95,658 matches
-
continuarea reformelor pro-europene și a cursului european al țării. Astfel, potrivit Memorandumului de Înțelegere, Republica Moldova urma să beneficieze, în următorii trei ani, de un sprijin de până la 410 milioane de euro din partea UE, pentru reforma administrației publice, dezvoltarea agricolă și rurală, reforma poliției și managementul frontierei 6. Două evenimente de rezonanță au contribuit la consolidarea capitalului de imagine a elitei politice guvernatoare. Începând cu 27 aprilie 2014, a fost obținut regimul liberalizat de vize pentru cetățenii moldoveni, iar la 27 iunie
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
politic insular sau asupra "lumii noi". Supărat pe adversarii literări și politici, însuși Maiorescu declară la un moment dat că vrea "să-și ia câmpii în America". Cu mult înaintea lui, Manolache Costache Epureanu ia ca martor în "chestia locuitorilor rurali" un străin, nu întâmplător, un "englez" care este investit ab initio cu trăsătură "obiectivității"15. Mihail Kogălniceanu face dese referiri la principul autoguvernării, numindu-l ca atare, în limba engleză (self government): "O țară merge spre progres cu cat ministeriile
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sau permanentă de marginalizare, de discriminare, de excludere socială sau confruntate cu situații de pericol, cu o situație-limită sau care le afectează grav ori de o manieră sistematică și gravă, beneficiul drepturilor fundamentale ale omului, precum: șomerii, femeile din mediul rural, muncitorii agricoli fără pământ, refugiați, persoane aflate într-o zonă de conflict armat, persoane aflate într-o zonă calamitata, militari în teatrele de operațiuni, susținători ai drepturilor omului, jurnaliști în zone de conflict sau zone calamitate, ofițeri ONU sau ai
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
over the whole of its time în the atmosphere. Equivalent values will be used for other greenhouse gases. A note setting ouț the government’s thinking prepared în part by the chief economist at the Department for Environment Food and Rural Affairs, Richard Price, says ministers must refer to the shadow price. It states: “It is important that the shadow price for carbon is applied consistently and universally across decisions în government with significant implications for emissions of carbon and other
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
ca și al multor vorbitori, poate fi greșită, bazată pe o impresie etimologică falsă. La nivelul simțului lingvistic popular numele Rodica e perceput ca un corespondent feminin "cult", "citadin" al numelui masculin Radu (corespondentul cert, Rada, rămînînd marcat ca nume rural). în acest caz tind să cred că nu e vorba de o falsă etimologie, ci de o realitate. în inventarul de nume din documente vechi românești publicat de Aspazia și Cornel Reguș, Nume de femei în vechi acte istorice (sec
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]
-
și Rădica: o formă prea marcat populară pentru o poezie cultă, pentru o atmosferă stilizată. Vocala o are două avantaje: leagă numele, prin rădăcină, de familia lexicală a simbolicului rod - și marchează o pronunție "elegantă", "înaltă", care înnobilează diminutivul prea rural. Procesul s-ar fi putut petrece spontan, în mediul său social, sau ar putea fi o contribuție a lui Alecsandri; oricum, el e susținut de alte variante de pronunțare ă/o (făraș, mai aproape de etimon - foraș). în plus, s-ar
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]
-
printre cele mai promițătoare debuturi din întreaga noastră literatură. Ele puneau capăt unei anumite mitologii țărănești, născută o dată cu sămănătorismul, în zorii secolului 20, și avîndu-și apogeul în literatura genială a lui Sadoveanu, căreia Rebreanu, cel mai realist dintre scriitorii noștri rurali, nu-i dăduse totuși lovitura de grație. Nicăieri, ca în Întâlnirea din pămînturi, țăranul nu fusese mai puțin poetic și mai lipsit de aură în elementaritatea lui. "Dezbrăcat" de farmec, de folclor și de cutume, satul zugrăvit de Preda l-
Un mare pesimist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14917_a_16242]
-
primele proze, devine bătător la ochi în Moromeții și în celelalte scrieri (între ele, Viața ca o pradă este operă curată de memorialistică) dintr-un, nedeclarat ca atare, ciclu epic consacrat descendenților, lumpenproletarizați sau orășenizați, ai bătrînului șef de trib rural. Cît privește romanele cu problematică urbană, ele sînt artistic nesigure (cele trei versiuni ale Risipitorilor, primul dintre aceste romane, ilustrează în modul cel mai limpede tatonarea de către autor a unei alte lumi decît aceea din care el însuși provenea), scrise
