapisul din 7 iunie 1665: „Eu, Ruja, femeia lui Bogdan armanu de târgu de Iași, și cu a mii feciori, cu Ivan și cu Maxim, scriem și mărturisim
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
iasca. Trec unul pe lângă altul, în drumuri zilnice, prin comunitate. Se văd, însă, nu se iau, niciodată,în seamă. Străini. Străini, ca din totdeauna veșnica străinie! Mare ți-i durerea, dragă lume,în unele suflete. În suflete , ca acelea a Rujei și al lui Cap Alb! Mare: o neinchipuit de mare, dragă lume! TOATE, LA TIMPUL LOR... De o parte - Dan Bucura; de alta Veghea Vrâncioaia. Veghea - de cinzecișidoi de ani. Cu trei fete. Măritate. Cu fetițe și cu băieței, și
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
verde Că eu nu mai trag nădejde. Rosmalin verde-n fereastă Adă mândrii și le lasă Că i-am fost drăguț odată. 21 Cîtu-i țara ungurească Nu-i ca fata rumânească; 141 {EminescuOpVI 142} Că-i cu capul plin de ruje, Cu obrajul plin de sânge, Când o văd inima-mi plânge. Că eu de când am viață N-am avut altă dulceață, Numai c-o strângeam în brațe Roșie și mîndră-n față. Trecui sara pe uliță, Mândra ședea la portiță În
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
da pe patru boi, Dar încă la noi acasă Nu te-aș da nici pentru șasă, Dar încă să fii a mea Nici pentru toată lumea. 27 Cîtu-i țara ungurească Nu-i ca fata românească Că-i cu capul plin de ruje Cu obrazul plin de sânge - Când o văd inima-mi plânge, Când o văd cu sânul plin M-ajunge dor și suspin, Și cu părul de mătasă Dorul ei că mă apasă Și cu fața rumeoară Dorul mândrei mă omoară
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Plimbă-se călugării, Blăstămîndu-și părinții De ce i-o călugărit, De nu i-o căsătorit... O chilie ș-o fântână, Fântână cu apă bună, Mers-o fete și neveste Mers-o și mândruța lui, Cu botele Ca florile, Cu mînile Ca rujile. 185 {EminescuOpVI 186} G. IRMOASE 137 Frunză verde sălcioară, Măriucă, Mărioară, Cu rochița roșioară, Cu polcuța foc și pară; Frunză verde fir de linte, Măriucă fără minte, Zi măni-ta să te mărite. - Însoară-te Dumneata Să văd ce poamă-i
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
nu-i cază. Eu șezând așa călare, Ea striga cu glasul mare: Oh, nu păși așa tare Nu-mi da pași de alergare. Oh, vai, nu-mi duce dulceața Și nu-mi întrista viața, Nu mai vesteji verdeața Ca soarele rujii fața. Leagănul brațelor tale Îl duce și nu cu cale, Ah, amar necaz și jale, Cum curg lacrămele vale. Mai sărută-mă odată Să mă lași mai mângâiată, 196 {EminescuOpVI 197} {EminescuOpVI 198} {EminescuOpVI 199} Că rămâne supărată Inima mea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ta mi-o picură în suflet - și mut ascult cum crește-n trupul tău sicriul, sicriul meu, cu fiecare clipă care trece, gorunule din margine de codru. MUGURII Un vânt de seară aprins săruta cerul de Apus și-i scoate ruji de sânge pe obraji. Trântit în iarba rup cu dinții gândind aiurea - mugurii unui vlăstar primăvăratic. Îmi zic: Din muguri amari înfloresc potire grele de nectar" și cald din temelii tresar de-amarul tinerelor mele patimi. NOI ȘI PĂMÎNTUL Atâtea
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
Colindă pentru casă cu fecior Colo josu, mai din josu, Florile-s dalbe.( se repetă după fiecare al doilea vers) Din ce câmpu-i mai frumosu, Din tri locuri sunt tri jocuri. Iar un joc din ce mai este, Tot din ruji și din neveste. Tot de flori de fete mari, Iar alt joc din ce mai este, Tot de cruci de mari voinici. Și văzui din depărtare D-un voinic venind călare. Și dacă s-apropiară, Iacă-i (Gheorghe), bun băiatu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
octombrie 1965 în localitatea Oradea, județul Bihor, România, fiica lui Francisc și Viorica-Gheorgina, cu domiciliul actual în Austria, 3171 Kleinzell, Salzerbad 96, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Oradea, str. Vasile Alecsandri nr. 10, ap. 19, județul Bihor. 253. Ruje Magdalena, născută la 31 decembrie 1964 în localitatea Oradea, județul Bihor, România, fiica lui Fildan Florian și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 7422 Riedlingsdorf, Oberanger 10, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Oradea, str. Războieni nr. 52, bl.
