598 matches
-
am pierdut când nu mi-ai mai dat niciun semn!! El o asculta înduioșat. - Niciodată nu te-am abandonat și nu te voi lăsa, frumoasa mea!! -Așa să fie...surâde ea...și ochii căprui îl privesc scânteietori, iar obrajii devin rumeni. - Primește un mic cadou... - Cu ce ocazie? întrebă ea curioasă... - Așa, de la mine pentru tine, de ziua îndrăgostiților...deși atrecut de mult m-am gândit să îți fac surpriza acum...să știi că și atunci eram foarte îndrăgostit de tine
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1456255738.html [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
la capitolul restaurante se întâmplă mișcări importante. Până la finalul anului se vor deschide trei locații Subway, iar în următorii patru ani se va ajunge la 40, mai multe informații oficiale vor fi oferite la începutul lunii octombrie al acestui an. Rumen Radev a precizat că primul francizat Subway din România este un tânăr antreprenor local cu o experiență de 8 ani în afaceri și planificare, dar momentan numele acestuia este ținut în secret. Se pare că deja în București se discută
Se deschide primul restaurant Subway din Romania by http://www.iasi4u.ro/2011-se-deschide-primul-restaurant-subway-din-romania/ [Corola-blog/BlogPost/94550_a_95842]
-
pe care persoana ce-l primea în dar îl purta la gât până când întâlnea cea dintâi roză înflorită, pe crengile căreia depunea apoi darul primit. Bănuțul însemna îmbelșugarea, firele albe și roși ale găitanului însemnau fața albă ca crinul și rumenă ca roza (...) Așa aveau vechii români obiceiul de a se ura în ziua de 1 martie! Ei erau naivi în sufletul lor; trăiau în simplicitate și împrumutau vorbele și obiceiurile lor de la mama natură, care împodobea fruntea fiicelor lor cu
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
arată în continuare autorul citat: „Pe la finele lunii martie unele dintre ele iau legătura mărțișorului și o pun pe trandafiri, iar moneda o dau pe vin, pâine albă și caș, pentru a-i fi fața albă cum e cașul și rumenă ca trandafirul și vinul. Altele, din contră, îl poartă până ce începe cucul a cânta sau până ce înflorește porumbarul ori vișinul, și atunci îl aruncă, ca și copiii, pe rămurelele acestor pomi. Sau până când sosesc berzele, și atunci, cum le văd
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
mărțișorul e legat de ramura primului pom înflorit văzut pentru ca omul care l-a pus să fie frumos ca floarea pomului; fata dă moneda-mărțișor pe vin, pâine albă și caș, pentru a-i fi fața albă cum e cașul și rumenă ca trandafirul și vinul; „când scoți mărțișorul și-l pui pe trandafir, te faci roșie și frumoasă ca trandafirul” (N.A. Caranfil, Tribuna poporului). Putem vedea în această datină, cu variantele ei, un anumit tip de rituri prin care omul încearcă
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
vânt. Acum, odată cu primele raze de soare, se citea pe chipul lui Valdescu tristețea și amărăciunea neîmplinirii. În cele din urmă se opriră la un han să-și potolească foamea și să-și odihnească armăsarii. Hangița, o fată tânără și rumenă la față, îi întâmpină cu voioșie: - Bine ați venit, boieri dumneavoastră! Sunt bucuroasă că domniile voastre îmi calcă pragul, acum dimineața când alții se pregătesc de plecare. După fețe presupun că ați călătorit toată noaptea!? Dar nu-i bai! Paturile cu
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1411970169.html [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
de cum dat i-a fost Cel promis în viață de-adăpost Și dacă versul ți se potrivește Simt în mine verbul cum dospește, Nu sunt tăciuni pe vatră, ci cuvinte Și-acolo e-aluatul tău fierbinte! Iar pâinea va fi rumenă pe masă, Precum e frumusețea ta aleasă, Te-aud când mă citești atât de bine- Parcă ai scris anume pentru mine... Referință Bibliografică: Dialogos... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1489, Anul V, 28 ianuarie 2015. Drepturi
