198 matches
-
să se înăbușe. Dar își știa bine drumul și își folosea toate simțurile până când se trezi că izbuti să ajungă. Se pomeni la capătul celălalt al galeriei, într-un șanț, din adâncimea căruia zări pe cer din nou strălucitorul disc rumenit al lunii. Răsuflă fericit. Încotro ar trebui să se îndrepte acum, în miez de noapte? Cine va catadicsi să se trezească din somn pentru el, ca să-i dea ceva de-ale gurii? Hotărât lucru, cel mai înțelept era să aștepte
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
tatălui, Igor se așeză primul la masă și înainte ca ceilalți să-și termine rugăciunea, după ce-și furișă privirea și spre farfuriile fetelor, comparând din ochi cât erau de pline în comparație cu a lui, rupse un coltuc din pâinea bine rumenită și începu să o mestece lacom. (Fragment din romanul “Arina”) Referință Bibliografică: Fragment din romanul Arina / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1121, Anul IV, 25 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Tania Nicolescu : Toate Drepturile Rezervate
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Fragment_din_romanul_arina_tania_nicolescu_1390665888.html [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
din cărările văzduhului, spre București. Se-oprea încet din topit aurul verii și se înroșea la sânul toamnei pădurea, căldura se risipea și începea a se răcori țara, ca un cuptor din care se scosese pâinea crescută peste tăvi și rumenită, rămânând cu gura căscată, pe care ieșea aerul cu arome și tot mai neîncălzit! Bura și se oprea, apoi bura iar câte un pospai de rouă cu soare și umbre, iar păsărelele se răreau, căci se coceau strugurii, cădea frunza
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411548058.html [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
pui Shanghai. Atunci când comanzi, ai posibilitatea de a alege între tăiței normali și tăiței din orez. Deja știți ce am ales eu. A fost o mâncare gustoasă, potrivită pentru o cină rapidă. Tăițeii sunt bine preparați iar puiul este ușor rumenit - o combinație reușită. Însă piesa de rezistență a fost sosul și recomandările personalului. O mare varietate de sosuri șmechere La întrebarea „Ce fel de sos doriți?” m-am blocat pentru câteva momente. Eu nu sunt un specialist în sosuri iar
Când vrei să mănânci ceva rapid și gustos, alege Noodle Pack! by http://www.zilesinopti.ro/articole/12064/cand-vrei-sa-mananci-ceva-rapid-si-gustos-alege-noodle-pack [Corola-blog/BlogPost/100284_a_101576]
-
e faptul că Nicolae Băciuț, vrând să aibă un Nichita „numai al meu” - a sfârșit cu „un Nichita al nostru” - adică pentru noi toți, deopotrivă. Pentru că Nichita este un dar al tuturor pentru toți, o avuție publică, ca o pâine rumenită și caldă din care se pot înfrupta mulțimile, fără ca aceasta să se împuțineze. O pâine spre împărtășire. Și mai interesant este faptul că, Nichita este perceput, din perspectiva celor trei „eu”, așa cum ar trebui să ne percepem toți: cum ne
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_mi_e_dor_de_nichita_ca_de_limba_romana_nicolae_baciut_nichita_stanescu_cu_coltul_inimii_editura_nico_targu.html [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
patra la fel. Din ghemulețul de cocă ieșise o plăcintă cât tava, pe care am băgat-o în cuptor. Cât am lucrat la plăcintă am avut o trăire lăuntrică deosebită, iar păsărica a cântat tot timpul. După ce am scos plăcinta rumenită afară, ea a zburat. - Ce părere ai, Mihai? l-am întrebat pe soțul meu. El, care își făcea rar semnul crucii și nu știa să spună rugăciuni, a rămas înmărmurit de uimire. - Asta a fost într-adevăr o minune! a
MĂTUŞA ANICA ŞI PLĂCINTA CU MERE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 by http://confluente.ro/Proza_0.html [Corola-blog/BlogPost/366653_a_367982]
-
