450 matches
-
ȘTEFAN BRÂNCOVEANUL Den Brâncoveni și cu alte moșii, hotare ce țin de Brâncoveni, Jăgălia, Criva de Jos jumătate, Criva de Sus toată și alte hotare până la Olt; să ție a patra parte, și cu viea den deal, jumătate, și cu rumânii ce i se vor veni iar a patra parte, afară din case; iar case să-și facă în Brâncoveni unde va vrea în sat. Moșia de la Ipotești tot hotarul și cu moșia de la Puturoasa jumătate și cu viile iar de
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
cu viile iar de acolo de la Puturoasa. Den Cocorăști și cu moșia Ceparului ce am cumpărat să țiie a patra parte și cu viile ce se chiamă de la Alexandru și cu câtă s'au mai pus pe lângă dânsa și cu rumânii, a patra parte. Satul Blajul cu viile, cu moșiile, peste tot. Moșia de la Câmpeni și cu câți rumâni vor fi. Satul Izlazul jumătate, cu rumânii jumătate și viile iar jumătate. Moșia de la Zvarsca toată câtă am cumpărat. Satul Comoștenii jumătate
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
a patra parte și cu viile ce se chiamă de la Alexandru și cu câtă s'au mai pus pe lângă dânsa și cu rumânii, a patra parte. Satul Blajul cu viile, cu moșiile, peste tot. Moșia de la Câmpeni și cu câți rumâni vor fi. Satul Izlazul jumătate, cu rumânii jumătate și viile iar jumătate. Moșia de la Zvarsca toată câtă am cumpărat. Satul Comoștenii jumătate și cu rumânii jumătate și viile iar jumătate i morile. Satul Radeșița jumătate și cu rumânii jumătate și
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
se chiamă de la Alexandru și cu câtă s'au mai pus pe lângă dânsa și cu rumânii, a patra parte. Satul Blajul cu viile, cu moșiile, peste tot. Moșia de la Câmpeni și cu câți rumâni vor fi. Satul Izlazul jumătate, cu rumânii jumătate și viile iar jumătate. Moșia de la Zvarsca toată câtă am cumpărat. Satul Comoștenii jumătate și cu rumânii jumătate și viile iar jumătate i morile. Satul Radeșița jumătate și cu rumânii jumătate și viile jumătate. Satul Nedeia jumătate și rumânii
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
parte. Satul Blajul cu viile, cu moșiile, peste tot. Moșia de la Câmpeni și cu câți rumâni vor fi. Satul Izlazul jumătate, cu rumânii jumătate și viile iar jumătate. Moșia de la Zvarsca toată câtă am cumpărat. Satul Comoștenii jumătate și cu rumânii jumătate și viile iar jumătate i morile. Satul Radeșița jumătate și cu rumânii jumătate și viile jumătate. Satul Nedeia jumătate și rumânii jumătate. Satul Măceșul jumătate. Den jumătate de sat de la Marmure ce iaste partea noastră jumătate. Satul Hălmăjelul i
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
cu câți rumâni vor fi. Satul Izlazul jumătate, cu rumânii jumătate și viile iar jumătate. Moșia de la Zvarsca toată câtă am cumpărat. Satul Comoștenii jumătate și cu rumânii jumătate și viile iar jumătate i morile. Satul Radeșița jumătate și cu rumânii jumătate și viile jumătate. Satul Nedeia jumătate și rumânii jumătate. Satul Măceșul jumătate. Den jumătate de sat de la Marmure ce iaste partea noastră jumătate. Satul Hălmăjelul i Aninii ot Mehedinți cu rumânii, cu viile. Satul Bogoșăii jumătate, partea noastră și
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
rumânii jumătate și viile iar jumătate. Moșia de la Zvarsca toată câtă am cumpărat. Satul Comoștenii jumătate și cu rumânii jumătate și viile iar jumătate i morile. Satul Radeșița jumătate și cu rumânii jumătate și viile jumătate. Satul Nedeia jumătate și rumânii jumătate. Satul Măceșul jumătate. Den jumătate de sat de la Marmure ce iaste partea noastră jumătate. Satul Hălmăjelul i Aninii ot Mehedinți cu rumânii, cu viile. Satul Bogoșăii jumătate, partea noastră și cu rumânii jumătate. Satul Aninișul ot Gorj, câtă iaste
