77 matches
-
li se citea textul jurământului după care fiecare jura credință și supunere. în capitala provinciei, la Cernăuți, jurământul a fost citit de boierul Ilie Herescu și a fost semnat, în mod simbolic, de 29 boieri, 11 preoți, 103 mazili, 109 ruptași și alte persoane. S-a întâmplat și o „defecțiune” la depunerea jurământului: preotul Andrei Erik din Udești, împreună cu tot poporul adunat la biserică a refuzat să depună jurământul de credință și supunere pe motiv că s-a jurat credință lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rusescă din 1774, popii nu plăteau bir, fiind scutiți alături de nevolnici, femei vădane, dar și de vornicul satului și de alții, scutiți, mazili (dovedit cu acte că era descendent din boieri). Fiii popilor erau impuși la bir în rând cu „ruptașii”, cei care negociau cu visteria țării suma datorată, iar feciorii de diaconi erau puși la bir în rând cu țăranii.în schimb, preoții de mir, de parohie, erau datori cu plată de 4-5 lei pentru întreținerea școlilor, sumă care era
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bani, a gloabelor și amenzilor, era firescă să existe un personal numerosă care umbla prin sate pentru strângerea sumelor datorate. Dările erau diferențiate după categoria socială a datornicului. Răzeșii plăteau dările către domnie (stat): dajdia - 30 lei anual, la fel, ruptașii, cei care încheiau cu visteria o înțelegere că plătescă o singură dată toată suma datorată și nu pe sferturi. Țăranii liberi, răzeșii, erau datori domniei cu multe alte dări în natură, din cereale, din vite, din vin, din oi, toate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
martie 2015 Toate Articolele Autorului C.V. Râul Constantinescu Mă numesc Constantin Constantinescu și am adoptat pseudonimul literar Râul Constantinescu, pentru a evita repetarea prenumelui în nume.Bucureștean după tata(Dumitru -- funcționar la Ministerul Aerului)și bucovinean după mama, Eleonora, născută Ruptaș în Cernăuți, azi Bucovina de Nord răpită prin odiosul Pact Ribbetropp-Molotov), m-am născut pe 6 august 1944 la Bradu-Argeș, unde s-au retras părinții din capitală bombardata, la bunicii după mama, aflați în al doilea refugiu din Cernăuți, după
RAUL CONSTANTINESCU de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350067_a_351396]
-
1521 din 01 martie 2015. C.V. Râul Constantinescu Mă numesc Constantin Constantinescu și am adoptat pseudonimul literar Râul Constantinescu, pentru a evita repetarea prenumelui în nume.Bucureștean după tata(Dumitru -- funcționar la Ministerul Aerului)și bucovinean după mama, Eleonora, născută Ruptaș în Cernăuți, azi Bucovina de Nord răpită prin odiosul Pact Ribbetropp-Molotov), m-am născut pe 6 august 1944 la Bradu-Argeș, unde s-au retras părinții din capitală bombardata, la bunicii după mama, aflați în al doilea refugiu din Cernăuți, după
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
a inumanei colectivizări ... Citește mai mult C.V.Raul ConstantinescuMă numesc Constantin Constantinescu și am adoptat pseudonimul literar Râul Constantinescu, pentru a evita repetarea prenumelui în nume.Bucureștean după tata(Dumitru -- funcționar la Ministerul Aerului)și bucovinean după mama, Eleonora, născută Ruptaș în Cernăuți, azi Bucovina de Nord răpită prin odiosul Pact Ribbetropp-Molotov), m-am născut pe 6 august 1944 la Bradu-Argeș, unde s-au retras părinții din capitală bombardata, la bunicii după mama, aflați în al doilea refugiu din Cernăuți, după
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
contracte. Din numărul de șapte contracte relative la ținutul Neamț, păstrate la Arhivele Statului din Iași, două contracte au fost încheiate cu doi țărani birnici, un contract cu un însurățel, un contract cu un țigan dezrobit, două contracte cu doi ruptași și unul cu un patentar. Aceștia și-au luat obligația de a păzi linia telegrafică pe o anumită întindere, să repare eventualele stricăciuni și să asculte de epistați. Contractele au fost încheiate pe o perioadă variind între unul și trei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să asculte de epistați. Contractele au fost încheiate pe o perioadă variind între unul și trei ani. Cantoniștii, potrivit acestor contracte, au primit bordeie pentru locuință, 120 prăjini loc de hrană, țăranii birnici au fost scutiți de bir și boieresc, ruptașii, de dare, iar patentarul, de plata patentei sale. După cum se vede, erau necesare unele schimbări, care depășeau limitele relațiilor încă feudale. Guvernul ar fi trebuit să consimtă ca lucrătorii indispensabili acestei instituții să nu fie supuși la obligațiunile clăcașilor. Or
