290 matches
-
reasamblînd fragmente importante pentru istoria formării unei conștiințe a identității naționale. Totuși, pentru o istorie alternativă - a conflictelor și a diferențelor -, pot deveni semnificative tocmai pasajele sistematic omise de comentatori. Stolnicul Constantin Cantacuzino (mă refer de fapt la Istoria Țării Rumânești, fără a ține cont de mai vechile sau mai noile controverse în atribuirea paternității ei) n-a intrat decît marginal în selecția "estetică" a istoriilor literare: pe drept cuvânt, în măsura în care stilul său e destul de arid și oferă puține insule de
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]
-
în final în tonul lamentațiilor din cronica lui Neculce și explicată prin această ruptură, determinată de o istorie mașteră, de Biserica Romei. Succesiunea antitezelor (prin contrapunerea adverbelor de timp oarecând/acum) conferă paginii virtuți literare: "O amar! Era și neamul rumânesc vestit și lăudat, iară acum fără de veaste și de toți ocărât zace! Era oarecând viteaz și în război tare, iară acum fără de puteare și mai fricos decât alte neamuri. Era oarecând înțelept, iară acum încungiurat de norul neștiinții. Era de
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
mișcare sau poruncă turcească provoacă la București incertitudine și spaimă, "au mers la vizirul și cu groază", așteptându-se în orice moment mazilire: "ci au trimis împăratul, sultan Mustafa, pe imbrihorul cel mic al lui la Constandin-vodă Brâncoveanul, domnul Țării Rumânești, să-l ridice, să-l ducă la Odriiu, unde era împăratul, și pentru ce pricină nu știia nimeni, căruia domnului mare întristăciune i-au venit, atâta cât s-au bolnăvit. De-abia s-au îndreptat în câtăva vreme și au
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
amintit și că sintagma băgare de seamă ("observație") era curentă în faza de constituire a terminologiei științifice și politice românești, așa cum o atestă, printre altele, titlurile cărților lui Ienăchiță Văcărescu - Observații sau băgări dă seamă asupra regulelor și orînduelelor gramaticii rumânești, 1787 - și Iordache Golescu: Băgări de seamă asupra canoanelor gramăticești, 1840. E interesant să constatăm că, deși seamă nu mai este direct productiv astăzi, locuțiunile și expresiile care îl cuprind continuă să se diversifice, în primul rînd în limbajul colocvial-argotic
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
faptul că punctuația lor este actualizată, modificată conform normelor în curs. În cele mai vechi gramatici românești terminologia lingvistică e foarte diferită de cea de azi; deosebiri apar și în inventarul de semne și în regulile de utilizare. În Gramatica rumânească a lui Dimitrie Eustatievici Brașoveanul, din 1757, virgula - numită "împiedicarea sau jumătate de soroacă" - este exemplificată, alături de "dungă" (bara oblică) prin enunțul: "Cinstea cea înaltă / strică obiceiurile, și surpă rînduielile vieții" (ediția N.A. Ursu, 1969, p. 24). La C. Diaconovici-Loga
Din istoria punctuației... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10075_a_11400]
-
rînduielile vieții" (ediția N.A. Ursu, 1969, p. 24). La C. Diaconovici-Loga, în Gramatica românească, 1822, virgula e "opritórea sau comma", folosită, printre altele, "înnainte și după fieștecare închietură vîrîtă" (adică în intercalare, ed. 1973, p. 54). La Heliade Rădulescu, Gramatica rumânească (1828), capitolul final - Puntuația - e perfect coerent cu regulile actuale (de exemplu: "propoziția încedentă ș= incidentăț explicativă se-pune între doă virgule", ediția V. Guțu Romalo, p. 393), dar explicațiile privesc doar cîteva situații clare, multe cazuri litigioase rămînînd nediscutate
Din istoria punctuației... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10075_a_11400]
-
