469 matches
-
Începâd cu luna iulie a acestui an, 2013, membrii Uniunii pot beneficia de petrecerea vacanței, concediului, sau a timpului liber în peisajul de o rară frumusețe din Munții Banatului. UZPR a încheiat un Protocol cu Pensiunea „Wittmann” din Poiana Rusca Teregova, prin care membrii Uniunii beneficiază de facilități importante pentru odihnă, recreere, creație. Pentru membri activi ai UZP se asigură cazarea și trei mese pentru suma de 77,50 lei pe zi. Pensiunea este amplasată într-un loc cu un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/membrii-uzpr-au-casa-de-vacanta/ [Corola-blog/BlogPost/93835_a_95127]
-
suma de 77,50 lei pe zi. Pensiunea este amplasată într-un loc cu un peisaj montan încântător, la 750 m altitudine, străjuită de vîrful Cozia ( 1450 m ), în preajma Muntelui Mic și Țarcu, pe malul unui lac de acumulare - „Poiana Ruscă”. Pensiunea este un complex gospodăresc, care oferă, în bună parte, produsele necesare alimentației, așa numitele produse bio. Bucătăria, care deservește doar pe cei aflați în găzduire, este excelentă, care a atras cele mai frumoase aprecieri din partea vizitatorilor din țară și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/membrii-uzpr-au-casa-de-vacanta/ [Corola-blog/BlogPost/93835_a_95127]
-
aflate la o vârstă venerabilă, soții Ioan și Roxanda Wittmann. Accesul spre cabană se face de pe Drumul European 6, tronsonul Băile Herculane - Caransebeș ( 37 km de stațiune și 33 km față de Caransebeș ), în apropierea comunei Teregova este un indicator, spre Rusca ( 3km ) după care se mai parcurg, numai pe șosea astfaltată, pe un drum șerpuitor, de munte, în urcare, aproximativ 7 km, din care aproape 4 km pe malul lacului. În cazul alegerii deplasării cu trenul, se alege traseul respectiv, cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/membrii-uzpr-au-casa-de-vacanta/ [Corola-blog/BlogPost/93835_a_95127]
-
Zeii desculți, etc.), prozele lui George Bălăiță (Călătoria, Întâmplări din noaptea soarelui de lapte), Mihai Beniuc cu românul „Pe muchie de cuțit” și poeziile sale patriotarde, Viorel Cacoveanu (Față care spune da!, Morții nu mint niciodată), Dan Deșliu (Lazăr de la Rusca, 1949, Minerii din Maramureș, 1951, Cântec pentru legea cea mare,1949), Petre Ghelmez cu poezia cotidianului, Augustin Buzura (Absenții, Fetele tăcerii), Dumitru Popescu (Pentru cel ales, Un om în Agora, Gustul sîmburelui), Nicolae Breban, D.R. Popescu (Zilele săptămânii, Vara oltenilor
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ ACCIDENTAL VALOAREA ARTISTICĂ SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1437996840.html [Corola-blog/BlogPost/369772_a_371101]
-
în special cele de pe Valea Jiului. Atras de bogatele zăcăminte de cărbune descoperit încă din anii 1835 pe văile proprietății sale din estul bazinului, baronul Victor Maderspach, în anul 1840 apelează la frații Karol și Rafael Hoffman, proprietari de mine la Rusca Montană, specialiști în domeniul minier, invitându-i în Valea Jiului pentru a cerceta și stabili din punct de vedere geologic existența, cantitatea și calitatea zăcământului de cărbune din estul bazinului. În urma înțelegerii încheiate între Victor Maderspach și frații Hoffman, aceștia, în
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA ÎNTÂI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1446850701.html [Corola-blog/BlogPost/359973_a_361302]
-
sec. al XVII-lea), prăznuit, anual, în ziua de 23 noiembrie. Sfântă Biserică s-a construit din lemn, în stil maramureșan, după un proiect întocmit de către domnul inginer Florea Voicu - arhitectul de atunci al Arhiepiscopiei Bucureștilor, și domnul inginer Constantin Rusca, cu aprobarea Arhiepiscopiei Bucureștilor. Un rol foarte important în ridicarea/edificarea bisericii l-a avut domnul inginer Emil Semenescu, apoi regretatul epitrop inginer Constantin Tâmplaru (plecat la Domnul în seara zilei de Boboteaza a anului 2008), precum și domnul consilier parohial
BISERICA “SFÂNTUL ANTONIE CEL MARE” TITAN – BUCUREŞTI – SCURTĂ PREZENTARE (MICROMONOGRAFIE) de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434088054.html [Corola-blog/BlogPost/348584_a_349913]