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din categoriile sociale orășenești scăpătate, în deosebi dintre birnici. În catagrafia orașului Tecuci din 1845, se face remarca că între meșteșugarii orașului au intrat, în cursul celor șapte ani ce despart o catagrafie de alta, un „privilighet”, doi mazili, un ruptaș, optzeci de calfe dintre birnicii mahalalelor, patruzeci și unu de însurăței ș.a. Deasemenea, în catagrafia târgului Huși din 1851 se face observația că între 1845 și 1851 au intrat în rândul meșterilor 16 patentari sărăciți, scăpătați, 12 rupte ale Vistieriei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
năzuiau să obțină o situație materială superioară. În catagrafiile orașelor din 1845 și 1851 se menționează intrarea în rândul meșteșugarilor în cursul celor șapte ani, ce despart o catagrafie de alta, a unor „indivizi scăpătați”: un privilegiat, doi mazili, un ruptaș (Tecuci), 16 negustori sărăciți, 12 rupte ale Vistieriei, 5 mazili (Huși), sau promovarea în rândul meșterilor a 80 calfe, 41 de însurăței (Tecuci) și 10 birnici (Huși). În orașul Iași, alcătuitorii catagrafiei din 1845 au descoperit în rândurile meșteșugarilor 574
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a mănținea în aceste ținuturi statu quo. Guvernul austriecesc au găsit în Bucovina stări de lucruri cu totul fericite în privirea îndestulărei materiale ale locuitorilor. Au găsit mănăstirile pline de averi, o numeroasă clasă de țărani cu totul liberi, mazilii, ruptașii și răzeșii, bresle de meșteșugari, starostii de negustori, c-un cuvânt o feudalitate cam tîrzietică în viața ei, dar liniștită și liberă. Ceea ce era vechi în vechea Moldovă era legătura pe care clase întregi o aveau cu statul. mazilii și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și răzeșii, bresle de meșteșugari, starostii de negustori, c-un cuvânt o feudalitate cam tîrzietică în viața ei, dar liniștită și liberă. Ceea ce era vechi în vechea Moldovă era legătura pe care clase întregi o aveau cu statul. mazilii și ruptașii, boierii cu scutelnicii lor erau obligați de a servi gratis în orice ocazie statului, era să vede rămășița a organizației militare de sub domniele vechi. Aceste legături dintre domnie și populație, prerogativile acestei din urmă erau neînțelese pentru noii guvernanți, obligați
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mare, se numea Hagi-Petcu și că acest nume conține în mod embrionar toată spița neamului barzilor rătăcitori. Iar cât despre cele câștigate sub definita * grijă austriecească, știm numai că aceste titluri (von pur și simplu) s-a dat oricărui mazil (ruptaș) a părții anexate din Moldova. Noi nu ținem acestea, suntem aceia cari ne speriem mai puțin decât oriunde de titluri pompoase și de vorbe mari, căci* n-avem *** decât un singur nobil ereditar și acela e... însuși M-sa Domnul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu se ținea seama ca satele răzeșești să fie înscrise separat de cele aservite și obligate la dijmă și zile de clacă, birul către stat fiind același pentru ambele categorii sociale. La Umbrărești mai este de adăogat la rufetari 1 ruptași ca să iasă 26 de rufetari. Dintre aceștia dăm numele celor mai importanți și anume: Darie, slugă dumisali logofetesei Manolăchioae; Antohi Vacăneagră, volintiriu; popa Sandul (Serghie) și popa Ion Pleșcan; Alecsandru Boldul, călăraș căpitănesc; și 10 scutelnici ai „dumisale logofetesei Manolăchioae
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Antohi Vacăneagră, volintiriu; popa Sandul (Serghie) și popa Ion Pleșcan; Alecsandru Boldul, călăraș căpitănesc; și 10 scutelnici ai „dumisale logofetesei Manolăchioae” (Costache), la Umbrărești; Toader Văscan, vornic; popa Ioniță, popa Vasîli și popa Timofti; Vasile Druțul (Druță), vătăman; Vasile Lungul ruptaș și Ion Drăgoi mazil; Radu Bosîioc, călăraș isprăvnicesc; Enache crâcimar, călăraș căpitănesc și alți slujbași scutelnici ai „dumisali vistierniceasa Nastasîia”, văduva lui Iordache Costache la satul de clăcași Torcești. Dacă în anul 1772, numărul preoților din satul Torcești este 5
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
toate beilicurile 16. Legea de urmăriri din martie 1877, modificată în 1905 și 1908, asigură plata prin somațiune, sechestru și vânzare. Contribuabilii se împărțeau în multe categorii fiscale: boierii, feciorii lor și rudele erau scutiți de dările personale, mazilii și ruptașii 17 erau scutiți de unele dări, în schimbul unor servicii aduse autorităților, preoții, episcopii și mănăstirile plăteau dările și scutelnicii 1 erau total sau parțial scutiți de dări. Ei corespondau cu vechii poslușnici 2 ce se învoiau cu boierii, fie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
un număr de 30 de birnici și 25 de scutiți. În anul 1830 erau consemnate 102 case, iar cu doi ani mai târziu, populația satului Oncești era de 100 de birnici, 14 fără căpătâi, 38 de mazili și 68 de ruptași. După înființarea comunei Oncești (1864), în comună erau 386 de contribuabili și 438 de case, pentru ca în 1887 numărul contribuabililor să fie același, iar casele cu două mai multe. În deceniul al nouălea al secolului al XIX- lea, comuna Oncești
