21 matches
-
muncă, îl fac să se supună masochist la sarcini de lucru inumane. Asta e doza lui de adrenalină, de sens. Cei care muncesc rațional știu să se relaxeze, workaholicii nu. Ei nu știu cum să nu lucreze. Chiar și în vacanțe ei ruminează Excel-uri și termene limită. Îți recomandăm „Este o situație gravissimă. Vrem să ne mutăm”. Cum înghesui încă 6400 de corporatiști într-o stație de metrou De unde vine dependența de muncă Greu de spus. Originea problemei se discută de obicei într-
Workaholicii sunt niște nefericiți. De unde vine dependența de muncă și cum se tratează by https://republica.ro/zde-abia-astept-ziua-de-luni-sa-ma-intorc-la-birou-cei-care-muncesc-ca-disperatii [Corola-blog/BlogPost/337904_a_339233]
-
Sănătatea afectată de asemenea comportamente toxice e un cost prea mare. Stresul legat de astfel de agresiuni este enorm. Nu te poți concentra, deși muncești cu asupra de măsură ca să se vadă că faci față. Ce să nu faci: nu rumina și nu te plânge fără să faci nimic. Adică nu alimenta climatul de vorbărie răutăcioasă. Vorbește cu cineva de la HR, dacă tu crezi că știu cum să gestioneze astfel de incidente. În general nu prea sunt pregătiți pentru așa ceva, dar
Bestia de la biroul de alături. Mobbingul, o problemă în mediul toxic de la serviciu by https://republica.ro/bestia-de-la-biroul-de-alaturi-mobbingul-o-problema-in-mediul-toxic-de-la-serviciu [Corola-blog/BlogPost/338452_a_339781]
-
consolare și un răspuns definitiv. Obsesiile sau gândurile intruzive cel mai des întâlnite sunt pe următoarele teme: Cei care suferă de TOC principal obsesiv ar putea părea normali și funcționali ca indivizi însă de fapt ei petrec foarte mult timp ruminând, încercând să rezolve sau să găsească un răspuns întrebărilor care îi chinuie. De exemplu, un gând obsesiv de genul “L-aș putea ucide pe Bill cu acest cuțit” este urmat de o interpretare greșită și catastrofica a gândului, de exemplu
Tulburare obsesiv-compulsivă principal obsesivă () [Corola-website/Science/334295_a_335624]
-
Velch" (Volcii; Vulci), precum și orașele actuale Mantua și Bologna sau pierdutele "Atria" și "Spina". Însăși Romă are la origine o așezare etrusca. Potrivit unora dintre cercetători, toponimul capitalei italiene (inițial Ruma) ar putea fi derivare din numele unei stirpe etrusce, Rumina. Cea mai mare colecție de artefacte etrusce se gaseste la Museo Nazionale di Villa Giulia din Romă, înființat de Papă Iulius al III-lea. Există numeroase vestigii arheologice în orașele fondate de etrusci și care rezistă până astăzi. Descoperiri importante
Etrusci () [Corola-website/Science/298568_a_299897]
-
lirica să închidă în sine zvâcnetul unui suflet. Nevrozele lui își acomodează o ambianță cutreierată de un „duh de jale”. „Alcoolizat”, în cârciuma îmbâcsită de fum de țigară, trăindu-și sfâșierile „între vis și lut”, abulicul cunoaște stări de dedublare, ruminând păreri de rău pentru „seninul” de odinioară. În atmosfera lâncedă, care împinge la sinucidere sau poate exaspera până la „delir”, „ritmuri funebre” însoțesc pulsațiile dezordonate ale unui suflet agonizant. „Joc de hypnoze și magie”, doar poezia are virtuți consolatoare. Iubirea apare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285669_a_286998]
-
temă, confluentă cu primele, este copilăria și satul magic și mirific, resuscitate nostalgic, dar sobru, prin secvențe semnificative de tablou sau prin frânturi de irepetabile trăiri. În fine, solitudinea, în care poetul se claustrează de fapt spre a-și putea rumina amintirile suav-melancolizante. În toate cazurile, expresia e concentrată, tinzând nu întâmplător spre forma extremă și insolită a haikuului. SCRIERI: Memoria toamnei, Cluj, 1973; Dimineți rituale, Cluj-Napoca, 1980; Liniștea golfului, Cluj-Napoca, 1988; Soarele din turn, Sibiu, 1994; Ninsorile de aproape, Sibiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285362_a_286691]
-
mare și care se oprea din când În când cu noi, copiii care ne jucam În fața blocului, seara, când se Întorcea el cu câinele lui lup de la plimbare. Întotdeauna ne arunca niște informații cutremurătoare pe care noi, cei mici, le ruminam săptămâni În șir, măcinați de angoase pe care nu Îndrăzneam să le mărturisim adulților. El a fost cel care ne-a povestit despre descinderea extratereștrilor În Galați, eveniment petrecut Într-o noapte geroasă de februarie, când extratereștrii ne-au privit
