40 matches
-
a stăpânirii romane la sud de Dunăre în anul 271 d.Hr. nu au întrerupt legăturile populației daco-romane, formată în procesul de romanizare, cu Imperiul Roman, chiar dacă pe teritoriul fostei provincii Dacia și al dacilor liberi au pătruns populațiile migratoare. Ruralizarea populației și a vieții economice, confirmată prin descoperirile arheologice, revenirea la vechile forme de organizare socială - obștile sătești -, continuarea locuirii pe vechile teritorii în forme modeste sunt caracteristici ale procesului de formare a poporului român și a limbii române, autohtonii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
datelor statistice puse la dispoziție de către INSSE, EUROSTAT, Banca Mondială, BNR, Organizația Internațională pentru Migrație arată că România se îndreaptă cu pași rapizi într-o direcție greșită: Înapoi în Secolul al XIX-lea", susține Ana Bulai. Iată principalele argumente: 1. Ruralizarea: după 1997, trendul migrației interne din urban către rural este cel mai important ca volum, pe fondul plecării în mediul rural al persoanelor care nu-și mai permit costurile de la oraș, dar și pe fondul creșterii periferiei rurale a marilor
Studiu devastator: Un raport pentru Dragnea arată cum dispare România. Direcția catastrofală în care ne îndreptăm by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/62221_a_63546]
-
priceput satul. E o adîncă lecție de etică culturală, este, pentru cine vrea să învețe, și una de superioară etică politică". Și, apoi, adresîndu-se direct noului academician, socoate că deși Blaga a elogiat satul românesc, "aceasta nu vrea să zică ruralizarea operei intelectuale românești, cum nici D-ta filosoful nu ești rural, dar vrea să zică că de la sat, de la matcă, de la crysalidă izvorăște tot ce e adevărat românesc - chiar cînd este transpus în oraș sau chiar într-o mare metropolă
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
al iudaismului cosmic. Ar fi fost - în ochii lui - o dinamică asemănătoare creștinismului cosmic, cel puțin acelei părți din creștinismul cosmic care nu a supraviețuit din epoca arhaică (ca acela românesc, potrivit lui Eliade XE "Eliade, Mircea" ), ci a renăscut o dată cu ruralizarea civilizației bizantine după prăbușirea culturii sale urbane sub atacurile otomane. Eliade XE "Eliade, Mircea" ar mai fi trebuit să ne spună însă de ce nu a reapărut un creștinism cosmic în Occidentul devastat de barbari, între secolul al V-lea și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
provinciale este dovedită, în unele locuri, cel puțin până la invazia hunilor în Europa centrală (după 375), iar în altele se întâlnesc vestigii din secolele V-VI. În Dacia, în fiecare oraș, s-au aflat urme de locuire rustică sau rusticizată (ruralizarea vieții urbane), după 275. Există o continuitate de viață în perimetrul vechilor orașe, dar nu o viață urbană propriu-zisă. Urme de locuire efectivă ale goților și gepizilor (vezi mai jos) nu se cunosc în vatra fostelor orașe romane, ci în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
la Sarmizegetusa, Apulum, Napoca, Potaissa, Porolissum, Tibiscum. În ceea ce privește orașele din sudul Daciei, Dierna, Sucidava, Drobeta, Romula, reintegrate în Imperiu, în secolele IV-VI, acestea continuă, după 275, o anumită viață urbană și se află într-o situație privilegiată, comparativ cu ruralizarea ce se constată în alte regiuni ale fostei provincii. Aceste centre urbane din sud nu au fost complet părăsite de autoritățile romane în momentul retragerii din 275, ci au constituit capete de pod pe malul stâng al Dunării, iar viața
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
un "gepid creștin" (autohton) care arăta drumul armatei romane.23 Dacă informațiile scrise sunt puține, în schimb, evoluția societății autohtone în spațiul carpato-dunăreano-pontic poate fi cunoscută mai adecvat prin intermediul descoperirilor arheologice și numismatice. În secolele V-VI, asistăm la generalizarea ruralizării la sud și est de Carpați. Centrul activității economice devine comunitatea rurală, care, în noile condiții ale desfășurării migrațiilor, și-a reorganizat structura internă pe baze noi. Acestea au generat transformări importante în toate domeniile, ce prefigurau elemente specifice evului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de noua credință din secolul V și desemnează pe locuitorul unui pagus (sat)-pagani (rurali). Dar, spune N. Zugravu, nu termenii "pagus" și "paganus" a generat termenul "păgân", adică "necredincios", necreștin. După încetarea ordinii politice și militare imperiale, a urmat ruralizarea generală a Daciei, a nordului Dunăriiîn secolul al IV-lea, și creștinismul, dar și păgânismul aveau partizani la oraș și la sat, deci pagani nu putea desemna numai pe rusticii atașați de vechile credințe necreștine. Concluzie: acest termen "păgân" (necreștin
