297 matches
-
fi indiciul pentru existența, în vechime, la noi, a agriculturii montane. Există în munții Făgăraș un loc numit Arsurile, în muntele Cozia, doi munți, Runcu și Pleașa. Prin aceleași locuri agricultura practicată prin foc e legată de termeni precum pojorîtă, runc și pleașă. Înțelesul lor ridică însă unele întrebări. Runc înseamnă pășune, pleașă (sau pleș) înseamnă pleșuv, chel, pojorîtă e (iarbă) arsă. Așa dar nu de agricultură ar fi vorba, ci de creșterea vitelor. În rest, lucruri care merită a fi
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]
-
agriculturii montane. Există în munții Făgăraș un loc numit Arsurile, în muntele Cozia, doi munți, Runcu și Pleașa. Prin aceleași locuri agricultura practicată prin foc e legată de termeni precum pojorîtă, runc și pleașă. Înțelesul lor ridică însă unele întrebări. Runc înseamnă pășune, pleașă (sau pleș) înseamnă pleșuv, chel, pojorîtă e (iarbă) arsă. Așa dar nu de agricultură ar fi vorba, ci de creșterea vitelor. În rest, lucruri care merită a fi citite. În același număr al Vieții, dl Luca Pițu
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]
-
16 km). Cheltuielile de transport se vor ridica la 55 000 de lei. Detalii de la conducătorul grupului, dl ing. Szentgyörgyi Alexandru (tel. 0257-289 895). Asociația intenționează să organizeze între 9-12 septembrie o excursie la Muntele Mare, Cheile Pociovaliștei și Cheile Runcului din rezervația carstică Scărișoara-Belioara în Munții Apuseni (cu corturile); amănunte - de la Jerry (tel. 0257-229 905) și Roni Liptai (tel. 0257-272 317) sau de la adresa de e-mail: alinutz@veniticunoi. ro. ( I. B.) „Cetăți Transilvane“ Festivalul Medieval „Cetăți Transilvane“ va debuta la
Agenda2004-35-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282826_a_284155]
-
din Gara Arad miercuri, 8 septembrie, cu acceleratul de la ora 23,39 (care pleacă din Timișoara la ora 22,25), prin Teiuș până la Câmpia Turzii (sosire la ora 4,02), de unde se va deplasa cu autobuzul până în zona localităților Ocoliș și Runc de pe Valea Arieșului, unde se va realiza cazarea timp de 3 nopți în corturi proprii. Întoarcerea în municipiul de pe Mureș se va face duminică, 12 septembrie, cu acceleratul de la Galați de la ora 21,04 (care sosește la Timișoara la ora
Agenda2004-36-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282852_a_284181]
-
în municipiul de pe Mureș se va face duminică, 12 septembrie, cu acceleratul de la Galați de la ora 21,04 (care sosește la Timișoara la ora 22,19). Zilnic se vor realiza drumeții în circuit. Vor fi vizitate următoarele obiective turistice: Cheile Runcului, Cheile Pociovaliștei, Cheile Poșăgii, Mănăstirea Poșaga, Rezervația Scărița - Belioara, Vf. Muntele Plaiului (1 371 m), Vf. Scărița (1 382 m), Izbucul Bujor - toate făcând parte din peisaje de o frumusește rară. Drumețiile vor fi efectuate numai sub îndrumarea conducerii grupului
Agenda2004-36-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282852_a_284181]
-
pentru a o înțelege și a da un răspuns bun la ceea ce s-a întâmplat cu ea, măcar să ne străduim, prin intermediul literaturii, de astă dată, să o interogăm. Să o întrebăm, așa cum fac Grigore Leșe și badea Vasile Dâncu de la Runc, ce a mai rămas și ce mai rămâne, în această situație, din ea. Cine mai crede astăzi, ca Ramuz, că civilizația rurală, temeiul, se află "la sursa însăși a ființei"?! Nimeni aproape. Poate câțiva filosofi și gânditori rătăciți, etichetați autohtoniști
Marea spaimă by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/8301_a_9626]
-