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
nicio explicație, nicio tresărire de regret din partea lui. Deși nu i-am greșit cu nimic, nu ne-am mai văzut de atunci, un răstimp de vreo treizeci și cinci de ani, pînă la stingerea sa din viață, anul trecut. Multă vreme am ruminat gîndul (excesiv?) că atitudinea neasemuitului meu amic n-a fost demnă nici de un prieten adevărat, nici de un bărbat adevărat, fără să întrevăd o altă interpretare plauzibilă a acesteia, dar la ce bun? Am păstrat imaginea iradiantă a unui
GHEORGHE GRIGURCU: "La judecata de apoi a literaților, nădăjduiesc să fiu sancționat cu precădere ca poet" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8077_a_9402]
-
în această împrejurare) prințul travestit în cerșetor, intervine în favoarea culturii de cartier declarând: "Sunt foarte mândru de prietenii mei Răzvan Rădulescu, T.O. Bobe și Cezar Paul-Bădescu, care au preferat să gândească - fie și rău - cu mintea lor, decât să rumineze și să regurgiteze înțelepciunea altora." Lăsăm la o parte faptul că toată istoria culturii se bazează pe "ruminarea" și "regurgitarea" înțelepciunii altora (cineva care ar vrea să gândească exclusiv cu mintea lui, aceea pe care o are la naștere, ar
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
E aceeași reacție a sensibilității "sufletului simplu", a "muncitorului cu cuvîntul" ultragiat, care sublinia, cu un orgoliu ambivalent, ca "putem fără nici o falsă rușine să clasificam muncă literară între meserii". Aidoma unui "sărman Dionis" mai ofensiv și mai truculent, Arghezi rumina astfel de amărăciuni cu privire la postura scriitorului: "Rolul nu era destul de bine precizat între lăutari, chelneri și dame, dar scriitorul putea să consume la discreție, fără să-și arunce ochii la coloană jenantă a prețurilor din lista. Cu o condiție: să
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
Răutu și reprobă faptul că fiica sa a decis să plece definitiv din țară. Constrîns de situația intempestivă, Cameleonea e nevoit a se muta dintr-o casă de "înalt protocol" într-una pur și simplu de "protocol". În anii următori ruminează o ură inextingibilă împotriva Geniului Carpaților. Se pare că a savurat în fața televizorului secvența execuției cuplului Ceaușescu. De bună seamă covîrșit de toxinele propriului cinism, a decedat în 1993. Concluzia lui Vladimir Tismăneanu e pertinentă: "Leonte Răutu a perorat mai
O carte despre Cameleonea (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6865_a_8190]
-
din publicť), totdeauna cu ei. Au aerul să spună: vezi? noi sîntem trei, tu, unul singur - dacă toți trei îți spunem într-un fel, de ce te încăpățînezi?". Aidoma unui actant romantic sau a unui "om de prisos" din literatura rusă, ruminează gîndul "plecării definitive" care ar putea fi și suicidul: Nu mai e loc în viața mea decît pentru sinucidere sau pentru o plecare definitivă, undeva, în singurătate". Realitatea psihică e îngroșată de poză. Altfel spus, Sebastian e un tip atent
Centenar Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9331_a_10656]
-
cerînd o revenire asupra unor amănunte care, în lipsa întoarcerii asupra lor, ar dispărea ca și cum n-ar fi fost. Nimeni nu-și trăiește viața concomitent cu desfășurarea ei. Oamenii care sînt absorbiți de prezent pînă la pierderea deprinderii de a-și rumina amintirile suferă de un handicap de evocare identitară: neavând puterea de a-și reconstitui ființa, faptele lor nu lasă dîre interioare. Și astfel, văduviți de putința reverberației sufletești, biografia lor aduce cu pripa ahtiată a unor umbre cărora le lipsește
Bilanțul amintirilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8024_a_9349]
-
are forța, creează dreptul. Asta este istoria! Ecce istoria! (1930, din eseul Pot poeții schimba lumea?). Marele său poem Ca-n august singur niciodată este declarația sa pură, directă, candidă și atât de lucidă adresată lumii - dar lumii sale interioare, ruminată după chipul nobleții asumate întro viață demantelată, o ruină la care a lucrat intens: „Ca-n august singur niciodată:/ ora-mplinirii -, peste gard,/ roade de aur, roșii ard,/ dar unde ți-e recolta toată?// Sunt ape clare, cerul blând,/ și