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
nord-dunărean, pe plan istoric și religios. Continuarea răspândirii creștinismului în sânul populației din nordul Dunării, după mijlocul secolului V, a fost un fenomen intern, în primul rând, datorită "roirii" unor comunități în apropierea vechilor orașe sau în alte zone, generalizarea ruralizării, transformarea limbii latine în lingua franca. Creștinismul latinofon a fost nu numai un mijloc de păstrare a individualității etnice, lingvistice și religioase, dar și o cale de integrare a celor de altă credință sau etnie. Paradoxal, migrațiile barbare s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
istoria Dobrogei. Timp de mai multe secole, viața în spațiul dintre Dunăre și Mare, fără a înceta, a trecut în registrul minor al istoriei: controlul Imperiului s-a restrâns, structurile administrativ-politice s-au simplificat, urbanismul a fost înlocuit rapid de ruralizare, populația s-a dispersat și s-a diminuat, habitudini și practici de secole au dispărut, cultura orală ia locul celei scrise, traiul era modest. Dacă acesta era cadrul general, în secolele VII-X, nu alta era situația în plan religios-comparativ cu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
are un rol important în procesul migrațional și de mobilitate rezidențială prin facilitarea accesului la comunități de habitat. Mutarea în masă a familiilor de la sat la oraș, cu deosebire după încheierea colectivizării (1962), a determinat și în România o adevărată ruralizare a orașelor. Cei originari din aceeași regiune și mai ales din același sat aveau tendința să se grupeze din punct de vedere rezidențial. Costurile materiale și psihoculturale de adaptare la o nouă comunitate și un nou stil de viață erau
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fi două națiuni separate, activitatea lor s-a îndreptat mai ales spre rusificare, spre adormirea sentimentului național de orice natură și, ca prioritate, garantarea loialității față de țar și de imperiu și împiedicarea oricărei manifestări naționaliste, prin menținerea analfabetismului și prin ruralizare. Inventarea limbii moldovenești a debutat abia după evenimentele critice care au avut loc în Imperiul Rus după 1917 și a luat amploare după clarificarea situației din URSS, odată cu întemeierea Republicii Autonome Socialiste Sovietice Moldovenești, în 1924. În deceniile al treilea
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
interesul economic, Partidul Comunist dorește o creștere cantitativă a clasei muncitoare, masă de manevră și pepinieră de cadre. Pe de altă parte, tot propaganda cinematografică promovează un proces invers : tinerii ingineri, medicii, profesorii să meargă în sate. Proletarizarea țărănimii și ruralizarea intelectualității sunt obiectivele a căror realizare asigură PCR o structură socială convenabilă politic. Ambele servite cu sârg de cinematografie. Când primăvara e fierbinte (1961) sau Balet de imagine pe margine Cu Viața nu iartă, Manole Marcus și Iulian Mihu fac
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
contraceptive moderne. În ce privește mortalitatea, o creștere reală a ei a avut loc între 1992-1996 și deși este un indicator care continuă să se mențină la cote îngrijorătoare, se anticipează o scădere a nivelului lui în viitor (Ghețău, 2004). * Rata de ruralizare (ponderea populației rurale) a scăzut mult în perioada comunismului, de la 76,6% în 1948, la 63,1% în 1970 și 45,7% în 1992. Explicația constă în politica regimului comunist defavorabilă ruralului și manifestată prin colectivizare și prin sistematizarea satelor
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
vieții cotidiene. Se pot desprinde cîteva elemente proeminente ale civilizației merovingiene și aceasta pentru că ele marchează o schimbare față de civilizația galo-romană și pentru că anunță trăsăturile caracteristice ale civilizației medievale. Societatea merovingiană. Este vorba mai întîi despre o societate pe cale de ruralizare. Populația acestor secole suferă o slăbire constantă pe care nu au compensat-o în nici un fel aporturile germanice și pe care o agravează o suită de epidemii de ciumă apărută în a doua jumătate a secolului al VI-lea. Declinul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]