4 matches
-
in medie, de cca. 10,2 (8-15) g. În folclorul românesc gălbenelele se mai numesc și: boance, calce, calinică, călincă, căldărușe, cilimică, cilimine, coconite, crăițe, felimică, filimica, fetișcă, flori galbene, flori oșenești, gălbenioare, hilimică, năcoțele, ochi-galbeni, gălbenare, ochișele, roșioare, rujinele, rujulițe, rușculițe, salomie, salunii, sinilii, stîncuțe, tătăiși, vâzdoage, chilimiche, cilimini, filimină, filimini, filincică, hloare, floare galbenă, gălbănușe, gălbioare, hilimică, năcoțele, ochiul boului, ogriștene, roșioara, roșiori, roșulița, ruginele, ruguliță, rujinei, rujinele, rujmică, rujnică, rușnici, rușori, rușulițe, salomie, sălunină, silinii, silunini, stăncuța, rătăiși
Calendula () [Corola-website/Science/310184_a_311513]
-
Carlina brevibracteata, Carlina vulgaris), Smoc (Centaurea austriaca), Floarea de grâu (Centaurea stenolepis, Centaurea cyanus), Mătase (Centaurea plumosa), Cicoare(Centaurea paniculata, Cichorium inthibus), Păpădie (Leontodon eroceus, Scorzonera rosea, Hypochoeris maculata, Taraxacum officinale), Susaiu (Prenanthes purpurea, Sonchus laevis), Barba lupului (Crepis conyzaefolia), Rujuliță (Hieraciumpilosella, Hieracium aurantiacum), Iarba vulturului (Hieracium pratense, Hieracium umbellatum), Ghimpe, Holeră (Hieracium alpinum, Hieracium ramosum, Hieracium cserianum, Hieracium tridentatum, Xantium spinosum). Familia Campanulacee. Picioruș (Phiteuma confusum), Peană de turc (Phteuma tetramerum), Clopoțele (Campanula cervicaria, Campanula alpina, Campanula latifolia, Campanula rampunculus
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
aducerii sălbăticiunii legate în sat, fiind un act de ordonare și de preluare din nucleul mitic a energiilor vitale. Atunci când fecioara este nerăbdătoare să obțină florile maritale, planta însăși devine maestru inițiator și o învață așteptarea recompensatoare: „Ea văzu o rujuliță,/ Tinse mâna ca s’o rupă,/ Ruja grăind îi grăise:/ Nu mă rupe, Măriuță,/ Da’ mă lasă ’n tri dumineci,/ Că mai frumoasă m’oiu face,/ Și mi-i rupe și m’ii pune/ Dinaninte ’n cununiță!”. Cunoscută și sub
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
statutului nubil, fiind subliniate la nivel poetic: „Ruja-i arde în cosiță”. Prezența florii în părul fecioarei exprimă dorința ei maritală și devine, prin aceasta, o marcă vegetală a etapei inițiatice: „Și-mi apucă în grădiniță,/ Și-mi rupe o rujuliță,/ Și mi-o pune la cosiță” (Malaia - Vâlcea). Emblema rituală ajunge să simbolizeze neofitul: „Dar la flori cine-mi șădea?/ O rujiță, fată dalbă” (ZamHunedoara) sau prin puterea de etalon estetic, „frumos ca o rujiță”, să devină referentul magic pentru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]