în final în tonul lamentațiilor din cronica lui Neculce și explicată prin această ruptură, determinată de o istorie mașteră, de Biserica Romei. Succesiunea antitezelor (prin contrapunerea adverbelor de timp oarecând/ acum) conferă paginii virtuți literare: "O amar! Era și neamul rumânesc vestit și lăudat, iară acum fără de veaste și de toți ocărât zace! Era oarecând viteaz și în război tare, iară acum fără de puteare și mai fricos decât alte neamuri. Era oarecând înțelept, iară acum încungiurat de norul neștiinții. Era de
Un precursor al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16352_a_17677]
-
până la cei de azi, "sudici" sau "nordici". Iar de polemizat , în vremea lui, Maiorescu a polemizat și cu cei din sud și cu "nordicii", ba parcă mai aprins cu aceștia din urmă, cu bucovineanul A. Pumnul cu al său "Lepturariu rumânesc", cu filologii ardeleni etimologiști Cipariu și Laurian, cu jurnalele românești din Austria stricătoare de limbă, cu stilul lor "greoi antiromânesc" și cu "monstruoasa germanizare în expresii". Nici Blaga nu-mi pare să fi fost ignorat de "sudici", respins de ei
La încheierea unei tetralogii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8732_a_10057]
-
orice legătură cu grecii și să nimicească sufletul sufletului lor, adică Bizanțul după Bizanț. Când s-a constituit identitatea națională românească? Nu se poate da un răspuns simplu, întrucât e vorba de un îndelungat proces evolutiv. Valahia se numea "Pământ Rumânesc" (}eara Rumânească) încă înainte de 1500. Însă primul care a consacrat în plan științific termenul "România" pentru a desemna Principatele Dunărene a fost grecul Daniil Filippidis, în 1816. Până atunci, așa cum rezultă din cartografia occidentală cel puțin, denumirea era rezervată unei
Georgios D. Poukamisas: Gânduri despre România și greci by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/7026_a_8351]
-
cu grecii și să nimicească sufletul sufletului lor, adică Bizanțul după Bizanț. Când s-a constituit identitatea națională românească? Nu se poate da un răspuns simplu, întrucât e vorba de un îndelungat proces evolutiv. Valahia se numea "Pământ Rumânesc" (}eara Rumânească) încă înainte de 1500. Însă primul care a consacrat în plan științific termenul "România" pentru a desemna Principatele Dunărene a fost grecul Daniil Filippidis, în 1816. Până atunci, așa cum rezultă din cartografia occidentală cel puțin, denumirea era rezervată unei mari părți
Georgios D. Poukamisas: Gânduri despre România și greci by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/7026_a_8351]
-
tău rob, curtea blagorodnicei tale în scurtă vreme se va umplea de toate cele trebuincioase"; „m-am silit a-l învăța toate iușchiuzarlâcurile și marafeturile cu care trebuie să fie împodobit un adevărat calemgiu". La Iordache Golescu, în Starea Țării Rumânești, avea loc chiar o discuție filologico- morală în jurul termenului: „Să nu fi păgubit ceea ce putea câștiga fără capital. Că aceasta să cheamă ischiuzarlâc, pă limba turcească. Ca când am zice isteciunea minții, pă limba noastră. - Adică să fi hrăpit ca
Om al trebii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6033_a_7358]
-
lucru. Limba este vie, ea trăiește, se modifică În timp, apar forme noi, care să răspundă noilor realități. Ulimele două secole au marcat o schimbare uriașă În vocabularul limbii române mai ales, dar și În sintaxă și morfologie. Limba veche rumânească mai poate fi recuperată din scrierile vechi și aici includ și tăblițele de la Sinaia, inscripțiile tracilor care nu pot fi Înțelese În greacă sau latină și mai ales din limba vie care se mai păstrează Încă În comunitățile izolate din
Limba română – limba europeană primordială. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
Craiova în urma unei boli infecțioase. A fost îngropat în curtea bisericii Madona Dudu, iar, în numărul din 11 octombrie al Curierului ... , Heliade îi publică un necrolog în care-i deplânge dispariția: cu mare pagubă a patrii și a literaturi(i) rumânești. Sfârșitul lui Cârlova comportă mai multe variante, între care una, consemnată de Nicolae Țincu, creionează o intrigă romantică: Iubita lui Cârlova se mărită cu-n altul. Aflând de aceasta, nebun de durere, veni din Craiova, unde se afla atunci în
