53 matches
-
destine ale unor învățați ce au contribuit decisiv la limpezirea concepțiilor naționale, atât pentru Grecia cât și pentru țările Române: Constantin Mavrocordat, domn alternativ în Moldova și țara Românească vreme de nouăsprezece ani, cel ce avea să desființeze iobăgia (la 1746 "rumânia" în țara Românească și la 1748 "vecinia" în Moldova), să introducă în țările române coduri de legi, să înființeze școli, numit pe rând "savant", "om de știință", "jusrist", "literat", "filosof"; apoi autorul proiectului de Imperiu elin (în locul celui turcesc), Rigas Velestinlis
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
încoace, încolo, să fac un reportaj la Constanța... apoi am făcut un reportaj la Medgidia, pe șantierul “Canalul Dunărea - Marea Neagră”. Reportajul a fost foarte bine primit, de aceea m-au chemat de la “Flacăra”, de la Nicolae Moraru, publicațiile pentru străinătate, “Narodnaia Rumânia”, “Romania Hoilen”, “Romania Today”, “Roumanie d`Hojourdui”. Apoi am fost trimis la Turda, într-un sat, despre care mi s-a spus că este acolo un țăran care a avut în gazdă comuniști și unul dintre ei a fost îngropat
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
pe care ați desfășurat-o în străinătate, în China, Coreea și Vietnam? Am fost trimis, ca ziarist, împreună cu grupul de dansuri naționale “Ciocârlia” a Ministerului de Interne și de-acolo am trimis câteva reportaje la “Scânteia Tineretului”, “România Liberă”, “Narodnaia Rumânia” și alte publicații, cu ceea ce m-a impresionat mai mult. În China am fost bolnav de hemoroizi, am fost internat la un spital din Shanghai, o săptămână, și m-am făcut bine cu tratament chinezesc. În săptămâna când am fost
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
-i cu tine?” Era acțiunea cu îmbunătățirea socială a redacției, adică fără evrei. Evreii au fost dați afară, și de-acolo, dar și din alte părți. La care publicație erați ziarist, atunci, când ați fost trimis în străinătate? La “Narodnaia Rumânia”. Când lucram la “Steagul Roșu”, într-o bună zi, mă trezesc cu-n telefon de la dl. Moraru; “Solo, vino în coace! Hai să lucrezi aici!” M-am dus acolo. După Fondul Literar? După Fondul Literar și după școala de Literatură
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
dezvoltare - iată o caracteristică românească. Români simpli - le petit peuple - au fost multă vreme resemnați, sceptici, chiar indiferenți la inovații care să tulbure echilibrele sociale. A contribuit la această inerție rurală și semiurbană și abolirea tîrzie a robiei boierești. Din rumânie au ieșit abia în sec. XIX datorită cîtorva boieri luminați. Desigur, nu se putea scrie totul într-o lucrare destinată a fi citită cu ușurință (stilul autorului, aproape jurnalistic, confirmă o asemenea ipoteză) de mulți. Dar tema este extrem de importantă
O incitantă lucrare incompletă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/2578_a_3903]
-
Porubnoe și până la Dalnii Vastok. Și cred că are dreptate. Numai despre România cât se minte acolo... în școală, în presă, la radio-tv, în conferințe. Până și copiii aceștia, necontaminați încă de virusul minciunii, și-au dat seama că drujeskaia Rumânia este tratată ca un potențial inamic. De aici și reținerea noastră inițială în relațiile interumane... Dar în Saiuz oamenii mai știu să și iubească? Ori tinerii vorbesc doar despre davai kotizația la Kamsamol, Natașa! Drept răspuns, Natașa i-a luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
era renumit pentru opacitate, obtuzitate și infinit dogmatism. Pe seama lui au circulat nenumărate glume, savurate, se pare, chiar de cinicul Leonte Răutu. Marginalizat după 1954, a fost vreme de decenii directorul Publicațiilor pentru străinătate, unde apărea, între altele, lunarul Narodnaia Rumînia, persiflat în epocă drept Morarnaia Rumînia. (...) Oportunismul lui N.Moraru devenise proverbial. După ce fusese flagelul rusificării culturii române, în anii 1970 își informa colaboratorii despre linia de conduită a României în relațiile cu URSS: "Noi nu ne placănim în fața nimănui