-
pot fi sau nu verosimile. Pentru a fi corecte, adevărate imaginele si ideile mele trebuie să mă informez mai mult citind, dar mai ales trebuia să vizitez cariera, să am imaginea tridimensionala a carierei din spațiul ei din Munții Poiana Ruscă, un lanț muntos teșit de bătrânețe ai Carpaților Meridionali dintre Munții Apuseni și cei ai Banatului. Sunt munți frumoși, împăduriți cu văi adânci și peșteri misterioase, din șisturi cristaline încărcate de minerale grele, de tot felul de metale și fabuloși
AURUL ALB ROMANESC de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1489110674.html [Corola-blog/BlogPost/378051_a_379380]
-
lor de aici au folosit pe lângă piatră și marmoră. Au găsit-o repede,la fel cum au găsit aurul și sarea dacilor, puțin mai jos, după Poarta de Fier a Transilvaniei, în zona comunei Bucovei de azi. Dar Munții Poiana Ruscă au și alte zăcăminte de marmură. Marele zăcământ de marmură de la Rușchița a intrat în atenția lumii, a mineralogilor și a celor interesați în exploatarea ei datorita sculptorului maghiar Istvan Ferenczy, în Secolul XIX-lea,care a atras atenția asupra
AURUL ALB ROMANESC de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1489110674.html [Corola-blog/BlogPost/378051_a_379380]
-
Băncilor din Viena și Parlamentul din Budapesta și a ajuns până în America Nord și Japonia apreciată pentru evantaiul cromatic, strălucire și rezistență. Cobor prin Poarta de Fier a Transilvaniei în Banat, depășesc comuna Bucova și la Voislova o iau spre Rusca Montană, o veche așezare - ruscă înseamnă sat de sub munte - care s-a mărit datorită industriei extractive de fier, plumb, zinc, argint , dar mai ales carierei de marmură de la Rușchița, cea mai mare din România și una dintre cele mai mari
AURUL ALB ROMANESC de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1489110674.html [Corola-blog/BlogPost/378051_a_379380]
-
din Budapesta și a ajuns până în America Nord și Japonia apreciată pentru evantaiul cromatic, strălucire și rezistență. Cobor prin Poarta de Fier a Transilvaniei în Banat, depășesc comuna Bucova și la Voislova o iau spre Rusca Montană, o veche așezare - ruscă înseamnă sat de sub munte - care s-a mărit datorită industriei extractive de fier, plumb, zinc, argint , dar mai ales carierei de marmură de la Rușchița, cea mai mare din România și una dintre cele mai mari și de calitate superioară din
AURUL ALB ROMANESC de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1489110674.html [Corola-blog/BlogPost/378051_a_379380]
-
17. 6 Martie 1.050 - 1.050 18. Obretin I 2.683 375 2.308 19. Obretin II 617 617 - 20. Perișor 1.350 - 1.350 21. Periteasca 1.709 - 1.709 22. Popina 6.400 224 6.176 23. Rusca 2.615 - 2.615 24. Sarinasuf 590 - 590 25. Stipoc 1.344 - 1.344 26. Tauc 331 18 313 27. Topraichioi 240 - 240 SUPRAFAȚA TOTALĂ DE AMENAJĂRI PISCICOLE 39.567 5.205 34.362 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── SUPRAFAȚA TOTALĂ DE AMENAJĂRI 79.541
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253063_a_254392]
-
județul Hunedoara. 322. Putz Maria, născută la 9 iulie 1975 în localitatea Caransebeș, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Gherga Dumitru și Bica Maria, cu domiciliul actual în Austria, 9020 Klagenfurt, Georg Lorastr. 24/10, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Rusca Teregova, str. Știubei nr. 44, județul Caraș-Severin. 323. Tot Iren, născută 8 februarie 1966 în localitatea Odorheiu Secuiesc, județul Harghita, România, fiica lui Benedek Erno și Magdalena, cu domiciliul actual în Austria, 4030 Linz, Im Breitland 4/2, cu ultimul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125110_a_126439]
-
timpului, se menționează anul 1686, ca vechime a așezării omenești, iar satul s-ar fi numit Vlădiceni și apoi Buburuzeni. Actualul nume, Ivănești, ar veni de la numele lui Ivan, fiul lui Ștefan Buburuz și al Dolcăi, nepoata vornicului Oană. 7. Rusca - este situat la nord-vest de satul Pădureni, sub poalele pădurii, pe un teritoriu cu urme de locuire omenească încă din epoca fierului, perioada Hallstatt. Apar consemnări din anul 1711, în care se face trimitere la mitul creării satului de către grupurile