VASILE CÂRLOVA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366839_a_368168]
-
I pak spui domniie tale de lucrul lui Mahamet beg, cum am auzit de boiari ce sunt megiiaș(i) și de generemiiu Negre, cum i-au dat împăratul sloboziie lui Mahamet beg, pe io-i va fi voia, pren Țeara Rumânească, iară el să treacă. I pak să știi domniia ta că are frică mare și Băsărab de acel lotru de Mahamet beg, mai vârtos de domniile voastre. I pak spui domniietale ca mai marele miu, de ce am înțeles și eu. Eu
PRIMUL DOCUMENT SCRIS IN LIMBA ROMÂNĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366845_a_368174]
-
Victor Hugo) „Numai UN DUMNEZEU ne mai poate salva ( ... ) căci, ÎN DUMNEZEUL ABSENT SUNTEM NOI, CEI CARE NE PIERDEM ... ” (Martin Heidegger- filosof ateu, din Germania) „IUBIREA ESTE SINGURUL ADEVĂR, tot restul e iluzie.” (David Icke) IDEOLOGIA DEOUMANISMULUI este un brand rumânesc original și înseamnă UMANISM ÎNDUMNEZEIT! CONCEPTUL ÎN SINE mi-a fost sugerat din Astral, periodic și succesiv, începând cu aprilie 2001, ca răspuns la preocupările mele anterioare, care vizau coagularea unei noi doctrine sociale pro-românești evoluate, iar ulterior începutului îmi
STINDARD, TEMATIC, INTRODUCTIV de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/351390_a_352719]
-
să reacționeze paranoic și concertat, în dauna voinței populației majoritare care a exprimat, prin vot plebiscitar, renunțarea la „tipul de putere Băsescu” elitist, mafiot, alienant, distrugător de stat național, de suveranitatea identitară și de Democrație principială! DEOUMANISMUL este, în lumea rumânească, un vector ideologic purtător de nebănuite inducții energetice, unul care configurează prin doctrina sa (de sorginte integral și integru-democratică și socialliberalistă), vocația OMULUI SPECIFIC, ÎMBUNĂTĂȚIT, cu acțiuni pozitiv solidare, luptător pentru salvgardarea viitorului comunității sale naționale (dar nu numai), într-
STINDARD, TEMATIC, INTRODUCTIV de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/351390_a_352719]
-
plus rumânitatea și rumânismul, originale, prin efortul de conștientizare generalizată a sacralității rădăcinilor ei! Iar pentru aceasta, Dumnezeul Unic Curcubeu unește substanțial și cromatic rasial toate malurile apelor care fac Fluviul Vieții Umanității, din toate teritoriile de risipire a seminției rumânești. Și anunță venirea vremurilor bune, după amarul de tempeste și de timpuri tulburi ori nesigure care bântuie lumea, bulversând-o și bestializând-o global. El, D.U.C., conștientizat ca stindard al unei epoci noi, ne aduce, odată cu esența sa
STINDARD, TEMATIC, INTRODUCTIV de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/351390_a_352719]
-
pe Freelang Dictionary. Și petra și casa am demonstrat că sunt cuvinte dacice intrate în latină (primul și în greacă). Cum putem interpreta însemnările lui Petru Maior de acum 200 ani care scria: „ ... ne-am deprins a zice că limba rumâneasca e fiica limbei latinești, ... . totuși de vom vrea a grâi oblu, limba românească e mama limbei ceii latinești?“ (P.Maior, Scrieri, I, 1976, 311). Cf. kogi „rău“ în hausa (Nigeria) cu khaga în skr. = koge în susu (Guineea) = kogua în
AU AVUT DACII SUNETUL Â (Î) ? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360059_a_361388]
-
acesta de democrat. Acum considerăm că nu mai este nevoie de acest prefix pentru că prin statut și prin program suntem un partid democrat și facem parte din familia partidelor populare”, ne-a declarat dr. Predrag Balasevic. La congresul Pârtiei Neamului Rumânesc au fost prezenți delegați din toate zonele Timocului, precum și reprezentanți ai partidelor politice din Șerbia, reprezentanți ai minorităților naționale din Șerbia, iar din România a fost prezent Eugen Golea din partea Partidului Mișcării Populare. “Mișcarea Populară este partidul din România cel