O carte despre Cameleonea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6886_a_8211]
-
infinit dogmatism. Pe seama lui au circulat nenumărate glume, savurate, se pare, chiar de cinicul Leonte Răutu. Marginalizat după 1954, a fost vreme de decenii directorul Publicațiilor pentru străinătate, unde apărea, între altele, lunarul Narodnaia Rumînia, persiflat în epocă drept Morarnaia Rumînia. (...) Oportunismul lui N.Moraru devenise proverbial. După ce fusese flagelul rusificării culturii române, în anii 1970 își informa colaboratorii despre linia de conduită a României în relațiile cu URSS: "Noi nu ne placănim în fața nimănui!". Spre a înțelege mai exact rolul
O carte despre Cameleonea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6886_a_8211]
-
acte de zălogire, hotărnicii de delnițe(moșii) etc.). Târgoveții, meșteșugarii, slujbași ai cancelariilor orășenești și sătești au fost interesați să învețe scrierea în limba română, limba maternă devenind un instrument de comunicare, de circulație internă generală. Lupta pentru eliberarea din rumânie (șerbie) dusă de țăranii rucăreni spre a deveni din nou stăpâni pe părțile lor de moșie deținute în devălmășie, acțiune pornită de la începutul secolului al XVII-lea, eliberare care a avut loc în acest sat prin hrisoavele domnești din 28
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
din stejar și mă zgâlțâie din toate închieturile, trezindu-mă la realitate. Îmi era frică să merg singur, dar n-aveam ce face și am luat-o pe câmp așa cum îmi spusese hazaica aia, na levo, ne levo, acolo e Rumânia voastră. România mea... Referință Bibliografică: TOBIT ÎN RETRAGERE- fragment de roman / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2053, Anul VI, 14 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
TOBIT ÎN RETRAGERE- FRAGMENT DE ROMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365205_a_366534]
-
la obștea moșnenilor rucăreni, la evoluția ei, la lupta pentru menținerea ei de-a lungul vremurilor. În hrisovul din 25 decembrie 1633, emis de cancelaria domnitorului Matei Basarab și purtând semnătura originală a voievodului, satul Rucăr a fost eliberat din rumânie răscumpărând-se, plătind 1200 (o mie două sute) galbeni de aur domnițelor Buica și Ilina, fetele Doamnei Florica, fiica lui Mihai Viteazul. Peste opt ani, prin hrisovul din 25 iulie 1641, rucărenii au răscumpărat și de la nepoții lui Dan Vistierul cu
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
acest scop a fost ziua de 30 noiembrie (Sf.Andrei) 1797, când adunați în curtea bisericii satului, au alcătuit Ocolnița satului, eliberând Carte de moș fiecărei cete de moșneni, descendenți ai celor 54 de moși inițiali, care se răscumpăraseră din rumânie în anii1633 și 1641. De acum, de la alegerea părților, reprezentate prin dramuri și funii, unii moșneni, forțați de „iuțeala vremurilor” au început să-și înstrăineze din drepturile deținute în devălmășie în munți. Înstrăinările s-au făcut mai ales de către Gheorghe
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
moșiei Dobricenii din Vâlcea 9). Procesul va ține mai bine de 30 de ani, până în 1633, când voievodul Matei Basarab dă un hrisov prin care „dă poruncă satului Dobriceni măglași din sud Vâlcea, ca să fie în pace și slobozi de rumânie de către Chisar paharnicul, feciorul lui Chirca, comisul de la Ruda, și de către feciorii lui și de către toate rudele lui, de niminea bântuială să nu aibă în veaci”11). Hrisovul acesta domnesc este dat „în scaunul cetății București, în luna lui Iulie
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