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
jumătate i morile. Satul Radeșița jumătate și cu rumânii jumătate și viile jumătate. Satul Nedeia jumătate și rumânii jumătate. Satul Măceșul jumătate. Den jumătate de sat de la Marmure ce iaste partea noastră jumătate. Satul Hălmăjelul i Aninii ot Mehedinți cu rumânii, cu viile. Satul Bogoșăii jumătate, partea noastră și cu rumânii jumătate. Satul Aninișul ot Gorj, câtă iaste partea noastră. Satul Mogoșoaia peste tot hotarul, cu casele de piatră, cu curțile, cu viea, cu heleșteul, cu moara. Moșia de la Străulești toată
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
și viile jumătate. Satul Nedeia jumătate și rumânii jumătate. Satul Măceșul jumătate. Den jumătate de sat de la Marmure ce iaste partea noastră jumătate. Satul Hălmăjelul i Aninii ot Mehedinți cu rumânii, cu viile. Satul Bogoșăii jumătate, partea noastră și cu rumânii jumătate. Satul Aninișul ot Gorj, câtă iaste partea noastră. Satul Mogoșoaia peste tot hotarul, cu casele de piatră, cu curțile, cu viea, cu heleșteul, cu moara. Moșia de la Străulești toată. Moșia de la Buciumeni. Moșia de la Gorgănele și de la Chitila, toată
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
iaste partea noastră. Satul Mogoșoaia peste tot hotarul, cu casele de piatră, cu curțile, cu viea, cu heleșteul, cu moara. Moșia de la Străulești toată. Moșia de la Buciumeni. Moșia de la Gorgănele și de la Chitila, toată. Satul Andreșăștii peste tot și cu rumânii și cu morile în Ialomița și cu balta. Moșia de la Tătărăi, câtă am cumpărat cum arată zapisele 45 de pogoane vie de la Sărata, ce se chiamă Lipiianca și cu moșiile de acolo, a treia parte și să i să facă
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
dialogul se poate completa cu fraze acide ale lui Miron Costin și ale lui Cantemir la adresa muntenilor), un altul e chiar mai substanțial în planul istoriei ideilor. Amintesc mai întîi citatul- "model", reprodus de zeci de ori în antologii: "însă rumânii înțeleg nu numai ceștia de aici, ce și den Ardeal, carii încă și mai neaoși sînt, și moldovenii și toți cîți și într-altă parte să află și au această limbă, măcară fie și cevași osebită în niște cuvinte den
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]
-
frazei: "toți aceștea dintr-o fîntînă au izvorît și cură". Aici se opresc de obicei citările. Dar textul continuă, cu o structură adversativă: "Nu zic însă că toți, toți cîți astăzi să află lăcuitori într-aceste țări, că sînt toți rumâni, că aceaia nici au fost, nici iaste, nici nice într-o țară cîte putem ști că sînt în emisferul nostru, ce mai mulți streini și veniți dupe-ntr-alte țări. însă mai vîrtos cei ce să află și pînă astăzi mai blagorodni
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]
-
lămuritor pentru uzul formulei e de găsit în Iordache Golescu, într-un dialog satiric, unde semnificația ei principală, dovedită de sinonimele citate, pare a fi "lefter, sărac": "Adică ai rămas � ...) craiu din Curtea Veche ( cum zicem mai bine noi, rumânii)" ( Povestea huzmetarilor, în Scrieri alese, ed. Mihai Moraru, București, Cartea Românească, 1990, p. 37); naratorul își regăsește în final amicul abia scăpat din închisoare "întîlnindu-ne cu toții în Curtea Veche, unde să strînge toată crăimea Bucureștilor" (p. 42). Un recent și
Craii la cremenal by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13903_a_15228]
-
