344 matches
-
rândul elitei merovingiene. De la cca. 520 la 620, a existat un val de inscripții runice. Aproximativ 70 de exemplare au supraviețuit, aproximativ jumătate dintre ele pe fibule, altele pe cataramele centurilor și altele pe bijuterii și piese de arme. Utilizarea runelor dispare o dată cu avansaul creștinismului. Fibula de la Nordendorf (începutul secolului al VII-lea) consemnează în mod clar zei păgâni: logațorewodanwigițonar citit ca "Wodan și Donar sunt magicieni / vrăjitori", dar acest lucru poate fi interpretat fie ca o invocație păgână a puterilor
Alemani () [Corola-website/Science/320220_a_321549]
-
alt exemplar valoros este "Crucea lui Gero" (din perioada 965 - 970). Un astfel de crucifix s-a confecționat și în epoca lui Charlemagne pentru decorarea capelei palatine (în jurul anului 800). Ornamentele sculturale de pe crucifixurile din Marea Britanie se armonizau cu tradiția runelor cioplite în piatră din zona nordică și cu pietrele picților din Scoția. Din păcate, multe asemenea lucrări anterioare anului 1000 nu prea au supraviețuit timpului, mai ales în zona anglo-saxonă. Stilul romanic a evoluat între secolele al IX-lea și
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]
-
religia primară ca fiind monoteistă. Ipoteza a fost emisă la sfârșitul secolului al 20-lea și este acum în mare discreditată, deși încă apărată în unele cercuri apologetice creștine În misticismul german al secolul al 19-lea, existau afirmații că Runele Germane poartă mărturia unei religii primare. Printre unele mișcări religioase noi mai recente ce susțin că restaurează religia primară se numără și "Godianismul" și "Umbanda" În contextul unei religii organizate, în special monoteismul, afirmații de genul ""cea mai veche religie
Urreligion () [Corola-website/Science/320645_a_321974]
-
scopuri asemănătoare este acela de a spori puterea amuletei, mai ales că nu există o tradiție care în ceea ce privește materialul din care ar trebui confecționată pentru a proteja mai bine sau al momentului zilei în care ar trebui realizată (ca la runele antice). În lipsa acestor metode ritualice de a spori puterea, tradiția adaugă din ce în ce mai multe simboluri pe "mâna Fatimei", pasaje din Coran, reprezentări florale sau animale, cu scop nu numai estetic dar și de a spori capacitatea defensivă. Cifra cinci apare în
Hamsa () [Corola-website/Science/329026_a_330355]
-
au fost ținute pe 20 septembrie peste 2.500 de petreceri de lansare a cărții. Pe 13 octombrie a fost lansată o ediție "deluxe" a cărții, care a inclus scene eliminate, postere, ilustrații inedite ale autorului și un ghid al runelor piticilor. "Brisingr" s-a vândut în 550.000 de exemplare în america de Nord în prima zi de la lansare, dintr-un tiraj de 2,5 milioane de exemplare. Atât tirajul inițial cât și vânzările primei zile au fost cele mai
Brisingr () [Corola-website/Science/323857_a_325186]
-
trecere de la verile calde la iernile reci, cu ninsori, mai ales în insulele nordice cum sunt Gont și Osskil. În regiunile sudice din Terramare poate fi mai cald. Cu excepția insulelor Kargad, societatea din Terramare folosește un sistem de scriere numic "rune hardice". Numele sugerează o asemănare cu runele germanice, dar se pare că se folosesc câteva mii de rune, sugerând un sistem logografic similar celui chinezesc. Caracteristicile rasiale ale popoarelor din Terramare cuprind, în cea mai mare parte, un colorit "roșu-brun
Terramare () [Corola-website/Science/321633_a_322962]
-