în lungime de 900 m, s-au amenajat și omologat: pârtia de pe Dealul Negru, în lungime de 3 200 m, cu o diferență de nivel de 400 m, deservită zilnic, între orele 9 și 17 de telescaun; pârtia de pe Dealul Runc pentru schi fond, cea mai lungă din țară (5 000 m). În masivul Călimani există, de asemenea, condiții pentru schi extrem, dar și pentru snowmobile. În stațiune își desfășoară activitatea și o școală de schi (omologată), cu programe speciale destinate
Agenda2005-51-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284530_a_285859]
-
Între altele, noul proiect prevede amenajarea unei pârtii de schi cu instalație pe cablu și tunuri pentru zăpadă, reabilitarea izvoarelor minerale din Parcul central al localității, refacerea aleilor și a întregului mobiler din parc. Totodată, se prevede modernizarea zonelor turistice Runc și Lunca Dornelor. ( O. N.) Safari în Kenya Amatorii de călătorii exotice au posibilitatea de a opta pentru o minivacanță la început de an, dintr-o mulțime de oferte ale agențiilor de turism. Una dintre cele mai originale este un
Agenda2006-03-06-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284656_a_285985]
-
doar atît: facerea lui m-a devorat, m-a desființat că Autor. Aleluia!”, notează Ioan Pîntea într-una din paginile admirabile ale jurnalului sau. Tot astfel va scrie, de exemplu, Slujba Mucenicului Atanasie, alături de un poem „frust și melancolic” despre Runcul părinților. În sfîrșit, poetul, asemeni duhovnicului, nu muncește, ci lucrează, pentru ca, iată, „în munca ești sclav; în lucrare ești serv și slujitor”, iar scris/cititul, în pofida unor rare clipe de tensiune („Citesc enorm. Scriu pu- țin. Citesc din ce in ce mai mult. Scriu
Îngerul lecturii și scrisului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/4225_a_5550]
-
Esslingen, pe o stradă „pustie, bacoviană”, la Ierusalim, de Rusalii, cu Violeta, privind „înduioșat și «topit» sufletește” satul lui Lazăr, cel înviat a patra zi din morți; dar drumurile esențiale din jurnalul lui Ioan Pîntea sînt în illo tempore, în Runcul copilăriei și la Rohia, în „admirația ortodoxă” și ucenicia la N.Steinhardt. Runcul e o fotografiede album - „Troienele înalte de la Runc, pe care împreună cu Vasile scriam cu degetul numele fetelor la care visăm, gerul de pe înălțimile Țibleșului revărsat și oprit
Îngerul lecturii și scrisului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/4225_a_5550]
-
înduioșat și «topit» sufletește” satul lui Lazăr, cel înviat a patra zi din morți; dar drumurile esențiale din jurnalul lui Ioan Pîntea sînt în illo tempore, în Runcul copilăriei și la Rohia, în „admirația ortodoxă” și ucenicia la N.Steinhardt. Runcul e o fotografiede album - „Troienele înalte de la Runc, pe care împreună cu Vasile scriam cu degetul numele fetelor la care visăm, gerul de pe înălțimile Țibleșului revărsat și oprit brusc în gemulețele casei bunicilor” -, e o reverie necesară în grădinile Raiului de
Îngerul lecturii și scrisului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/4225_a_5550]
-
înviat a patra zi din morți; dar drumurile esențiale din jurnalul lui Ioan Pîntea sînt în illo tempore, în Runcul copilăriei și la Rohia, în „admirația ortodoxă” și ucenicia la N.Steinhardt. Runcul e o fotografiede album - „Troienele înalte de la Runc, pe care împreună cu Vasile scriam cu degetul numele fetelor la care visăm, gerul de pe înălțimile Țibleșului revărsat și oprit brusc în gemulețele casei bunicilor” -, e o reverie necesară în grădinile Raiului de altădată, si in întîmplările cu „vărul Vasile” și
Îngerul lecturii și scrisului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/4225_a_5550]
-