de Rumanía. Los eventos se celebraran en dos municipios de la Comunidad de Madrid respectivamente Brunete y Coslada. Tendremos el honor de escuchar a artistas de mucho calibre del folclor rumâno. Al finalizar los actos degustaremos de la comida típica tradicional de Rumânia. DIA NACIONAL DE RUMÂNIA EN BRUNETE Fecha 2 DE DICIEMBRE Hora19.00 H Centro Cultural Aniceto Mariñas C/ Campo, 21, 28690 Brunete ARTISTAS INVITADOS: Grupo de música popular APULUM: Nicușor Lucaciu, Monica Lucaciu, Andres Lucaciu, Ion Marcu, Ilie Crișan Grupo
PARTIDELE, PANA SI DE ZIUA NOASTRA NATIONALA... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357988_a_359317]
-
se celebraran en dos municipios de la Comunidad de Madrid respectivamente Brunete y Coslada. Tendremos el honor de escuchar a artistas de mucho calibre del folclor rumâno. Al finalizar los actos degustaremos de la comida típica tradicional de Rumânia. DIA NACIONAL DE RUMÂNIA EN BRUNETE Fecha 2 DE DICIEMBRE Hora19.00 H Centro Cultural Aniceto Mariñas C/ Campo, 21, 28690 Brunete ARTISTAS INVITADOS: Grupo de música popular APULUM: Nicușor Lucaciu, Monica Lucaciu, Andres Lucaciu, Ion Marcu, Ilie Crișan Grupo de Danza PRO VITĂ
PARTIDELE, PANA SI DE ZIUA NOASTRA NATIONALA... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357988_a_359317]
-
Campo, 21, 28690 Brunete ARTISTAS INVITADOS: Grupo de música popular APULUM: Nicușor Lucaciu, Monica Lucaciu, Andres Lucaciu, Ion Marcu, Ilie Crișan Grupo de Danza PRO VITĂ Organiza: Asociación de Rumanos de Brunete, con șu Presidenta Rodica Zaborila (Coordinadora nacional de Rumânia en la Plataforma PLANEERES) Colabora: Asociación de Rumanos SCÂNTEIA Asociación Pro Vită Lex DIA NACIONAL DE RUMÂNIA EN COSLADA Fecha: 4 Diciembre ARTISTAS INVITADOS: Fuego y Irina Loghin Lugar: Teatro la Jaramilla Avenida Constitución, 47, 28820 Coslada ORGANIZA: Asociación REDINTEGRA
PARTIDELE, PANA SI DE ZIUA NOASTRA NATIONALA... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357988_a_359317]
-
Ion Marcu, Ilie Crișan Grupo de Danza PRO VITĂ Organiza: Asociación de Rumanos de Brunete, con șu Presidenta Rodica Zaborila (Coordinadora nacional de Rumânia en la Plataforma PLANEERES) Colabora: Asociación de Rumanos SCÂNTEIA Asociación Pro Vită Lex DIA NACIONAL DE RUMÂNIA EN COSLADA Fecha: 4 Diciembre ARTISTAS INVITADOS: Fuego y Irina Loghin Lugar: Teatro la Jaramilla Avenida Constitución, 47, 28820 Coslada ORGANIZA: Asociación REDINTEGRA, Presidenta Lavinia Gracia Esperamos contar con cadă uno de ustedes pară estos actos al cual apoyamos Reciban
PARTIDELE, PANA SI DE ZIUA NOASTRA NATIONALA... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357988_a_359317]
-
cuvinte slavone, popa Bratu ne prezintă o limbă română curată, clară, lipsită total de slavonisme, melodioasă, aproape poetică. Se știe că încă de la începutul secolului al XVII-lea, aici, ca și în alte sate moșnenești, începe lupta de eliberare din rumânie, care avea să se desăvărșească la Rucăr în perioada 1633-1641. Se mai știe că după răscumpărarea din rumânie, sătenii, determinați de "iuțeala vremurilor", încep să-și înstrăineze delnițele avute până atunci în devălmășie. Și astfel, unele se vând, altele se
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SEC. AL XVII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340831_a_342160]
-
Se știe că încă de la începutul secolului al XVII-lea, aici, ca și în alte sate moșnenești, începe lupta de eliberare din rumânie, care avea să se desăvărșească la Rucăr în perioada 1633-1641. Se mai știe că după răscumpărarea din rumânie, sătenii, determinați de "iuțeala vremurilor", încep să-și înstrăineze delnițele avute până atunci în devălmășie. Și astfel, unele se vând, altele se pun zălog pentru diverse datorii, dându-se zapise de la unii la alții, acte doveditoare. În acest timp, deținătorii
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SEC. AL XVII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340831_a_342160]
-