Un mare pesimist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14917_a_16242]
-
patronul său, Nicolae Ceaușescu: "În anul 1958, Vasile Voiculescu a fost implicat de un anticar într-o afacere cu cărți, ceea ce constituie pretextul unei arestări, amînate pînă atunci. Va ieși din închisoare după cinci ani. Ce vină avea poetul zariștilor rurale, al deschiderilor cosmice, al aspirației către Dumnezeu? La puțină vreme după Vasile Voiculescu, într-un nou val de arestări, este ridicat un alt scriitor, a cărui candoare era egalată doar de marea lui valoare intelectuală: profesorul Edgar Papu, care preda
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15419_a_16744]
-
ci toți spaniolii erau niște convalescenți în căutarea izvoarelor profunde ale unei reconcilieri ce avea să se petreacă peste decenii sub egida monarhiei. Cele două romane care pun premisele acestei reconcilieri, concentrîndu-și atenția asupra stratului profund al societății spaniole, mediul rural în Pascual Duarte și cel urban în Stupul (cunoscute și cititorului român, în versiunile Anei Vădeanu și respectiv Ioanei Zlotescu), au recuperat valorile a căror lipsă se simțea cel mai acut în acele momente: prospețimea, autenticitatea (chiar sub formele unei
Camilo José Cela sau adevărul profund și dureros by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/15459_a_16784]
-
lui Mircea Dinutz ne propune, în prima sa parte, investigarea unor formule de roman, în diferite vîrste ale istoriei genului la noi: romanul clasic (avînd ca repere Dafnis și Chloe și Scrisorile persane), romanul primului război mondial și romanul copilăriei rurale. Autorul căruia i se aplică grila clasică, cu nuanțările și observațiile de rigoare, este Duiliu Zamfirescu, puțin cunoscut prin prisma preferințelor sale pentru modele latine și elene. în Viața la țară, ne spune criticul, "viziunea dominantă este cea clasică și
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
n-au existat partizani. Cele două comune, de la experiența cărora pornește analiza Alinei Mungiu-Pippidi și a lui Gérard Althabe asupra mecanismelor de aservire a țăranului român, n-au fost alese la întîmplare: Scornicești și Nucșoara sînt cele mai cunoscute localități rurale ale României postbelice, prima - ca loc de naștere a lui Nicolae Ceaușescu, ultima - ca centru al celei mai puternice și rezistente grupări de partizani, Arsenescu-Arnăuțoiu, reprimată "exemplar" abia după zece ani (în 1959), cea dintîi - o comună de cîmpie, devenită
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]
-
calea către imaginarul corporalității în două direcții. Formula modernă a corpului uman e definită în negativ. Există în carte o raportare constantă la un model ce tinde sa fie considerat invariantă, un eventual model "tradițional", al Europei medievale, al comunităților rurale și al societăților primitive, unde e observabil în linii îngroșate... Generalizare neîndoielnic forțată, dar teza propusă de autor convinge. în linii mari, există două paradigme de raportare la corp, două moduri de a construi individualitatea. Analiza desfășurată în carte e
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
poeziile din acest volum te duc cu gândul la haiku, altele, mai puține la număr, imită cântecul trubaduresc ( La fereastra unui castel din Bavaria,/ Anne-Rose/ O tânără prințesă își așteaptă/ Tânărul prinț plecat în război,/ Anne-Rose...). Acelea cu un caracter rural induc în eroare prin faptul că amintesc puțin de Goga (seria de poezii cu același titlu, Despre țărani, și altele), dar aceasta nu e decât coaja, este doar primul strat, iar dincolo de el, se află un poet contemporan cu Nichita
Melodia întâmplărilor by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14537_a_15862]
-
vorbă./ Femeie? Pasăre?/ Moară de vânt?/ Și neînțelegând/ Își scot pălăria,/ Ca la biserică.). Aceste versuri nu demonstrează o angajare împotriva mediului citadin ca loc de pierzanie. De fapt nici o poezie a lui Sergiu Adam, care are legătură cu spațiul rural sau cu locuitorii lui, nu este paseistă, în nici una nu este idilizat satul, și dacă există oarecum sentimentul dezrădăcinării, el nu presupune condamnarea orașului. În câteva poeme predomină tonul oracular, tonul aceluia care este sigur că știe adevărul (Și nu
Melodia întâmplărilor by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14537_a_15862]
-
afli într-o continuă stare de grație, în care stare poți atinge o fericire ingenuă și dezinteresată (Florile-n mai răsar cu duiumul./ De unde culoarea, de unde parfumul? - Copil mirându-se). Am pomenit mai sus de poeziile în care apare spațiul rural. Cu toate că nu sunt chiar puține la număr, acestea nu spun totul despre Sergiu Adam. Sunt mult mai multe acelea care par greu de clasificat.