DIALOGOS... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1422479957.html [Corola-blog/BlogPost/382289_a_383618]
-
suflecase mânecile, alesese una roșie cu o monograma mare pe piept, nepurtată de mine de multă vreme fiindcă îmi rămăsese strâmta, Theodora citea la lumină unei lămpi de noptiera vechi, cu glob alb în loc de abajur. O arsese soarele și era rumena la fața. Îmi era teamă că te voi găsi însurat, îmi mărturisise ea pe neașteptate, cu ocazia unei întreruperi a lecturii. Teamă?... o întrebasem eu, neștiind ce sens să dau cuvântului. Teamă că nu vei avea unde trage în timpul vizitei
LAGĂRUL de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Lagarul.html [Corola-blog/BlogPost/360878_a_362207]
-
piscul de piatră ca-n luminătoriu. În turnul de fildeș e masa întinsă. Făclii stau de vorbă pe-ntinderea ninsă. Cleștare și-arginturi luminii joc firul, dar focul înghimpă, tăce-l-ar clondirul! Prin cuine proțapul, doar chiot întrecu-l, întregii boi rumeni, vițeii, berbecul stropiți sunt cu vinul mai roș ca păcatul, că-odată e nunta ce-o face-mpăratul. Pe tron riga Laur lucindu-i coroana așteaptă să intre prin doru-i Izvana. Curteni, blogorodnici... Prințesele lumii dantela și-o cântă ca șoaptele
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
De ce îmi numeri anii, Ce vrei să faci cu ei? Mai fără soț sărmanii Și tot mai funigei... Din vârsta mea ciudată Degeaba îi socoți, Să mă mai naști odată Tu știi că nu mai poți. În ochii mei, cei rumeni, Te uiți ca o copilă, Ce vezi acolo, spune-mi, Hai, spune-mi, nu ți-e milă? Mai sunt în ei litanii, Ascultă-le, de vrei, De ce îmi numeri anii, Sunt oare anii mei?... OCHII TĂI SE UITĂ-N POEZIE
POEME DE DRAGOSTE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_poeme_nicolae_nicoara_horia_1362072931.html [Corola-blog/BlogPost/351994_a_353323]
-
O mierlă șuieră ca un flaut, pe maidanul de lângă biserică. Satul începe să se ofilească asemenea bunicului care în fiecare dimineață caută ... XVI. POEZII, de George Baciu, publicat în Ediția nr. 531 din 14 iunie 2012. VARA Vara cu obrajii rumeni purta in pleoape trotuarele orașului cu zâmbet de felinare. Noaptea nădușită, transpirase la subțiori, în vreme ce tu, pe haina umbrei, stăteai rușinoasă ca o virgină violată de păsări. Încărcat în ceasul răsăritului sărut curcubeul ochilor tăi ascuns în somnul peștilor cu
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_baciu/canal [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
însă, măi întotdeauna, schimbul era reciproc), bărbați și femei măritate, ba chiar și de către bătrâni și bătrâne. În ultimele secole, mărțișorul a fost purtat de fetele mari și nevestele tinere pentru a fi sănătoase și curate că argintul, albe și rumene că florile și pentru a nu le pârli Soarele de primăvară, crezându-se că „Cine poartă marți �soare, / Nu mai e pârlit de soare!” Însă, altădată, marți �sorul era pus în locuri sensibile ale corpului, la băieți acestea fiind încheieturile
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Martisorul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
În cazul în care mărțișorul era purtat până la înflorirea pomilor, acesta se atârna pe crengile înflorite iar cu banul de la fir se cumpăra vin roșu și caș proaspăt pentru ca purtătorii simbolului de primăvară să aibă fața albă, precum cașul și rumenă precum vinul roșul. Mărțișorul era un simbol purtat cu multă demnitate și chiar solemnitate de către membrii societății tradiționale, care evitau orice comportament necivilizat în perioada în care mărțișorul le împodobea îmbrăcămintea. Mărțișoarele din zilele noastre sunt confecționate manual sau sunt