cu ninsori, mai ales în insulele nordice cum sunt Gont și Osskil. În regiunile sudice din Terramare poate fi mai cald. Cu excepția insulelor Kargad, societatea din Terramare folosește un sistem de scriere numic "rune hardice". Numele sugerează o asemănare cu runele germanice, dar se pare că se folosesc câteva mii de rune, sugerând un sistem logografic similar celui chinezesc. Caracteristicile rasiale ale popoarelor din Terramare cuprind, în cea mai mare parte, un colorit "roșu-brun", asemănător amerindienilor. În Sud și Est și
Terramare () [Corola-website/Science/321633_a_322962]
-
fost scrise în alfabetul runic. Spre deosebire de protoscandinavă, care era scrisă în alfabetul "vechiul futhark", scandinava veche folosea "noul futhark", care avea doar 16 litere. Datorită numărului limitat de rune, unele erau folosite pentru a exprima mai multe foneme; de exemplu runa pentru vocala "u" mai era folosită și pentru vocalele "o", "ø" și "y", iar runa pentru "i" era folosită și pentru "e". O schimbare care a separat dialectele estic și vestic al scandinavei vechi a fost modificarea diftongului "æi" ("ei
Limba daneză () [Corola-website/Science/296646_a_297975]
-
veche folosea "noul futhark", care avea doar 16 litere. Datorită numărului limitat de rune, unele erau folosite pentru a exprima mai multe foneme; de exemplu runa pentru vocala "u" mai era folosită și pentru vocalele "o", "ø" și "y", iar runa pentru "i" era folosită și pentru "e". O schimbare care a separat dialectele estic și vestic al scandinavei vechi a fost modificarea diftongului "æi" ("ei" în scandinava veche de vest) în monoftongul "e"; de exemplu "stæin" a devenit "sten". Aceasta
Limba daneză () [Corola-website/Science/296646_a_297975]
-
putut aduce laolaltă o asemenea combinație perfectă de cunoștințe și experiență la data contactării unei civilizații extraterestre. Odată ajunși pe Rakhat, oamenii încearcă să se aclimatizeze, testând flora și fauna locală și stabilind contactul cu un trib rural de culegători "Runa" - care se dovedesc a nu fi cei care au transmis semnalul în spațiu. Primiți bine în sânul vegetarienilor, oamenii încep să le învețe limba și cultura, transmițându-și toate descoperirile către nava de pe orbită. Din nefericire, un accident al navetei
Pasărea Domnului () [Corola-website/Science/335307_a_336636]
-
ceea ce își fac reciproc, cu un cost teribil". Lucrul acesta este reflectat și de modul în care Sofia trebuie să-și cumpere libertatea din ceea ce ea descrie a fi o instituție de prostituție intelectuală, precum și de diferențele dintre poporul simplu Runa care locuiește la țară și Jana'ata, orășenii sofisticați care au creat muzica superbă ce avea să declanșeze misiunea. "Pasărea Domnului" a primit următoarele premii: În luna martie a anului 2006 s-a anunțat că Warner Bros. a achiziționat drepturile
Pasărea Domnului () [Corola-website/Science/335307_a_336636]
-
capete. Nu se cunosc regii ("kuningaz") care i-au condus pe suiones, dar în mitologia nordică se regăsește o dinastie lungă de regi legendari și semi-legendari, mergând până la ultimele secole de dinaintea erei noastre. Cât despre sistemul lor de scriere, alfabetul runelor a fost inventat de elitele din sudul Scandinaviei în secolul II. Cu toate acestea, tot ce a supraviețuit de pe vremea romanilor sunt inscripții pe artefacte, în special de nume bărbătești, care demonstrează că oamenii din sudul Scandinaviei vorbeau atunci o
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
