40 matches
-
priceput satul. E o adîncă lecție de etică culturală, este, pentru cine vrea să învețe, și una de superioară etică politică". Și, apoi, adresîndu-se direct noului academician, socoate că deși Blaga a elogiat satul românesc, "aceasta nu vrea să zică ruralizarea operei intelectuale românești, cum nici D-ta filosoful nu ești rural, dar vrea să zică că de la sat, de la matcă, de la crysalidă izvorăște tot ce e adevărat românesc - chiar cînd este transpus în oraș sau chiar într-o mare metropolă
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
datelor statistice puse la dispoziție de către INSSE, EUROSTAT, Banca Mondială, BNR, Organizația Internațională pentru Migrație arată că România se îndreaptă cu pași rapizi într-o direcție greșită: Înapoi în Secolul al XIX-lea", susține Ana Bulai. Iată principalele argumente: 1. Ruralizarea: după 1997, trendul migrației interne din urban către rural este cel mai important ca volum, pe fondul plecării în mediul rural al persoanelor care nu-și mai permit costurile de la oraș, dar și pe fondul creșterii periferiei rurale a marilor
Studiu devastator: Un raport pentru Dragnea arată cum dispare România. Direcția catastrofală în care ne îndreptăm by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/62221_a_63546]
-
cinematografizat în conextul ,,modernizării socialiste”. Locuirea între intervenție ideologică și ,,structure ale sentimentului” (lect.univ.dr.Roxana Cuciumeanu) Un traseu oarecare din București - autobuzul 381. Variație socio-antropologică (drd.Corina Popescu) Miza luptelor identitare în Chiținău (Lucian-Ștefan Dumitrescu, Nicolae Țibrigan) Elemente de ruralizare a urbanului în word music (Elena Șulea) ANTROPOLOGIE SOCIALĂ Timpul și Memoria alimentației urbane (o atitudine față de alimentație în România între anii 1840 și 1940) - dr. Adrian Majuru ANTROPOLOGIE URBANĂ La Zone Matache - la croissance et le déclin d’une
„Oraşul reprezentat amp; Reprezentarea oraşului” – Revista de Antropologie Urbană nr.3/2014 [Corola-blog/BlogPost/93507_a_94799]
-
Snegur, Voronin și Ghimpu. Autorii suțin că nu există o conștiință națională moldovenească, „statalitatea în R.Moldova fiind mult prea slabă pentru a implementa un proiect politic de o asemenea anvergură”. În final, etnologul Elena Șulea discută prezența elementelor de ruralizare a urbanului în world music, analizând o serie de cazuri din România și continentul european. Potrivit autoarei „muzica lumii se află sub semnul hibridității și se petrece o migrare a manifestărilor culturale din spațiul rural, spre cel urban”. Societățile de
„Oraşul reprezentat amp; Reprezentarea oraşului” – Revista de Antropologie Urbană nr.3/2014 [Corola-blog/BlogPost/93507_a_94799]
-
o serie de cazuri din România și continentul european. Potrivit autoarei „muzica lumii se află sub semnul hibridității și se petrece o migrare a manifestărilor culturale din spațiul rural, spre cel urban”. Societățile de larg consum au determinat efectul de ruralizare a urbanizării prin intermediul world-music-ului ca efect al nevoii individului de a-și exprima identitatea prin apelarea la muzicile tradiționale.” Mai multe pe : http://www.bucurestiivechisinoi.ro/ A consemnat drd.Corina Popescu (membru UZPR)
„Oraşul reprezentat amp; Reprezentarea oraşului” – Revista de Antropologie Urbană nr.3/2014 [Corola-blog/BlogPost/93507_a_94799]
-
a stăpânirii romane la sud de Dunăre în anul 271 d.Hr. nu au întrerupt legăturile populației daco-romane, formată în procesul de romanizare, cu Imperiul Roman, chiar dacă pe teritoriul fostei provincii Dacia și al dacilor liberi au pătruns populațiile migratoare. Ruralizarea populației și a vieții economice, confirmată prin descoperirile arheologice, revenirea la vechile forme de organizare socială - obștile sătești -, continuarea locuirii pe vechile teritorii în forme modeste sunt caracteristici ale procesului de formare a poporului român și a limbii române, autohtonii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