domoală, ruginită, O melodie nemaiauzită... Se tânguie pe-alei nefericită, Delir este povestea ei șoptită, Plutește peste frunza răvășită, Se-apropie și pleacă aiurită... Dar, iată-n parc, pe-o bancă părăsită, O-nvăluie pe o frumoasă-ndrăgostită, Îi răcorește fața rumenită Și vâlvătaia-n piept sălășluită... Îi spală rochia, ce-i stă pe trup lipită, Fiind pe formele-i frumoase, dulci, croită, I-alintă păru-i lung și mătăsos, vrăjită, I-atinge buzele-i fierbinți, topită... Cu șoapte tainice, de ne
SUBSTITUIRE de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1471970268.html [Corola-blog/BlogPost/374617_a_375946]
-
ce zace în noi. Cât de neadevărat sunt privesc cu ochiul întors, gând, să naștem din monștrii doar săbii ce au dispărut pe corăbii. Se strâng porii și nervii din nările prin care sorb cerbii, iepurii pe câmp au fugit rumeniți și prăjiți. Dormeam trezit, trezit, și nu credeam cum nimicul e vrăjit. Citește mai mult Pe nervul calului orbnimicul colindă în cortse sparge pentru putereservind o cupă cu miere.Nimicul fără nimic ce zboarăcu alămuri dintr-o fanfară,aerul ce
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/petru_jipa/canal [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
trandafiri. Pe buza-mi tremurândă Și-a pus pecetea, vântul, Iar ochii de izvoare Vor fremăta sub ploi. Eu voi pleca în taină, Ca ziua ce se duce! Ca pasărea rănită, În zbor spre nicăieri! Mă va-nsoți parfumul De toamnă rumenită, Argintul dimineții Cu brumă și tristeți. Citește mai mult Eu voi pleca desculță,Spre zorii cei albaștri;M-așteaptă primăvaraCu dalbii ghiocei! M-așteaptă câmpul verde înveșmântat în soare,Lumina dimineții,Parfum de flori de tei.Eu voi păși tăcută
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
adunat coroleDe crini și trandafiri.Pe buza-mi tremurândăși-a pus pecetea, vântul, Iar ochii de izvoareVor fremăta sub ploi.Eu voi pleca în taină,Ca ziua ce se duce!Ca pasărea rănită,În zbor spre nicăieri!Mă va-nsoți parfumulDe toamnă rumenită,Argintul diminețiiCu brumă și tristeți.... X. UN GLAS, TE CHEAMĂ, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2277 din 26 martie 2017. În zări de fericiri depline, Un glas, te cheamă ne-ncetat, Să te întorci din nou acasă, La
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
Acasă > Poeme > Meditație > TOAMNĂ ȘI DOR Autor: Gabriela Rusu Publicat în: Ediția nr. 2104 din 04 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Toamnă și dor În toamna frunzelor îngălbenite Reînvie amntirea-n treceri de timp, Cu brumă clipelor din doruri rumenite Adunate-n așteptările fiecărui anotimp.... Te-mprastii iar în uitările tăcerile tale Prin cenușă anilor adunați între noi , Rătăcind nesigur printre frunze și petale Când ne-am recunoscut amândoi ... M-ascundeam de tine sub pleoapele căzute Inodate-n amintirile umbrițe de
TOAMNA SI DOR de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_rusu_1475578702.html [Corola-blog/BlogPost/368673_a_370002]
-
se făceau pregătiri pentru sfintele sărbători de Paște. Veni ajunul Paștelui, dar toate erau pregătite din timp. Pe masa din odaia lor, ba încă și în cămară, bătrânii aveau de toate. Străluceau unse cu undelemn cozonacii și păscuțele minunat mirositoare, rumenite, numai bune de înfulecat de Paști. Dar, niciun creștin nu s-ar fi înfruptat din cozonaci înainte de a-i duce în dimineața de Înviere la biserică pentru sfințit. Așa era regula la cei bătrâni. Încă de cu seară, Costaneha pregăti
SFINŢIREA COZONACILOR de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1396851947.html [Corola-blog/BlogPost/354108_a_355437]
-
Ta-na-na!! 3. Vânzătoarea pricepe aluzia și-mi face jocul. - Nu, n-avem! Asta e turcească și ăștia nu știe bine românește. Grâu avem doar la pachet în Turcia, spuse ea zâmbind aruncându-mi în sacoșă două pâini zdravene și bine rumenite. Măi, să fie! Să fie, zic! Metoda mea e avantajoasă. Dacă ține, ține! Bașca, distracția! La brânzeturi, nici nu am intrat bine printre brânzari, că zeci de cuțite cu cubulețe de brânză-n vârf s-au îndreptat spre gura mea