și Sf. Ana (cu lacul de crater vulcanic omonim), din Masivul Ciomatu. În rocile vulcanice s-au format și Defileul Oltului la Tușnad, Defileul Mureșului (Toplița - Deda) și sectoarele de chei precum Cheile Vârghișului (Mții Harghitei), Cheile Tătarului și Cheile Runcului (M-ții Gutâi) ș.a.. 2.1.5. Relieful pseudovulcanic Relieful pseudovulcanic („vulcanii noroioși”) nu au legătură cu activitatea vulcanică propriu-zisă, ci se rezumă doar la o asemănare morfologică prin apariția, la scară mai mică, de conuri și cratere. Este exprimat
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
prinsa, un grajd imens plin cu animale și două slugi, Hilip Bulbacul și Grafira Rotundu, care le îngrijeau, o moară de măcinat făină de porumb, situată pe cursul râului Moldova, vreo 50 de prăjini teren arabil și grădină. În Dealul Runc și pe Doabra i-au rămas bunicii Ilinca 40 de fălci de teren fânaț, pășune și pădure, un bordei cu două încăperi și un adăpost pentru animale îvite și oi). O parte din aceasta au confiscat-o comuniștii în anul
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
ani, rămasă văduvă, a condus gospodăria și a purtat copiii în școli și facultăți. Chiar și la vârsta de 70 de ani făcea două drumuri dus întors, însumând aproape 20 de km, între gospodăria din sat și bordeiul din Dealul Runc, aducând laptele de dimineață și de seară, în două bleahuri de 10 litri fiecare, în mâini. Acest ritual zilnic, cu ritm de metronom, s-a întins pe ani de zile, pentru a achita la Banca cernăuțeană împrumutul restant. Când a
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
piua sa din gospodărie, unde se băteau țesăturile groase din care se confecționau sumane, ițari de iarnă, șube, ilice și obiele. Specific acestui loc de scăldat destul de adânc, cam de trei metri, era săpătura apei sub malul înalt al dealului Runc, profundă de doi metri, în care colcăiau clenii, scobarii și păstrăvii cei mari de peste 1 kg, care nu puteau fi prinși acolo decât cu mâna, de experți. Un specialist în domeniu era colegul meu de clasă Doru Frunză, fiul președintelui
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
porumbi în lapte, susai, măcriș, cireșe, căpșuni, dude, mere și pere văratice. Fructele unice, de pădure îfragi, afine, zmeură și mure) ne plăceau în mod deosebit pentru parfumul lor atrăgător și ne deplasam kilometri buni pe cele trei dealuri: Buzăul, Runcul si Barbușca, trasee bogate și-n ciuperci îhribi, vinețele, gălbiori, râșcovi, nicoreți, creasta cocoșului, opintici) pe care, dacă nu le duceam acasă, le savuram coapte în jarul și spuza unui foc de cepuri aprins pe malul râului Moldova, împreună cu cartofi
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
de șef de Ocol Silvic Vama. Pauzele dintre competiții erau caracterizate de jocuri interesante între cele două parohii, de Sus și de Jos, în care este împărțită administrativ-religios comuna, cât și de confruntările dintre români și țiganii din comunitatea dealului Runc, botezată ironic „Cernăuțiul Nou”, ce aveau loc pe terenul câmpului Gușoi, care devenea, de obicei, un adevărat teatru de război. După etapa „piticilor”, perioadă în care ne-am inițiat în tainele sportului cu balonul rotund, cei mai mulți dintre noi am fost
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
agricol, la numele tatei, Cotlarciuc Vladimir, adică : o bucătărie de vară îcăsoaia unde stătea bunica); o standoală îmagazia cu scule și unelte); un grajd, toate construite de tata după ce s-a întors din prizonierat; două hectare de pădure în dealul Runc; trei hectare de pășune și fânaț. Restul averii era trecut pe numele bunicii: casa, curți, grădini, acareturi, moara, animale, mai puțin cele 60 ha de teren forestier „donate” în 1958 la „întovărășire”. Cum era firesc, datorită crizei de locuințe din