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1433791342.html [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
Pădureni ai ocazia, de-a lungul anului, să participi în mod direct la diferite evenimente organizate constant, cum ar fi: Festivalul anual „Hora” - prima Duminică din Septembrie; Ziua Înțelepciunii - prima Duminică din Octombrie; Târgul producătorilor agricoli - 15 August; Sărbătoarea satului Rusca, „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul” - 29 August, dar și Ziua Femeii - 8 Martie și chiar Revelionul - 31 Decembrie, care se organizează în spiritul obiceiurilor tradiționale, într-un cadru festiv, la sala „Armonia”. Seara, participi la un minunat spectacol de muzică
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1433791342.html [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
an der Donau, Hafenstr. 10/4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, str. Platanilor nr. 15, sc. A, ap. 8, județul Timiș. 15. Baunach Margareta, fiica lui Todor Ilie și Maria, născută la 22 septembrie 1954 în localitatea Rusca Montană, județul Caraș-Severin, România, cu domiciliul actual în Germania, 88213 Ravensburg, Absenreuterweg 5, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Reșița, Str. Macilor nr. 3, sc. B, ap. 7, județul Caraș-Severin. 16. Bec Otinel, fiul lui Bec Gheorghe și Lucreția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153805_a_155134]
-
Noi am ajuns aici. Trenulețul industrial care-i adusese pe noii veniți se întorcea pe linia lui cu ecartament îngust pufăind și șuierând. Făcea atâta zgomot, încât toții locuitorii micii așezări, înșiruite de-a lungul văii de la poalele munților Poiana Ruscă, aflau de la un capăt la celălalt de manevrele lui. Lăsase platformele cu materie primă în incinta fabricii, iar vagoanele de clasă, pentru pasageri, urma să le care cu sine până sus la depou. Lumea le spunea acestor vagoane, simplu, clase
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Imitatorul_de_pasari_dan_florita_seracin_1349427078.html [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
ceilalți. Alianța pentru Lupta Împotriva Alcoolismului și Toxicomaniilor (ALIAT) este o asociație non-guvernamentală și non-profit, înființată în anul 1993 de specialiști în sănătate mintală, care activează în domeniul tratamentului abuzului și dependenței de alcool și droguri. Clinica Rezidențială Aliat, sat Rusca, Dorna Arini 727200 Vatra Dornei, telefon 0720 863 222 In București: Str. C-tin. F. Robescu nr.4, Sector 3, București; tel/fax:+ 40 21 3348406 office@aliatong.ro
Îmi place să beau, dar sunt alcoolic? „E greu să te lupți cu alcoolul, face parte din cultura noastră socială, nu-i nuntă, înmormântare unde să nu existe...“ by https://republica.ro/imi-place-sa-beau-dar-sunt-alcoolic-ze-greu-sa-te-lupti-cu-alcoolul-face-parte-din-cultura-noastra-sociala [Corola-blog/BlogPost/338292_a_339621]
-
Banuș a scris poezia Zidul Doftanei, din care scot în evidență două versuri, din memorie: Aduceți copiii cu fruntea la zid/ Să-nvețe ce-nseamnă cuvântul Partid! Îndemnul la violență și asasinat politic îl întâlnim și la poemul, Lazăr de la Rusca, scris de Dan Deșliu, în anul 1949: Noi, Minerii Minelor/ Vrem moarte jivinelor!/ Noi, strungarii, ajustorii/ Cazangii și sudorii/ Toți, d-aici, de la „Vulcan'',/ Aflând faptă de dușman/ Cerem să-i sfârșiți sub flinta/ Pumnul nostru greu să-l simtă
IMPRESII DE PESTE OCEAN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 by http://confluente.ro/Impresii_de_peste_ocean_dan_petrescu_1362559416.html [Corola-blog/BlogPost/345606_a_346935]
-
Și n-ai bilet? N-am, că-așa și așa și așa, miliționerul mi-a lut banii. Ele m-au luat cu dînsele. Eu aveam armonica la mine și le-am cîntat. Cînd a venit controlorul să întrebe de bilet, ruscele acelea, matahale care se hîrîie prin vagoane, au început a-l sudui și blestema. N-a știut cum să fugă mai repede. Pînă la Odessa am ajuns, dar de acolo tot nu aveam bani. Și m-am dus cu ele