CÂT DE PIAŢĂ-I PIAŢA MARE ? de LICĂ BARBU în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 by http://confluente.ro/Cat_de_piata_i_piata_mare_lica_barbu_1328290714.html [Corola-blog/BlogPost/342128_a_343457]
-
face bunicuța! Cât i-a mai rodit grădină, Cum petrece gospodina, Făcând multe bunătăți Pentru-ai ei micuți nepoți! Cămara ei veșnic plină, Asteptind nepoți să vină, Mirosul de pâine coapta Care vine dinspre vatra, Si plăcintele aburinde, Aurii și rumenite, Mesele îmbelșugate, Sunt special pentru nepoate! Referință Bibliografica: ,,ANOTIMPURILE COPILĂRIEI ' (1993) / Tela Mocanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2356, Anul VII, 13 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Tela Mocanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
,,ANOTIMPURILE COPILARIEI ' (1993) de TELA MOCANU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 by http://confluente.ro/tela_mocanu_1497371178.html [Corola-blog/BlogPost/375907_a_377236]
-
le-a dat culoare. Erau însă moi în interior, condimentați pentru a avea gustul specific căutat. Serviți pe pat de salată, cu sos de muștar dulce-acrișor, sunt total diferiți de cârnăciorii tradiționali românești. Cartofii la cuptor cu rozmarin erau ușor rumeniți, astfel încât au căpătat o culoare aurie ce îi făcea apetisanți. Gustul lor dulceag contrasta cu cel al cârnăciorilor mult mai aromați, iar sosul de muștar a fost pata de culoare de care mai avea nevoie această farfurie. Mâncarea aceasta nu
Delicii bavareze în Piața Enescu by http://www.zilesinopti.ro/articole/14976/delicii-bavareze-in-piata-enescu [Corola-blog/BlogPost/96645_a_97937]
-
de patru călăreți tineri îmbrăcați în costume populare, care mai de care mai fălos și frumos pe calul său curat, focos și bine hrănit. Mai aproape de poartă, a fost întâmpinat de epitropul bisericii, care purta un colac frumos plămădit și rumenit, alături de sare, închipuind curăția sufletelor și hărnicia celor care au trudit și trudesc aici: cler și popor, după care au urmat întru întâmpinare acei copii frumoși îmbrăcați în la fel de frumoase costume populare, care i-au oferit bogate buchete de flori
PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1460745872.html [Corola-blog/BlogPost/340107_a_341436]
-
doine, romanțe, tango-uri, valsuri, muzică usoară. În inima ei cântă toate cântecele, cum cântă în pădure toate păsările, dar în glasul ei cântă numai ea! În glasul Adrianei cântă copilăria ei și dansează înmlădiat pe coloana visului adolescența, cântă fructele rumenitei maturități, dragostele ei, dragostele lumii toate, înalte până la pandantivii de nori albi ai cupolei lăuntrice, patimile ei și ale lumii zămislite la voia tulburătoarelor schimbări veșnice, ale lumii înrădăcinate întocmai de zbor, ale lumii strânse în pumnul nerisipirii întocmai de
ADRIANA ANTONI. CERUL ÎMPRUMUTĂ DE LA EA REFRENE ŞI TAPISERII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1428991552.html [Corola-blog/BlogPost/367533_a_368862]
-
cu ele Obrazul meu aprins e de văpăi. Atinge-mă cu petala iubirii Nu te-ntreba dacă îmi ești ursit, Cosește-mă din iarba fericirii Atinge-mi tandru sânul dezgolit. Atinge-mi buzele în sărutări aprinse Atinge-mi gura, trupul rumenit, Revarsă-mă-n refrene de iubire Chiar de îți par un biblic fruct oprit... Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Atinge-mă! / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1048, Anul III, 13 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Cornelia
ATINGE-MĂ! de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Atinge_ma_cornelia_viju_1384349217.html [Corola-blog/BlogPost/363166_a_364495]
-
decât a celor care zâmbesc rar? Sigur ați observat, nu-mi ziceți că nu. Și e și normal să fie așa. Oamenii preferă fețele zâmbitoare celor severe și serioase. Când zâmbești, taximetristul te duce mai repede, vânzătoarea alege pâinea mai rumenită, chelnerul ia din frigider berea mai rece, doctorul scrie rețeta mai citeț, funcționara de la poștă te caută mai grăbit în registre, agentul de asigurări decontează mai mult din avaria la mașină, profesorul e mai indulgent, hair-stilistul alege o tunsoare mai