funebre de flori de hârtie cu pompoasele lor regrete eterne... De ajutat, îl ajută un nepot, singur cum a rămas... El ia contact cu nunțile, stabilind zilele. }iganii, de obicei, fac nunta joia, dar nu toți, unii făcând-o ca rumânii, duminica. Nunta, la Gândac, se petrece astfel: După ce mănâncă și beau sus și se îmbată cu toții în sala fostei prăvălii, începe jocul, jos, în beci la lumina gazornițelor a căror lumină roșie negricioasă se vede pe chepengul deschis al pivniței
Protocolul morții și beciul răcoros by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12182_a_13507]
-
solicitat: POSOLTSVO NA RUMANIA - Bd. Mihai Eminescu nr. 4 - Sofia - Republica Bulgaria, Secția consulară - Str. Shipchenski Prohod nr. 1 - Sofia (e-mail: ambsofro@vip. bg); AMBASADA ROMÂNIEI - Strada București nr. 66/1 - 277012 Chișinău - Republica Moldova (e-mail: ambrom@ch. moldpac. md); POSOLTSVO RUMÂNII - Mosifilmovskaya Ulița Dom 64 - Moskva - Federația Rusă (e-mail: ambasada@orc. ru); POSOLTSVO RUMUNII - Ul. Mihaila Kotziubinskogo nr. 8 - 01030 Kiev - Republica Ucraina (e-mail: romania@iptelecom. net. ua). Sohar Elena, Timișoara. Ne pare rău că până acum nu ați citit săptămânalul
Agenda2004-32-04-dialog () [Corola-journal/Journalistic/282732_a_284061]
-
cu holearca în ispol. Sampanskaia se bea și se bea prin solitóri. Că se numesc Ane (Vai, sireaca Ana lui Manole!...), limbriceni și alți ciomani, sfoiági se cheamă. Adică domn^ Pacepa.s...ț În timpurile cand vătaful își calcă juruința, rumânii se vlădiceau după tocmeala locului, orice s-ar spune. Țară castiga numai din turism cinci miliarde de dolari anual și încă opt-zece din export. Se văsneseau sălașe pentru amărăsteni, poduri peste Dunăre, hidrocentrale, irigații, orașele își schimbau față în bine
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
contimporanilor hoți ori stricăți, mai rar. Degeaba răsfoim noi gazetili da scandalu, - nemica. Nici nu se compară cu alde Popescu, zis și Radu. Că unii mai aproape da iepoca să i-ar fi zis cu glumire Radu Poieticescu, să poate. Rumânul dacă-i liber la ceva, e să dea porecle la fitecine și să înjure, cît mai vîrtos și îndesat cu strîngerea din dinți înștiințata de atîția și atîția purtători da condeiu... * Cît scriseră la vremea lor ori vorbiră ziariștii și
...Ci dar să venim la prochimen by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17881_a_19206]
-
gîndul lui cel mai treaz nu-i trecea ce avea să însemne spectrul indigestei manufacturi orchestrate de propagandiștii comunismului. Pe lîngă "1907" al lui Piliuță - exemplu benign, la urma urmei, dar nu mai puțin paradigmatic, între atîtea altele - cu mujicul rumân odihnindu-și, pe pian, toporul cu care părăduise conacul boieresc, găselniță de "Ogoniok", pe lîngă lumea asta atît de feroce în manevra ei jdanovistă, "floristele" lui Tonitza fuseseră niște parfumați funigei zburătăcind prin zăvoaiele raiului. ( Într-un subsidiar obligatoriu, e
Artă leneșă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17241_a_18566]
-
noastre vechi chiar îi numesc pe turci varvari"). Partea a doua a Falsului tratat de imagologie e dedicată observării străinilor în limitele spațiului românesc. Primele descălecate au avut drept consecință un serios aflux de populație: sași, unguri, ucraineni în Moldova, "rumâni, papistași, sași, de tot feliul de oameni" în Țară Românească, veniți pe urmele lui Negru Vodă. La rându-le, campaniile militare translează aici turci, polonezi, cazaci, unguri, etc. Deformata sau nu de subiectivism, de cele mai multe ori genuina, imaginea lor e
Repede ochire asupra "celorlalti" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17970_a_19295]
-