Melodia întâmplărilor by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14537_a_15862]
-
saturată de senzații și generatoare, la rîndul ei, de nesfîrșite voluptăți, trece dincolo de mirajul suprafețelor și se sprijină pe chipul netrecător al lucrurilor. Pictorul caută esențe, ciocănește coaja pentru a asculta, în străfunduri, ecoul arhetipului. Cu fața întoarsă către lumea rurală, către valorile ei atemporale și stereotipe, el visează ideea de arhaicitate, vîrsta de aur a unei umanități care-și neglijează memoria. Nu pictează obiecte, ci invocă obiectul. El nu reprezintă șure, bîrne, strecurători, daraci și mere; el rememorează, ca într-
Tinerețea lui Ion Dumitriu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14555_a_15880]
-
perspectivei din care își construiește imaginea n-au făcut, în ultimă instanță, decît să adîncească și să precizeze cu o mai evidentă acuratețe aceeași problematică plastică și filosofică. Aparent, el este un pictor al satului și, prin extensie, al peisajului rural. Un inventar sumar al obiectelor pe care el le fixează în memoria pînzei ar epuiza aproape în întregime formele, imaginile și uneltele comunităților tradiționale. De la șura de fîn - la scîndura gardului, de la pielea întinsă pentru uscare - la darac, de la strecurătoare
Tinerețea lui Ion Dumitriu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14555_a_15880]
-
același timp o lume exotic organică și o metodă exotic modernă [...] Privind în urmă, cred că însuși cuplajul lor exprima ceea ce eu atunci nu vedeam limpede și anume "plutirea" mea [...] între o lume care nu mai era a mea (organicitatea rurală românească) și o lume care nu era încă a mea (modernitatea occidentală)". Astăzi dl Alexandrescu își declară convingerea că nu se poate aplica o hermeneutică post-modernă la o lume tradițională. O a doua problemă se referă la "prețul" Unirii din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14613_a_15938]
-
Culturii un volum de proză scurtă a lui Marius Tupan, redactor-șef la Luceafărul. Autorul a mai publicat în 1974 și în 1978 două cărți, numite Mezareea și Noaptea muzicanților, primite bine de critică. Substanța celor mai multe texte este o mitologie rurală ciudată, neguroasă, populată de duhuri, șerpi și paparude, localizată de Marian Popa în zona Severinului. Artistic, textele se încheagă bine, au unitate în interior și ele între ele, alcătuind un univers fantastic destul de special, ce ar putea datora ceva textelor
Literatura ca viață by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14643_a_15968]
-
în victimă a împrejurărilor istorice. Fără îndoială că în roman sînt puse față în față două lumi antagonice: Colhida și Corintul, Orientul și Occidentul; antiteza se poate extinde la nesfîrșit - civilizație-barbarie, patriarhat-matriarhat, societate urbană alienată, fără sentimente și iluzii, și rurală, mînată de forțe primitive, înrobită naturii. Aceste două lumi care se confruntă în cartea Christei Wolf ascund fiecare la temelie o crimă. În ambele cazuri sînt sacrificați copii: în Colhida, urmașul la tron, Alsyrtos, în Corint, urmașa la tron, Iphinoe
Cine e această Medee? by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14074_a_15399]
-
fragmente: osul maxilarului unui preistoric, un ciudat sarcasm dinspre Versailles și pintenii pierduți ai sufletului lumii. Din toate acestea urmează să creăm coeziunea - Răstorn ideea lui Hölderlin: omul este o uriașă ciornă. 2. Da, recunosc. Am numit prezentul o așezare rurală care capătă sens numai în funcție de locul ei în imperiu. Cuvântul, însă, e azvârlit înapoi plin de sânge: "Sens?" Între mine și pedagogie totul s-a terminat. 3. Să-ți croiești drum între patru și cinci e uneori ca și cum ai vrea
Kjell Espmark by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/14094_a_15419]
-
stil", urcate, la o mutare, spre fereastra unui bloc mizerabil, și apoi momentul cu un sicriu fastuos, coborînd, pe frînghii, de la aceeași fereastră). ..."De unde ai tu mușchii ăștia?", îl întreabă doamna doctor (oculistă) pe pictor; el are mușchii din mediul rural, de unde provine, și unde o invită pe distinsa doamnă la tăierea porcului; doamna acceptă invitația, dar e oripilată de ceea ce vede acolo, și o șterge de la pomana porcului, fără să-și mai ia rămas bun. Povestea "de dragoste" (de o
Dumnezeu e mare, ele sînt mititele by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14120_a_15445]
-
socialist), dar suferă de ceea ce s-ar putea numi descriptivism istorico-literar. Pasionant excursul prin dezbaterea despre criza literaturii dominate politic, declanșată în presa vremii de Virgil Ierunca, și perfect valabilă ideea de a studia ca tipică pentru "literatura crizei" literatura rurală, sub diversele ei aspecte, dar propunerile pe care le face Sanda Cordoș nu sînt duse pînă la capăt, demonstrația nu reușește să treacă destul de convingător dincolo de ceea ce textele însele oferă, sau sînt argumentate analize de text care nu se însumează
Arheologii literar-critice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14193_a_15518]
-
propunerile pe care le face Sanda Cordoș nu sînt duse pînă la capăt, demonstrația nu reușește să treacă destul de convingător dincolo de ceea ce textele însele oferă, sau sînt argumentate analize de text care nu se însumează unei radiografii a "agoniei lumii rurale" pe care o intenționează. Un potențial la fel de ridicat de interes îl are observația că nu există o definiție unitară a realismului socialist, dar avatarurile termenului nu fac, din păcate, obiectul studiului despre Literatura între revoluție și reacțiune. Cel mai discutabil
Arheologii literar-critice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14193_a_15518]