HOTĂRÂRE nr. 1.307 din 7 decembrie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131809_a_133138]
-
județul Bihor, România, fiica lui Fildan Florian și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 7422 Riedlingsdorf, Oberanger 10, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Oradea, str. Războieni nr. 52, bl. PC/14, sc. B, ap. 6, județul Bihor. 254. Ruje Ioan, născut la 12 noiembrie 1959 în localitatea Sannicolau-Berechiu, județul Bihor, România, fiul lui Gheorghe și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 7422 Riedlingsdorf, Oberanger 10, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Oradea, str. Războieni nr. 52 bl. PC
HOTĂRÂRE nr. 1.307 din 7 decembrie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131809_a_133138]
-
cosiță” (Malaia - Vâlcea). Emblema rituală ajunge să simbolizeze neofitul: „Dar la flori cine-mi șădea?/ O rujiță, fată dalbă” (ZamHunedoara) sau prin puterea de etalon estetic, „frumos ca o rujiță”, să devină referentul magic pentru mâinile fetei: „Cu mâinile ca rujile”. Floarea câștigă o echivalență cu dalbul inițiatic și aurul ce reconstruiește ritual mâinile, prin conotațiile comune ce țin de superioritatea spirituală. Ruja o învață pe fată tainele culesului propice, care implică, în colinda citată mai sus, o așteptare rituală de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Arnica montana), Iarbă mare (Inula Helenium, Inulla britannica), Tăietoare (Inula hirta), Floarea reginii (Gnaphalium silvaticum, Gnaphalium leontopodium), Schiriduș (Gnaphalium supinum, Gnaphalium dioicum), Lăptuca (Lactuca virosa), Podbeal (Tussilago farfara), Pelin (Artemisia absinthium), Pene de rândunea (Tanacetum vulgare), Aripa sturzului (Tanacetum macrophyllum), Ruje mare (Tanacetum rotundifolium, Calendula officinalis),Mușețel (Matricia chamomilla), Coada șoricelului (Achilea schurii, Achilea ptarnica, Achilea millefolium, Achilea distans, Achilea cartilaginea), Spălăcioasă (Chrisantemum rotundifolium, Doronicum cordatum, Senecio integrifolius, Senecio carpaticus, Senecio saracenicus), Buruiană de inimă rea (Senecio aquaticus), Ariciu (Senecio nemorensis
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Marin ● județul Timiș: 3635. Baciu I. Ioan 3636. Băluța Gh. Constantin 3637. Bejenaru M. Simeon 3638. Bodea P. Strin 3639. Codreanu I. Simion 3640. Cosa Ț. Traian 3641. Ionoi D. Mihai 3642. Nakov M. Matyas 3643. Podean I. Axente 3644. Rujei N. Moisă 3645. Scaloti I. Nicolae ● județul Tulcea: 3646. Nolostencu D. Andrei ● județul Vaslui: 3647. Adam V. Toader 3648. Aelenei Ț. Ioan 3649. Alexandru D. Ioan 3650. Alexandru I. Ioan 3651. Andone N. Grigore 3652. Andoni M. Tănasă 3653. Anghel
DECRET nr. 738 din 10 noiembrie 2003 privind conferirea Crucii Comemorative a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153987_a_155316]