-te minune!!! aci lipsesc o grămadă de slove! ăștia vor să ne lase săraci! Vai de mine ce grosime și mojîcie!!! ia te uită că ăștia și pe delicatul și plinul de dulceață l-au scos! nu zău ăștia sînt Rumâni groși bădărani de la țară, nu vor să aibă cît de puțină evghenie pă dînși! dar ce văz! (...) Ait! s-a stricat! s-aaa duuus acum și limba!". Muntenismele dintr-o categorie ulterior mai puțin notată în scris conferă textului o
Prestigiul oralității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15713_a_17038]
-
rodul unei experiențe care temperase entuziasmul autorului, pornit la drum cu planuri mai mari. La două luni după apariția lui Mihnea-vodă, în nr.35 din7/19 dec. al aceluiași ziar, apărea un anunț care confirmă proiectul unei serii: „Peste puțin, Rumânul va publica in foița sa o nuvelă nouă, Matei Basarab și Vasile Lupu de d. A.Odobescu. Cei carii au citit pe Mihnea-vodă sântem siguri că vor aștepta cu nerăbdare această nouă lucrare a d.Odobescu, care avu rarul privilegiu de a
Pe marginea prozei lui Odobescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2605_a_3930]
-
neam și pentru asta toți trebue să știe că românii/vlahii din Șerbia de Răsărit niciodată nu vor renunța la jurisdicția Patriarhiei Române. Sârbii din întreaga România aparțin Patriarhiei Sârbe. După principiul reciprocității, și românii din întreaga Șerbia, numiți români, rumâni sau vlahi, trebuie să aparțină Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române. Din păcate, autoritățile sârbe opresc și împiedică acest lucru. 4.- Pentru acțiunile pe care le întreprindeți, aveți nevoie de sprijin. Cine va sprijină? - Da, avem mare nevoie de sprijin din partea țării
Biserica – păstrător al valorilor spirituale [Corola-blog/BlogPost/92646_a_93938]
-
activității tipografice desfășurate de Macarie, Filip Moldoveanul și Dimitrie Liubavici - de la care a învățat meșteșugul tiparului). Tipărirea voluminoasei cărți (avea 246 de foi) a durat nouă luni. Deși a fost realizat ca „să fie popilor românești să înțeleagă să învețe rumânii cine-s creștini“, cartea nu a avut mare căutare în Țara Românească și Moldova, unde tradiția slavonă era mult mai puternică. MARȚI, 31 IANUARIE RAFAEL LAPESA În 2001 a murit profesorul și academicianul spaniol Rafael Lapesa. Născut în 1908, a
Agenda2006-04-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284680_a_286009]
-
Medicul vă răspunde“. 2) Iată cele trei adrese de reprezentanțe diplomatice pe care ni le-ați cerut: AMBASADA ROMÂNIEI - strada București 66/1 - Chișinău - Cod 277012 - Republica Moldova; tel. 228 126, 213 037; 228 251; e-mail: ambrom@ ch. moldpac. md; POSOLSTVO RUMÂNII - Mosfilmovskaya Ulița, Dpm 64 - Moskva - Republica Rusă - telefoane 0143 0224, 143 0427, 143 0430, e-mail: ambasada@orc. ru; POSOLTSVO RUMÂNII - Ul. Mihaila Kotziubinskogo nr. 87 - Kiev 01030 - Ucraina - tel./fax 234 5261, 234 0040, e-mail: romania@ iptelecom. net. ua. 3
Agenda2006-25-06-dialog cu cititorii () [Corola-journal/Journalistic/285071_a_286400]
-
București 66/1 - Chișinău - Cod 277012 - Republica Moldova; tel. 228 126, 213 037; 228 251; e-mail: ambrom@ ch. moldpac. md; POSOLSTVO RUMÂNII - Mosfilmovskaya Ulița, Dpm 64 - Moskva - Republica Rusă - telefoane 0143 0224, 143 0427, 143 0430, e-mail: ambasada@orc. ru; POSOLTSVO RUMÂNII - Ul. Mihaila Kotziubinskogo nr. 87 - Kiev 01030 - Ucraina - tel./fax 234 5261, 234 0040, e-mail: romania@ iptelecom. net. ua. 3) Vă mulțumim pentru felicitări și urări. Manea A. , Timișoara. Într-adevăr, există reglementări în sensul încadrării sectorului respectiv în grupa
Agenda2006-25-06-dialog cu cititorii () [Corola-journal/Journalistic/285071_a_286400]