Vorba dulce mult aduce, da’ să vezi cât aduce zâmbetul! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20915_a_22240]
-
generoase am folosit ca un kilogram și jumătate de piept de vițel cu os pe care l-am rumenit bine într-o tigaie înainte de a-l pune în crock-pot. Motivul pentru care am făcut asta e acela că o carne rumenită e mult mai gustoasă (mai toată lumea vă spune că-i destul să le arunci pe toate-n Crock-pot și viața se desfășoară singură către un rezultat spectaculos, eu îndrăznesc să spun că se desfășoară către un rezultat bun, pentru “spectaculos
Altă zi, alt gulyas. La Crock-pot. by http://www.zilesinopti.ro/articole/12532/alta-zi-alt-gulyas-la-crock-pot [Corola-blog/BlogPost/100123_a_101415]
-
de cuvinte anoste, incitante Ce se imprimă-n suflet fierbinți și iritante. Slove care-ți surpă liniștea din sânge Stârnindu-ți brusc ființa-ndemnându-te a plânge. Fără să stai să judeci minciună-i, adevăr? Guști cu poftă mare din rumenitul măr. Ce mințile îți fură și inima-mpietresc Gând de răzbunare cu setea... se-mpletesc. Contorsionate-s buzele și gura Și-n splendoarea-i fastă triumfătoare-i URA. URA - ce zguduie lumea-n lung și-n lat... După ea rămâne
FLORILE GÂNDULUI (POEME)1 de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mariana_stoica_1451557827.html [Corola-blog/BlogPost/375024_a_376353]
-
mai bună a plimbării, Kadai sas e lashidor rig le phiravimaski, când el a spus: kana vo phendeas: I-ai văzut pe alții, oricine dintre ai noștrii, dikhkean-le averen, verkon amarendar, Cu maimuțe sau urși? Maimunentsa vai rishentsa? Un prieten rumenit voinic Îk amal khamiardo zuralo Nu că cei de casta amestecata Na sar "kola le dopashe-rateskă Pe drumul ud lângă Clermont. P'o kingo drom pasha o Klermonto. A venit vântul, și ploaia Avili e balval, thai o brâshând Și
ROMII ÎN LIRICA LUMII de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1478848275.html [Corola-blog/BlogPost/344145_a_345474]
-
ușă, care a sărit din țâțâni, oprindu-se pe masa din bucătărie, la care se ospătase Leana și Costică. Cana cu vin, paharele, farfuriile și straichina în care mai rămăsese o jumătate de pui fript la jar, jimbla de pâine rumenită și murăturile s-au împrăștiat prin toată camera.Țipătul Lenuței era sfâșietor. Era îngrozită de moarte când l-a văzut pe Andrei că venea cu arma îndreptată spre ea. - Andrei, ai milă și nu ne omorî!... Mâine plec unde-oi
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ultima_spovedani_marin_voican_ghioroiu_1330067008.html [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
ce zace în noi. Cât de neadevărat sunt privesc cu ochiul întors, gând, să naștem din monștrii doar săbii ce au dispărut pe corăbii. Se strâng porii și nervii din nările prin care sorb cerbii, iepurii pe câmp au fugit rumeniți și prăjiți. Dormeam trezit, trezit, și nu credeam cum nimicul e vrăjit. Referință Bibliografică: Nimicul vrăjit / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2226, Anul VII, 03 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate
NIMICUL VRĂJIT de PETRU JIPA în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/petru_jipa_1486106725.html [Corola-blog/BlogPost/375508_a_376837]
-
scurg de neînsemnate și fără roade, sub o soartă abătută a neamului nostru! Dar zilele maestrului merg frumos, ca alaiul unui vodă, ușor extaziate, suflate cu aura legendei, pe cărări cu flori, sub un cer albastru absolut, de cobalt, fructe rumenite și dulci dăruind, steaguri înstelate de mii și milioane de închinători la ele, arborând. Noi, românii, nu vom mai avea niciodată un alt Benone Sinulescu, pentru că nici nu am avut înaintea sa un alt Benone Sinulescu. Maestrul a fost, este
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1431098119.html [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]