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_nedelcu_povestea_martisoru_georgeta_nedelcu_1330646220.html [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
așa e vorba amărășteanului prin mijlocul lui noiembrie, la prima șficuială de burniță, când nu știe ce-l așteaptă în iarna ce va să vină: "Ehei, Doamne ajută, să ne vedem la urzici !"... Și iată că urzicile stau chiticele-chiticele, ridichiile rumenele, salata înfoiată, iar prin unele dugheni, mai răsărite, cireșe, căpșuni și multe altele, mai mult de poftă și cu prețuri de neuitat... de-ale trufandalei! Multe lucruri stau, vitrinele sunt pline și oamenii stau în fața lor: unii a mirare, alții
PLEAŞLCA PE SCĂFÂRLIE de DONA TUDOR în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Pleaslca_pe_scafarlie.html [Corola-blog/BlogPost/358774_a_360103]
-
domn îl privea cu umor. De dimineață, s-a trezit să vină la oraș, Flămând, desculț și trist un copilaș, În ochii-i mari, umezi și-albaștri se citea, Foamea dar și speranța la cel care trecea. Trecură două doamne rumene și grase, Copilul întinse mâna sperând ceva să-i lase, Însă un cîine primi punga de carne-n dar; Iar tu la muncă, nu mai umbla hoinar”! Trecu apoi și-un bătrânel sărac Și-i dărui o jumătate dintr-un
MARGARETA MERLUȘCĂ by http://confluente.ro/articole/margareta_merlu%C8%99c%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
domn îl privea cu umor.De dimineață, s-a trezit să vină la oraș,Flămând, desculț și trist un copilaș,În ochii-i mari, umezi și-albaștri se citea,Foamea dar și speranța la cel care trecea.Trecură două doamne rumene și grase,Copilul întinse mâna sperând ceva să-i lase,Însă un cîine primi punga de carne-n dar;,,Iar tu la muncă, nu mai umbla hoinar”! Trecu apoi și-un bătrânel săracși-i dărui o jumătate dintr-un cozonacși doi
MARGARETA MERLUȘCĂ by http://confluente.ro/articole/margareta_merlu%C8%99c%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
nea,/ Peste viața mea, Peste suflet ninge.../ Peste viața mea/ Care-aici se stinge. După ultimul „aho, ahoo”, gazda cea mare, Poetul Jerfei și al Suferinței tuturor Românilor le-a mulțumit astfel: „Vă rămân dator măi băieți, cu un colac rumen și frumos ca fața lui Iisus Hristos”. Era 24 Decembrie 1955. (Mihai Pușcașu-Mărturii din iadul închisorilor comuniste, Ed. Agaton, Făgăraș, 2010, p. 88-89) Comunismul dacă nu este absurd și stupid nu poate fi nici iudaic, nici bolșevic, nici abject și
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1419432375.html [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
plătesc moartea ei cu prețul vieții mele! Se strecură, apoi, într-o odăiță dosnică, în care nu călca picior de om, și plămădi un măr otrăvit. La înfățișare mărul era nespus de frumos; alb ca spuma, pe-o parte, și rumen pe alta, că oricine l-ar fi văzut i se trezea numaidecât pofta să-l mănânce.” De pe aeroportul politichiei românești au decolat, relativ recent, două noi partide. E un obicei străbun la români să demoleze mereu și să ridice alți
TABLETA DE WEEKEND (168): MERE OTRĂVITE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1476181871.html [Corola-blog/BlogPost/368648_a_369977]
-
presupusa lui plecare, luând cu asalt urechile răbdătoare ale bunicii, care încerca fără prea mult succes să restabilească pacea. Liniștea se așternu curând, ca un văl de catifea asupra capetelor aplecate peste farfuriile din poală, în care abureau alte plăcinte rumene. La măsuța rotundă stăteau acum copiii, ocupați până peste cap să le vină cumva de hac, suflându-și în degete sau înghițindu-le nemestecate de fierbinți ce erau. Bunica îi privea cu dragoste mare din pragul ușii, ascunzându-și emoția
ÎN OGRADA BUNICILOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1482240344.html [Corola-blog/BlogPost/374073_a_375402]