Gottfried Benn – melancolie și distrugere by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3450_a_4775]
-
ucis inocența actorului care stă în fața camerei. De nenumărate ori protagoniștii filmului afirmă extatic „Ce viață!”. Fraza s-ar dori ironică, fiind vorba de viața care precede revoluția bolșevică, însă realizezi că viața se află acolo și nu la bolșevicii ruminați de idei revoluționare. O altă mostră de ironie sensibilă ne-o relevă următorul episod. Politicos, Benya îi scrie un bilețel unui bogătaș local cerându-i suma de 50 000 de ruble. La fel de politicos, proprietarul îi răspunde ironic refuzându-l. Iar
Benya Krik între revoluție și reacțiune by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5246_a_6571]
-
mare și care se oprea din când în când cu noi, copiii care ne jucam în fața blocului, seara, când se întorcea el cu câinele lui lup de la plimbare. Întotdeauna ne arunca niște informații cutremurătoare pe care noi, cei mici, le ruminam săptămâni în șir, măcinați de angoase pe care nu îndrăzneam să le mărturisim adulților. El a fost cel care ne-a povestit despre descinderea extratereștrilor în Galați, eveniment petrecut într-o noapte geroasă de februarie, când extratereștrii ne-au privit
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
tu, domnule, mereu tu iar și iar? Păi ăsta-i un fel de totalitarism. Ce, nu mai există și alții pe lângă tine?" Ba există, ai spus-o mereu, dar nu asta e problema. Când e caniculă, ca acum, mintea ta ruminează mereu și mereu gândurile acestea. Știe foarte bine răspunsul, și totuși nu se poate opri din a întoarce pe toate fețele situația. De ce? De ce te-au iubit (sau măcar te-au respectat, ceea ce e aproape același lucru) până acum câțiva
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
trăiesc intens nefericirea, mă aștepta mansarda cu un scaun, o masă și un pat și cu o sută cincizeci de cărți de citit pe an. Până la treizeci de ani trebuia să ajung ori totul, ori nimic. Prețul era, știam și ruminam ore-n șir ideea asta, monstruozitatea. Eram Leverkuhn, eram strigoiul lui Lovecraft, eram Roderick Usher, cel care-și înmormîntase sora într-o odaie întunecată, sub scară (și sora mea 35 își aruncase păpușa de cîrpă-ntr-un colț și bătea acum cu
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
strat spongios al minții lui, acum dizolvată probabil de bucuria vieții ca de-o otravă perfidă, se resorbise marele vis de evadare? Ochii lui, deveniți senini ca ai Clarei, ca ai unui amnezic, mi-au readus 167 în minte ceea ce ruminasem de-atîția ani: că nu există supliciu mai mare și infern mai adânc decât fericirea. Că, pătrunzând în femeia pe care-o iubești, ratezi de fapt Marea Pătrundere. Că vulva nu este adevărata intrare și vaginul nu e adevăratul tunel. Savin
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
început, perfid, să se deschidă singur-singurel și să emane niște miasme suspecte. Și-așa a trebuit să observ că în patru ani n-am scris literatură, și tot așa am fost nevoită ca, de vreo doi ani încoace, să tot ruminez vizavi de faptul că nu scriu literatură. Și ruminarea aceasta s-a însoțit cu vinovăție, rușine, scuze, explicații evazive, promisiuni vagi, perioade mari de uitări ale scrisului... care au coincis cu la fel de lungile uitări de sine. Pachețelul a rămas întredeschis
Poveşti cu scriitoare şi copii by Ștefania Mihalache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1774]
-
toată viața”, credea autorul „Evantaiului Doamnei Windermere”. întrezăresc o posibilă apropiere între Bacovia și Brîncuși: ambii fac o muncă repetitivă - unul lustruiește materiale pînă cînd acestea capătă o strălucire și o suplețe ireale, devenind idei, altul revine asupra gîndului, îl ruminează îndelung în tăcere, pînă cînd ajunge la forma cea mai firească, memorabilă. Cei doi fac o muncă de concentrare, de esențializare, ajungînd la înțelesuri mai adînci decît cele pe care le au de obicei respectivele obiecte și cuvinte. Un puternic
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]