Adevărul: Cel mai important partid românesc din Serbia şi-a schimbat denumirea în Partidul Neamului Românesc () [Corola-blog/BlogPost/340024_a_341353]
-
alături de dumneavoastră și va dorim mult succes în proiectele d-voastră”, a declarat Eugen Golea, președintele organizației PMP din Mehedinți. De asemenea, la eveniment a fost prezent și Alexandru Petruț, atașat cultural la Ambasada României de la Belgrad. Președintele Pârtiei Neamului Rumânesc a declarat că “cei care vor să șteargă sinonimia vlah-român, aceia nu gândesc binele comunității noastre”. “E ca si cum ar pleca cineva de la București la Paris cu avionul și noi plecăm de aici din Bor la Paris pe jos. Asta este
Adevărul: Cel mai important partid românesc din Serbia şi-a schimbat denumirea în Partidul Neamului Românesc () [Corola-blog/BlogPost/340024_a_341353]
-
ceară ministrului român de Externe retragerea consulului Iulian Nițu de la post, pentru încălcarea flagrantă a statutului diplomatic: “Noi avem mari probleme cu Consulul României de la Zajecar pentru că de când a venit face tot posibilul, în primul rând, să distrugă Pârtia Neamului Rumânesc, încearcă prin toate puterile pe care le are să divizeze această unitate în vlahi și români, el este împotriva sinonimiei vlah-român. Domnul consul de la Zaicer merge prin comunitate, ține ședințe, creează noi lideri, scoate unii oameni din partid ca să facă altul
Adevărul: Cel mai important partid românesc din Serbia şi-a schimbat denumirea în Partidul Neamului Românesc () [Corola-blog/BlogPost/340024_a_341353]
-
Colindând prin Delta Dunării /p. 74 Personalități tulcene - Interviu cu dl. dr. chirurg Constantin Hahui/p. 75 Din Delta Dunării pe Valea Oltului /p. 80 Cristian Ovidiu Dinică /p. 83 *„Observații sau băgări de seamă asupra regulelor și orânduielilor Gramaticii rumânești“ 225 ani de la apariție! Sumar /p. 83 Picturile din acest număr aparțin artiștilor: Mihai Cătrună/p.11, 18, 20, 28 ,36, 39, 41, 78 Constanța Abălașei-Donosă/p. 22, 72, 73 Fotografie : Alex Știrbu Referință Bibliografică: Număr aniversar NOMEN ARTIS - DINCOLO DE
DINCOLO DE TĂCERE AN II, NR. 14 de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343582_a_344911]
-
trebui împușcați pentru că au atacat neamul românesc !! Toată românimea, cititoare și ascultătoare de cultură post-decembristă a celor doi, a încremenit așteptând să apară pușcașii, să asiste la eveniment, fiindcă nu se spusese nicăieri că este numai folosirea unei vechi zise rumânești ’’ar trebui împușcat’’ sau la plural împușcați, o vorbă în vânt, drept încheierea unei discuții, un verdict presupus la adresa unuia sau altuia, care făcuseră ceva, nu mare lucru, dar nu era pe placul celui ce dădea această exclusivă sentință capitală
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
cantacuzinesc, în vol I , București , 1962, p. 151. 15. Ibidem , p. 152 ; Radu Crețeanu , art cit ,p. 941. 16. Radu Crețeanu , art .cit, p. 941. 17. A.O. V , 1926 , nr.27, p.340. 18.Radu Popescu , Istoriile domnilor Țarii Rumânești , în Cronicari munteni , vol. I, p. 373. 19.Radu Crețeanu crede că acesta nu a murit la Șoplea , că s-a întors la Ciovârnășani sau la Topolnița , trăind cel puțin un an după bătălie (ibidem p. 944 ) .Greu de crezut
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
toate Principatele Valahe, de păstrare nealterată și de continuitate spirituală intervine promt, ia atitudine clară, rafinatul om de cultură, Mitropolitul Varlaam al Moldovei în prefața lucrării sale, <>, preocupat fiind de menținerea comuniunnii creștin-ortodoxe a tuturor românilor: „Tîmplîndu-mi-se...în părțile țării Rumînești... dumnelui Udriște Năsturel adusu-mi-au și o cărțulie mică, în limba noastră rumînească tipărit... caria o am aflat plină de otravă de moarte sufletească... pentru care lucru îndată... am strîns sobor dintr-amîndouă părțile, și din Țara Rumînească și din
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]