un braț liber. Fiecare bărbat are un topor, o sabie și un" "cuțit, pe care le țin pregătite mereu. Săbiile sunt late și canelate, precum cele ale francilor".” Aventurile acestor vikingi suedezi sunt comemorate pe multe rune din Suedia, precum runele grecești și cele varegiene. Ei au participat și în expediții spre Vest care sunt comemorate de exemplu pe runele englezești. Ultima expediție majoră a vikingilor suedezi pare că a fost trista expediție a lui Ingvar cel Lung-Călător, către Serkland, regiunea
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
Săbiile sunt late și canelate, precum cele ale francilor".” Aventurile acestor vikingi suedezi sunt comemorate pe multe rune din Suedia, precum runele grecești și cele varegiene. Ei au participat și în expediții spre Vest care sunt comemorate de exemplu pe runele englezești. Ultima expediție majoră a vikingilor suedezi pare că a fost trista expediție a lui Ingvar cel Lung-Călător, către Serkland, regiunea la sud-est de Marea Caspică. Membrii acelei expediții sunt comemorați pe runele Ingvar, care nu menționează niciun supraviețuitor. Nu
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
Vest care sunt comemorate de exemplu pe runele englezești. Ultima expediție majoră a vikingilor suedezi pare că a fost trista expediție a lui Ingvar cel Lung-Călător, către Serkland, regiunea la sud-est de Marea Caspică. Membrii acelei expediții sunt comemorați pe runele Ingvar, care nu menționează niciun supraviețuitor. Nu se știe exact ce s-a întâmplat cu echipajul, dar se crede că au murit de pe urma unei îmbolnăviri. Nu se știe când și cum a fost fondat regatul Suediei, dar lista monarhilor suedezi
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
ș. a., constă în "extinderea sferei baladescului de la o „scară națională“ la o „scară planetară / cosmică“". Ilustrativă în acest sens este și balada "Turn înecat", turnul simbolizând "axis mundi", având în crucea-i celestă o crăiasă adormită „de două mii de ani“, Runa, un soi zeiesc de „sămânță a lumii“, sortit a rodi după „cataclism“ (aluzie, poate, chiar al doilea război mondial): "Turnul dormea-ntre ape liniștit / Și numai câteodată fețe sumbre / Se abăteau sub zidul lui tihnit, / Să-l tulbure cu sulițe
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
poate, chiar al doilea război mondial): "Turnul dormea-ntre ape liniștit / Și numai câteodată fețe sumbre / Se abăteau sub zidul lui tihnit, / Să-l tulbure cu sulițe și umbre. Picior de om cu toate-acestea nu-i / Calcă spirala scării, unde Runa, / Sâmburul viu și pur, Regina lui, / De două mii de ani dormea întruna. // (...) // Furtună mare însă se lăsă / Odată-asupra lui, și-atunci, sălbatic, / Intrând pe geamuri, valul o fură / Și-o duse-n dar oceanului molatic. Tot aplecându-și trupul ca
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
codicele se vrea a fi o evanghelie apocrifă. Marius-Adrian Oancea identifică conținutul codexului ca fiind religios, concentrându-se pe subiecte din Noul Testament; limba codexului ca fiind maghiara iar scrierea ca fiind o variantă a scrierii maghiare veche (alfabetul secuiesc sau runele secuiești). Soluția propusă este publicată în format electronic la rohoncbyoancea.blogspot.com.br Viorica Enăchiuc interpretează codicele ca pe o cronică a blakilor (vlahilor), datată în secolele XI-XII (anacronism, de vreme ce hârtia e datată în secolul XVI), scrisă în latină „danubiană
Codex Rohonczi () [Corola-website/Science/302847_a_304176]
-
cu ajutorul alfabetului runic. Spre deosebire de proto-nordică, limbă care a fost scrisă cu alfabetul futhark antic (cea mai veche formă a scrierii runice), nordica veche era scrisă cu varianta așa-zis „tânără” a alfabetului futhark, care avea doar 16 litere. Deoarece numărul runelor era limitat, unele rune erau folosite pentru un număr mare de foneme, cum de exemplu este runa folosită pentru vocala "u", care a fost utilizată și pentru reprezentarea vocalelor "o", "ø" și "y", sau runa pentru vocala "i", folosită și