spaniolă, germană, italiană, suedeză, maghiară. Proza scurtă, Hoby, Cărți pentru copii; Antologii ANAMAROL: “Simbioze lirice”, 20 vol., “Scripta manent”, 8 vol. și altele. *** Rodica Elenă Lupu, poeta, editora, letrista, promotora de cultură, creatora de programas de radio y télévision de Rumânia Nacida en Războieni, Departamento de Albă, Rumânia. Educación: Academia de Estudios Económicos de Bucarest, Facultad de Derecho. Escritora, editora, promotora de cultură. Afiliaciones: Unión de Escritores de Rumânia, Unión de Compositores de Rumânia, GEMA Berlín, Academia Rumana-Americana de Artes y
2016 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382099_a_383428]
-
Hoby, Cărți pentru copii; Antologii ANAMAROL: “Simbioze lirice”, 20 vol., “Scripta manent”, 8 vol. și altele. *** Rodica Elenă Lupu, poeta, editora, letrista, promotora de cultură, creatora de programas de radio y télévision de Rumânia Nacida en Războieni, Departamento de Albă, Rumânia. Educación: Academia de Estudios Económicos de Bucarest, Facultad de Derecho. Escritora, editora, promotora de cultură. Afiliaciones: Unión de Escritores de Rumânia, Unión de Compositores de Rumânia, GEMA Berlín, Academia Rumana-Americana de Artes y Ciencias, Asociación Internacional de Paradoxismo (EE.UU
2016 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382099_a_383428]
-
letrista, promotora de cultură, creatora de programas de radio y télévision de Rumânia Nacida en Războieni, Departamento de Albă, Rumânia. Educación: Academia de Estudios Económicos de Bucarest, Facultad de Derecho. Escritora, editora, promotora de cultură. Afiliaciones: Unión de Escritores de Rumânia, Unión de Compositores de Rumânia, GEMA Berlín, Academia Rumana-Americana de Artes y Ciencias, Asociación Internacional de Paradoxismo (EE.UU.), ASLR Quebec, Canadá. Debut literario en el año 1980 con el poema CLIPĂ (“El Instanțe”). 65 libros publicados entre 1992 y
2016 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382099_a_383428]
-
de programas de radio y télévision de Rumânia Nacida en Războieni, Departamento de Albă, Rumânia. Educación: Academia de Estudios Económicos de Bucarest, Facultad de Derecho. Escritora, editora, promotora de cultură. Afiliaciones: Unión de Escritores de Rumânia, Unión de Compositores de Rumânia, GEMA Berlín, Academia Rumana-Americana de Artes y Ciencias, Asociación Internacional de Paradoxismo (EE.UU.), ASLR Quebec, Canadá. Debut literario en el año 1980 con el poema CLIPĂ (“El Instanțe”). 65 libros publicados entre 1992 y 2015. Libros de viaje: ”Vacante
2016 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382099_a_383428]
-
4, 1972, p. 389-400. Ferenț I., Cumanii și episcopiile lor, Blaj, 1931. Georgescu V. Al., Bizanțul și instituțiile românești până la mijlocul secolului XVIII, București, 1975. Giurescu C., Despre rumâni, în Studii de istorie socială, București, 1943, p. 125-220. Idem, Vechimea rumâniei în Țara Românească și legătura lui Mihai Viteazul, în Studii de istorie socială, București, 1943. Giurescu C. C., Istoria Românilor, vol. I, București, 1935 (ed. Bicall, 2007). Idem, Mormântul german de la Chiojdu, în RIR, V-VI, 1935-1936, p. 333-347. Idem, Istoria
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
legăturilor artistice și culturale (Ramon de Bastera scrie un articol despre N. Iorga, schimburi intelectuale sunt anunțate de Mihai Tican Româno ș.a.). România turistică face obiectul mai multor materiale (Las bocas del Danubio de Juan Caralt y Rocă, Transylvania y Rumânia, Impresii din București. Capitala latină din Orient etc.). Aceste materiale sunt însoțite de nenumerate fotografii înfățișându-i pe Mihai I, regina Maria, N. Iorga, Victor Eftimiu, Ion Minulescu, Maria Filotti, Ionescu-Vion, presedintele Sindicatului Profesional al Ziariștilor Români, Smaranda Gârbea Tomellini
DACIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286646_a_287975]