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
1700, menționat anterior, în această adunare intervin două aspecte noi: scrisoarea de afurisenie este adusă, de această dată, de la "biserica cea mare" din Constantinopol; între reprezentanții prezenți în adunare, sunt menționați și câte șapte locuitori din fiecare ținut, mazili și ruptași, negustori și "toată țara". Este semnificativă apariția negustorilor din Iași, care indică prezența stării a treia, alături de cele ale clerului și boierimii, precum și a locuitorilor din fiecare ținut (câte 7), care să participe ca martori la acest legământ. Aspectele fiscale
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Editura Tineretului, 1960, p. 63. footnote>. După o pregătire prealabilă, prefațată de o primă proclamație elaborată de generalul Splény, la 6 noiembrie 1774, când nu se semnase nici o înțelegere oficială între Austria și Turcia, adresată locuitorilor - egumeni, preoți, boieri, mazili, ruptași, vornici, prin care li se aducea la cunoștință „că de acum înainte, cu mila lui Dumnezeu, această bucată de loc a Moldovei, pe unde s-au pus pajure ca însemne, este în stăpânirea împăraților Maria Tereza și Iosif al II
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și țăranilor, adunați la Cernăuți, sub conducerea episcopului Dosoftei Herescu, jurământul a fost citit cu glas tare de boierul Ilie Herescu. În mod simbolic, jurământul a fost semnat în capitala provinciei de 29 de boieri, 11 preoți, 103 mazili, 109 ruptași și alte persoane, țărani și târgoveți. Jurământul de credință depus la 12 octombrie 1777 Curții din Viena, în fața reprezentantului acesteia, generalul guvernator Splény, a pecetluit actul răpirii nordului Moldovei, care va căpăta un nume nou - Bucovina - nume care s-a
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
șeful Administrației militare provinciale, generalul Spleny, a adresat, la 27 august 1777, în numele împărătesei Maria Theresia, un manifest tipărit în limba română către "lăcuitorii aceștii Bucovine deștrict", "adecă tuturor Mitropoliților, Arhiepiscopi, Episcopi, Arhimandriți, Dichei, Egumeni, Protopopi, Preoți, Diaconi, Boeari, Mazili, Ruptași și la toată prostimea, orașe, târguri, sate și la toată obștea, atât parte Bisericească cum și lumească", pentru ca "prin ivală, să facă supuneri și juramânt, ca să să adeverească ai noștri credincioși supuși podani"82. Ceremonia oficială de depunere a jurământului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
presteze două zile de clacă pe an. Pentru prestațiile parohilor se stabileau anumite taxe, care se plăteau în funcție de situația social-economică a populației, împărțită în trei clase. În prima clasă intrau boierii, mazilii, negustorii și meșteșugarii înstăriți, în a doua șleahticii, ruptașii și răzeșii, ca și meșteșugarii cu venituri mijlocii 116. Cea de a treia clasă era rezervată țăranilor și celor cu venituri modeste. Prin aceste măsuri se crea pentru preoții ortodocși bucovineni, la fel ca pentru cei din Banat 117, posibilitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
sau Galiția, majoritatea lor fiind concentrate în vestul monarhiei, împotriva lui Napoleon. Ca urmare, căpitanul districtului a luat măsuri de a înarma țăranii din zona de nord a Bucovinei, din zona Ceremușului și de pe valea Prutului, ca și pe nobili, ruptași, șleahtnici și răzeși. Din rândul acestora a alcătuit, pe bază de voluntariat, o trupă de cavalerie și una de infanterie. Această trupă de voluntari, împreună cu trupele habsburgice existente în provincie au fost amplasate, în principal, în spațiul dintre satele Dobronăuți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de case în care trăiau 30 moldoveni, 3 mazili și 4 fețe bisericești. în 1774 satul Mlenăuți avea 44 familii din care 25 birnici, 19 rufeturi (adică scutiți de bir), 2 mazili (boieri mici), Toader Manole și Simion Cazacinco, un ruptaș - Ioniță Luțchi, 2 jidovi, 1 argat al dumisale. în cronica liudelor din 1803 se menționa:„...Mlenăuții a casei slugerului Manole are 84 liude care plătesc 44 lei. După decesul lui Toader Manole, în perioada 1794-1813 au existat aproape în fiecare
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
I,pag.499-503, Edit. Știința,Chișinău, 1975. 299 299 3. Locuitorii satului Mlenăuți după Catagrafia din 1774 44 - toată suma caselor - 19scădere rufeturile, însă: o 5 femei sărace o 3 preoți și diaconi și dascăli o 2 mazili o 1 ruptaș o 4 argați a lui Toader Manole, mazil o 1 argat a lui Simion Căzăcinco, mazil o 1 argat a dumisale armașului Neculi o 2 jidovi. - 25 rămân birnici. Birnici 1. Mihăilă 2. Vasile Lazor 3. Ursache Luică 4. Vasile
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]