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
de colindători din satele Greaca și Pietrele, județul Giurgiu care vor cânta pentru întâia oară în Muzeul Satului. Dar și ansamblurile cunoscute deja, vor oferi cel mai frumos program muzical și coregrafic, menit să ajungă la sufletul românilor: Ansamblul Doinitorii Runcului, Ansamblul folcloric Trei generații din Flămânzi,jud. Botoșani, Ansamblul folcloric Drumul baltagului din comuna Borca, jud. Neamț, Grupul de copii Ascetica toacă din Victoria, jud. Brașov, Ansamblul folcloric Muntenia din Giurgiu, Grupul folcloric „Constantin Brăiloiu” al Colegiului „Sandu Aldea” din
Floriile cu bucurie, la Muzeul Satului din Bucureşti () [Corola-journal/Journalistic/70320_a_71645]
-
le cunoscuseră doar magii și cheia. O, neastâmpărate lumini cum săltau pe fiecare crenguță, iar unele de-atâtea leruri ecou-și aplecau spre rod și altui ler... O, Doamne, ce bogat erai pe vremea-aceea! FLORILE DALBE Trei păstori de-ai runcului, Vin să cânte Pruncului, Florile dalbe, Iar în brațe cu un miel, E-un cioban mai mititel, Florile dalbe. Steaua de la oiște, S-a oprit prin boiște, Florile dalbe. Vrea și ea domnescul strai, Ca magii-n veșmânt de crai
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
aici pornesc dealurile Buduioasa, Dealul Frasinului, șihla (Sihla), Dealul Stânii, Valea lui Pește, Rânza și Știubiana. Alt șir este format din dealurile La Jidogină, Dealul Bârgăuanilor, Dealul Morii, Dobreana, terminându-se La șintirim și, în fine, șirul dealurilor La Cireș, Runc, Tureatca, Beșicata, La Scaune, Dealul Petrii, Submargine și Hălmagi. în satul Lunca sunt cunoscute Dealul lui Cararău, Dealul Chetroșenilor, Lutăria, Dealul Bisericii și Izlazul comunal. Caracteristica acestei zone este dominarea nisipurilor, a nisipurilor argiloase care determină erodarea permanentă a solului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pierdut. Fenomenul a fost descris cu lux de amănunte de Toader Gh. Miron Boca, care dă și tabelul cu numele celor cu casele distruse. Ca urmare a alunecărilor de teren, vatra satului Lunca s-a mutat spre sud. Pe dealul Runcului, în urma scufundărilor de teren, s-au format bălți alimentate de apa ploilor și zăpezilor. Una dintre aceste bălți este cunoscută sub numele de Balta lui Ion. Alunecările de teren s-au datorat și se datorează despăduririlor masive care au început
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și prin plantare, în scopul consolidării malurilor și fixării solului. De asemenea, pentru consolidarea și fixarea terenului degradat s-au făcut plantații de salcâm, care suportă clima uscată și perioadele lungi de secetă. Pe pajiști, în păduri, în rediuri și runcuri, prin poiene și în câmp crește un număr însemnat de plante medicinale (sunt peste 300 de specii), care alcătuiesc farmacia pădurii: coada șoricelului, mușețelul, cicoarea, sovârful, pojarnița, pelinița, sulfina, pătlagina, mierea ursului, urzica moartă, valeriana, săpunarița, vâscul, podbalul, lumânărica, cimbrișorul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu comuna Oncești (jud. Tecuci), de care se desparte prin zarea dealului Tarnița și cu comuna Oțelești, de care se desparte prin dealul Dobreana; la N cu comuna Mărăști; la V cu comuna Lecca, de care se desparte prin dealurile Runcul, Popei, Ungureni și Poni și cu comuna Godinești, județul Tecuci; la S cu comuna Godinești și Oncești (jud. Tecuci). Are o școală înființată la 1865 în satul Lunca, întreținută de stat, într-un local bun de bârne, construit de particulari
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]