provinciale este dovedită, în unele locuri, cel puțin până la invazia hunilor în Europa centrală (după 375), iar în altele se întâlnesc vestigii din secolele V-VI. În Dacia, în fiecare oraș, s-au aflat urme de locuire rustică sau rusticizată (ruralizarea vieții urbane), după 275. Există o continuitate de viață în perimetrul vechilor orașe, dar nu o viață urbană propriu-zisă. Urme de locuire efectivă ale goților și gepizilor (vezi mai jos) nu se cunosc în vatra fostelor orașe romane, ci în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
la Sarmizegetusa, Apulum, Napoca, Potaissa, Porolissum, Tibiscum. În ceea ce privește orașele din sudul Daciei, Dierna, Sucidava, Drobeta, Romula, reintegrate în Imperiu, în secolele IV-VI, acestea continuă, după 275, o anumită viață urbană și se află într-o situație privilegiată, comparativ cu ruralizarea ce se constată în alte regiuni ale fostei provincii. Aceste centre urbane din sud nu au fost complet părăsite de autoritățile romane în momentul retragerii din 275, ci au constituit capete de pod pe malul stâng al Dunării, iar viața
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
un "gepid creștin" (autohton) care arăta drumul armatei romane.23 Dacă informațiile scrise sunt puține, în schimb, evoluția societății autohtone în spațiul carpato-dunăreano-pontic poate fi cunoscută mai adecvat prin intermediul descoperirilor arheologice și numismatice. În secolele V-VI, asistăm la generalizarea ruralizării la sud și est de Carpați. Centrul activității economice devine comunitatea rurală, care, în noile condiții ale desfășurării migrațiilor, și-a reorganizat structura internă pe baze noi. Acestea au generat transformări importante în toate domeniile, ce prefigurau elemente specifice evului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de noua credință din secolul V și desemnează pe locuitorul unui pagus (sat)-pagani (rurali). Dar, spune N. Zugravu, nu termenii "pagus" și "paganus" a generat termenul "păgân", adică "necredincios", necreștin. După încetarea ordinii politice și militare imperiale, a urmat ruralizarea generală a Daciei, a nordului Dunăriiîn secolul al IV-lea, și creștinismul, dar și păgânismul aveau partizani la oraș și la sat, deci pagani nu putea desemna numai pe rusticii atașați de vechile credințe necreștine. Concluzie: acest termen "păgân" (necreștin
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
nord-dunărean, pe plan istoric și religios. Continuarea răspândirii creștinismului în sânul populației din nordul Dunării, după mijlocul secolului V, a fost un fenomen intern, în primul rând, datorită "roirii" unor comunități în apropierea vechilor orașe sau în alte zone, generalizarea ruralizării, transformarea limbii latine în lingua franca. Creștinismul latinofon a fost nu numai un mijloc de păstrare a individualității etnice, lingvistice și religioase, dar și o cale de integrare a celor de altă credință sau etnie. Paradoxal, migrațiile barbare s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
istoria Dobrogei. Timp de mai multe secole, viața în spațiul dintre Dunăre și Mare, fără a înceta, a trecut în registrul minor al istoriei: controlul Imperiului s-a restrâns, structurile administrativ-politice s-au simplificat, urbanismul a fost înlocuit rapid de ruralizare, populația s-a dispersat și s-a diminuat, habitudini și practici de secole au dispărut, cultura orală ia locul celei scrise, traiul era modest. Dacă acesta era cadrul general, în secolele VII-X, nu alta era situația în plan religios-comparativ cu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a hrănit prin intermediul rădăcinii satului. Dacă o bună perioadă în istorie modelele rural/urban au fost identificate prin caracteristici clar diferite, de ceva vreme se observă două fenomene care sunt parte a aceluiași proces de omogenizare relativă: urbanizarea satului și ruralizarea orașului. Sigur că acestea au impact diferit funcție de cazurile concrete analizate, dar sunt prezente în mod sensibil la noi. Schimbarea condițiilor vieții sociale, așa cum se întâmplă în cazul trecerii de la sat la oraș, conduc la mobilitate socială și fizică ce