Limba suedeză () [Corola-website/Science/296642_a_297971]
-
formă a scrierii runice), nordica veche era scrisă cu varianta așa-zis „tânără” a alfabetului futhark, care avea doar 16 litere. Deoarece numărul runelor era limitat, unele rune erau folosite pentru un număr mare de foneme, cum de exemplu este runa folosită pentru vocala "u", care a fost utilizată și pentru reprezentarea vocalelor "o", "ø" și "y", sau runa pentru vocala "i", folosită și pentru "e". Începând cu anii 1200, dialectele daneze au început să se îndepărteze treptat de cele suedeze
Limba suedeză () [Corola-website/Science/296642_a_297971]
-
doar 16 litere. Deoarece numărul runelor era limitat, unele rune erau folosite pentru un număr mare de foneme, cum de exemplu este runa folosită pentru vocala "u", care a fost utilizată și pentru reprezentarea vocalelor "o", "ø" și "y", sau runa pentru vocala "i", folosită și pentru "e". Începând cu anii 1200, dialectele daneze au început să se îndepărteze treptat de cele suedeze. Inovațiile s-au răspândit neuniform din Danemarca, ceea ce a creeat o serie de limite dialectale, sau izoglose, variind
Limba suedeză () [Corola-website/Science/296642_a_297971]
-
un epitet acordat zeului Odin, ceea ce ar însemna că echivalentul cuvântului "Yggdrasil" este "Armăsarul lui Odin". Această traducere ar face referire la cele nouă nopți în care se zice că Odin a stat atârnat de crengile copacului pentru a cunoaște runele și pentru a avea inteligență supremă. Spânzurătoarea este uneori descrisă în vechile scrieri nordice sub numele "armăsarul spânzuratului". În Fjolsvinnsmal, un poem din Edda, Arborele Lumii este numit "Mimameid" (adică în limba nordică: "Copacul lui Mimir"). Foarte probabil este ca
Yggdrasil () [Corola-website/Science/302267_a_303596]
-
răspândind intrigi între ei. De asemenea sunt patru cerbi care se hrănesc cu scoarța arborelui și care trăiesc pe crengile acestuia. Ei se numesc Duneyrr, Durathror, Dvalin, și Dainn . Într-un pasaj din poemul "Hávamál", Odin povestește cum a dobândit runele, simboluri ale înțelepciunii și ale puterii magice. El s-a spânzurat timp de nouă nopți în arborele Yggdrasil, "rănit cu lancea și sarificat lui Odin, eu însumi sacrificat mie însumi, fără să mănânc și fără să beau, iată că runele
Yggdrasil () [Corola-website/Science/302267_a_303596]
-
runele, simboluri ale înțelepciunii și ale puterii magice. El s-a spânzurat timp de nouă nopți în arborele Yggdrasil, "rănit cu lancea și sarificat lui Odin, eu însumi sacrificat mie însumi, fără să mănânc și fără să beau, iată că runele la chemarea mea se revelară". El dobândește astfel știința ocultă și darul poeziei. Este vorba aici de un rit de inițiere de structură parașamanică. Rănindu-se pe sine, nebând și nemâncând, zeul suferă moartea rituală și dobândește înțelepciunea secretă. În
Yggdrasil () [Corola-website/Science/302267_a_303596]
-
ș. a., constă în "extinderea sferei baladescului de la o „scară națională“ la o „scară planetară / cosmică“". Ilustrativă în acest sens este și balada "Turn înecat", turnul simbolizând "axis mundi", având în crucea-i celestă o crăiasă adormită „de două mii de ani“, Runa, un soi zeiesc de „sămânță a lumii“, sortit a rodi după „cataclism“ (aluzie, poate, chiar al doilea război mondial): "Turnul dormea-ntre ape liniștit / Și numai câteodată fețe sumbre / Se abăteau sub zidul lui tihnit, / Să-l tulbure cu sulițe
Radu Stanca () [Corola-website/Science/299004_a_300333]