Dan Cristian Turturică by http://balabanesti.net/2012/10/06/dan-cristian-turturica-rusia-si-romanii/ [Corola-blog/BlogPost/340008_a_341337]
-
semenilor”, a declarat Eugen Schwartz, președintele Clubului Rotary Deva. Sorina Popa, Mesagerul hunedorean Clubarii de la Hațeg Investigații din areal: Fraudele lui Videanu O explicație pentru modul în care primarul general al Capitalei a reușit să pună mâna pe carierele de la Rusca Montană ar putea fi fostul director general de la SC „Marmosim” SĂ, Eugen Schwartz. Administratorul „Explomar” SĂ Caraș-Severin, societate care a efectuat ani de zile lucrări în zona Rusca Montană, acuză firma patronată de familia Videanu, „Marmosim” SĂ, ca a încălcat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/23931/ [Corola-blog/BlogPost/92944_a_94236]
-
primarul general al Capitalei a reușit să pună mâna pe carierele de la Rusca Montană ar putea fi fostul director general de la SC „Marmosim” SĂ, Eugen Schwartz. Administratorul „Explomar” SĂ Caraș-Severin, societate care a efectuat ani de zile lucrări în zona Rusca Montană, acuză firma patronată de familia Videanu, „Marmosim” SĂ, ca a încălcat legea referitoare la licențele de exploatare a zăcămintelor de marmură. Este vorba de carierele pe care le deține în localitatea Rusca Montană din județul Caraș-Severin. Pentru perimetrul Dealul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/23931/ [Corola-blog/BlogPost/92944_a_94236]
-
efectuat ani de zile lucrări în zona Rusca Montană, acuză firma patronată de familia Videanu, „Marmosim” SĂ, ca a încălcat legea referitoare la licențele de exploatare a zăcămintelor de marmură. Este vorba de carierele pe care le deține în localitatea Rusca Montană din județul Caraș-Severin. Pentru perimetrul Dealul Maria, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) București a organizat, în anul 1999, o licitație pentru licienta de explorare. Această a fost atribuită societății „Marmosim” SĂ, desi firma lui Videanu nu îndeplinea condițiile
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/23931/ [Corola-blog/BlogPost/92944_a_94236]
-
Mai mult, „Marmosim” a depus documentația pentru licență de exploatare, desi anunțul licitației era pentru explorare. Toate aceste nereguli au fost reclamate de către ceilalți participanți la licitație, dar nici o institutie abilitata nu a luat vreo măsură. Un alt perimetru din Rusca Montană, este vorba despre Dealul Plumbului, a fost atribuit tot societății „Marmosim”. De această data prin încredințare directă. În adresa numărul 94/15.01.2007 prin care ANRM București răspunde contestatarilor, se precizează că licență de exploatare din perimetrul carierei
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/23931/ [Corola-blog/BlogPost/92944_a_94236]
-
în baza cercetărilor efectuate de IPEG Caransebeș. În ambele situații, societatea președintelui executiv al PD se face vinovată de fraudarea bugetului Romaniei.O explicație pentru modul în care primarul general al Capitalei a reușit să pună mâna pe carierele de la Rusca Montană ar putea fi fostul director general de la SC „Maromism” SĂ, Eugen Schwartz. Coincidență, acesta este ex-directorul general al departamentului de control din ANRM. Mihnea TALAU
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/23931/ [Corola-blog/BlogPost/92944_a_94236]
-
unei biserici cu 48 familii de credincioși, familii compuse în medie din 5 membri. Începuturile exploatării sistematice, cu mijloace rudimentare, a cărbunelui din Valea Jiului se regăsesc în anul 1840 când frații Hoffman și Carol Mederspach, proprietari austrieci de mine din Rusca Montană, atrași de bogatele zăcăminte carbonifere au pus bazele viitoarelor exploatări și întreprinderi miniere, continuând să cumpere de la proprietari și țărani eliberați un număr mare de posesiuni miniere. Exploatarea zăcămintelor carbonifere a continuat de-a lungul anilor, dezvoltând o zonă
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1447453638.html [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]