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de la retragerea aureliană petrecută (n 271 ș( p(nă la invazia mongolă din 1241 a fost marcată de presiunea constantă exercitată de populațiile migratoare. Cum zonele urbane erau cele ce atrăgeau cu precădere pe migratori, s-a petrecut fenomenul de ruralizare. Formele comunitare de stăp(nire ș( exploatare a păm(ntului au acaparat (ntreg spectrul structurilor agrare. "Obștile sătești au constituit celula de bază a societății daco-romane, apoi rom(nești, (n mileniul migrațiilor. Ea a fost expresia unei multiple solidarități de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
contraceptive moderne. În ce privește mortalitatea, o creștere reală a ei a avut loc între 1992-1996 și deși este un indicator care continuă să se mențină la cote îngrijorătoare, se anticipează o scădere a nivelului lui în viitor (Ghețău, 2004). * Rata de ruralizare (ponderea populației rurale) a scăzut mult în perioada comunismului, de la 76,6% în 1948, la 63,1% în 1970 și 45,7% în 1992. Explicația constă în politica regimului comunist defavorabilă ruralului și manifestată prin colectivizare și prin sistematizarea satelor
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de dreapta, iar exemplul cel mai grăitor În acest sens Îl constituie, cu siguranță, nazismul. Tot În această categorie pot fi incluse și vasta acțiune de inginerie socială din perioada de apartheid din Africa de Sud, planurile de modernizare ale șahului Iranului, ruralizarea din Vietnam și mărețele proiecte de dezvoltare ale colonialismului târziu (de pildă, proiectul Gezira din Sudan). Cu toate acestea, este de netăgăduit că o mare parte a acțiunilor de inginerie socială Întreprinse de stat În secolul al XX-lea au
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Little, Brown, Boston, 1952, pp. 138-139. Folosită cu permisiunea Grădinii Botanice din Missouri. Index Aberdam, Serge Adas, Michael (nota 45, capitolul 3) A.E.G. (Allgemeine Elektricitäs-Gesselschaft), (nota 36, capitolul ) Estetică orașele extrem-moderniste miniaturizarea forma publică În revoluțiile culturale silvicultura științifică ruralizarea sistemele de transport codificarea vizuală Agricultură efectul electrificării asupra randamentul și competitivitatea gospodăriilor familiale agricultura extrem-modernistă logica centralizatoare a În Africa de Est eșecurile agricultura industrială ca În Chestiunea Agrară a lui Lenin monocultura privilegiată de formele tradiționale de producție
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
centralizatoare a În Africa de Est eșecurile agricultura industrială ca În Chestiunea Agrară a lui Lenin monocultura privilegiată de formele tradiționale de producție agricolă condamnate de agricultura de pe plantații modelul de „producție și profit” ca simplificare radicală În procesul de ruralizare din Tanzania codificarea vizuală a vieții rurale de către optimismul internațional cu privire la vezi, de asemenea, Colectivizare; Tanzania, ruralizarea și satele ujamaa În agricultura tradițională: variații timpuri ale cultivarelor experimentare În atenția acordată de țărani caracteristicilor terenului inovația În logica dezvoltării cultivarelor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
privilegiată de formele tradiționale de producție agricolă condamnate de agricultura de pe plantații modelul de „producție și profit” ca simplificare radicală În procesul de ruralizare din Tanzania codificarea vizuală a vieții rurale de către optimismul internațional cu privire la vezi, de asemenea, Colectivizare; Tanzania, ruralizarea și satele ujamaa În agricultura tradițională: variații timpuri ale cultivarelor experimentare În atenția acordată de țărani caracteristicilor terenului inovația În logica dezvoltării cultivarelor În agricultura științifică Îngrășămintele chimice În epidemiile randamentul generalizat agricultorii fictivi În izolarea variabilelor experimentale În ca