-
involuntare și amenințări fioroase elaborate mai ales de micul viteaz, dar care nu avură nici un efect asupra micilor cornute. Consolarea veni tot din cuptorul fermecat, până la urmă. Parfumul amețitor al cozonacilor fu eclipsat cu șiretenie de turtițele coapte pe vatră, rumene și parfumate, care atraseră ca un magnet pe nepoți cu bunic cu tot. La aceeași masă joasă și rotundă, nelipsită din nici o gospodărie la vremea aceea, stăteau așezați răbdători și cuminți șase persoane ce se înfruptau din ciorba aburindă de
ÎN OGRADA BUNICILOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1482240344.html [Corola-blog/BlogPost/374073_a_375402]
-
-te! Pufăitul se întețește, în timp ce Moșul se întoarce de pe-o parte pe alta. - Ce să mă fac acum? Spiridușul se învârte o vreme prin cameră, după care apucă paharul cu lapte de pe masă și toarnă câteva picături pe fața rumenă de somn a Moșului. Trezește-te, șefule! - Ce-i? Ce-i? Moșul sare speriat în picioare, aruncând pătura peste spiriduș. Cine m-a trezit? Acoperit cu pătura uriașă, spiridușul abia poate să respire și să se miște. Nevăzându-l, Moșul
MOŞ CRĂCIUN ŞI URIAŞUL FĂRĂ NUME de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1450880008.html [Corola-blog/BlogPost/382274_a_383603]
-
Să fim și noi apărați De un scut pe care unii Îl au când sunt condamnați. Având chiar la îndemână Butoanele-acestei țări, Ce-a ajuns doar o fărâmă La un grup de infractori. Fiindcă scutul lor e tare Ca și rumenul obraz, Iar focoase nucleare Stau în arderea de gaz A minților rafinate Din înaltul Parlament, Unde pot pe săturate Să adune cent pe cent. Din suduoarea lor s-aducă Soluții...dezinfectanți, Că doar au primit poruncă: Distrugeți tot sub Carpați
SCUTUL ANTIRACHETA SI SATELITII de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 by http://confluente.ro/ilie_marinescu_1463159276.html [Corola-blog/BlogPost/380479_a_381808]
-
Group, Ciprian Morar CEO&Fondator Lateral, Snorri Gudmundsson, Director of Marketing for the Iceland Development Agency, Călin Biriș Marketing Manager la Zonga.ro, Iulia Sară Fondator Active Labs, Alex Până IT Director la The Development Factory, Dumitru Radoiu Profesor UPM, Rumen Iliev - Portfolio Manager at LAUNCHub, Kumardev Chatterjee - Founder and President of the European Young Innovators, Călin Enachescu Rector Universitatea Petru Maior. Inscrie-te la un maraton de 3 zile în care vei pune bazele unui startup sub îndrumarea unor antreprenori
Startup Weekend Mureş by http://www.zilesinopti.ro/articole/5374/startup-weekend-mures [Corola-blog/BlogPost/98156_a_99448]
-
privesc mai atent persoana din fața mea. O priveam cu nepăsarea tânărului ce se știe adorat de fete, gulerul din blană artificială al mesadei ascundea o față mică, rotundă, cu doi ochii căprui verzi, aflați sub niște sprâncene frumos arcuite, obrajii rumeni de ger, cu nasul fin și gura senzuală, era portretul unei fete ce merita admirația, chiar și ,a unui înfumurat ca mine. Am simțit nevoia să mă prezint și am întins mâna spre ea spundu-mi numele, o mână micuță cu
PRIMA IUBIRE. de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1469540273.html [Corola-blog/BlogPost/380027_a_381356]
-
afară din casă e bunicul. Nu are stare la cei 75 de ani ai săi. Dimineața dă ocol peste tot prin gospodărie, inspectând orice colțișor. Face pârtie și vorbește cu toate vietățile ogrăzii. Îmi place când îl văd cu obrajii rumeni , cu mustața albă și când îi aud glasul voios dând binețe și glumind cu vecinii de la distanță, peste garduri. Se uită în cușca lui Negrici și i se pare lui că iarba uscată, pusă ca așternut, s-a cam uzat
GHEORGHIȚA DURLAN by http://confluente.ro/articole/gheorghi%C8%9Ba_durlan/canal [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]