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
are un rol important în procesul migrațional și de mobilitate rezidențială prin facilitarea accesului la comunități de habitat. Mutarea în masă a familiilor de la sat la oraș, cu deosebire după încheierea colectivizării (1962), a determinat și în România o adevărată ruralizare a orașelor. Cei originari din aceeași regiune și mai ales din același sat aveau tendința să se grupeze din punct de vedere rezidențial. Costurile materiale și psihoculturale de adaptare la o nouă comunitate și un nou stil de viață erau
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a fost marcat însă de falimentarea industriei județului și restrângerea activității economice. O parte dintre orășenii rămași fără locuri de muncă, fie se întorc definitiv în satele de origine, fie își asigură resursele traiului zilnic cu ajutorul rudelor rămase în sat. „Ruralizarea” orașelor este mai accentuată în orașele mici cum este și Săveni unde și condițiile de viață ale celor care locuiesc la bloc s-au modificat semnificativ. De exemplu, renunțarea la sistemul de încălzire centrală i-a determinat pe cei cu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
marilor migrații. Anterior acestei perioade, în Antichitate, după retragerea aureliană și în contextul unei crize economice și politice a Imperiului Roman, în regiunile de la nordul Dunării de Jos, iar ulterior și în teritoriul est-carpatic, se produce un intens proces de ruralizare, favorizat prin decăderea și dispariția orașului antic. Ca urmare, satul devine singurul cadru de organizare al comunităților umane, mediul în care acestea își desfășoară activitățile cotidiene. În acest context, romanicii, iar mai târziu populația veche românească, și-au păstrat prin intermediul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Pasti, 2003). 3.3. Tipurile de patriarhattc "3.3. Tipurile de patriarhat" 3.3.1. Patriarhatul țărănesctc "3.3.1. Patriarhatul Țărănesc" Mediul rural românesc este prin excelență preindustrial, de tip țărănesc. Cuprinde peste 45% din populație, iar procesul de ruralizare a populației crește anual. Modul de viață din rural, inclusiv patriarhatulxe "„patriarhat" aferent acestuia, se transferă și la oraș, prin modele culturale. Este o civilizație a proprietarilor, a muncii nesalariate și nereglementate. În ea se dezvoltă o producție nespecializată (după
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
a fost niciodată un motiv ca femeile să nu o facă; mai degrabă, femeile nu au fost admise la munci care cer forța creierului sau aptitudini de conducere, chiar dacă singurul lucru de condus este un măgăruș”. Sărăcia și tendința spre ruralizare zdruncină fundamentele modernizării sociale și reprezintă un pas înapoi în comparație cu egalitarismul comunist în relațiile de gen, deși și acesta fusese, la rândul lui, unul al sărăciei și al anonimatului. În România. Starea de fapt (Pastixe "„Pasti,Vladimir", Miroiu, Codițăxe "„Codiță
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
interesul economic, Partidul Comunist dorește o creștere cantitativă a clasei muncitoare, masă de manevră și pepinieră de cadre. Pe de altă parte, tot propaganda cinematografică promovează un proces invers : tinerii ingineri, medicii, profesorii să meargă în sate. Proletarizarea țărănimii și ruralizarea intelectualității sunt obiectivele a căror realizare asigură PCR o structură socială convenabilă politic. Ambele servite cu sârg de cinematografie. Când primăvara e fierbinte (1961) sau Balet de imagine pe margine Cu Viața nu iartă, Manole Marcus și Iulian Mihu fac
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]