388 matches
-
care i-au condus și care îi vor conduce pe minori). Totala deziluzionare a poetului rezultă din similitudinea ce crede de cuviință a o propune între supunerea noastră față de puterea sovietică și cea față de Occident: "După 50 de ani/ de rusificare forțată,/ în următorii 50 de ani/ România trebuie/ cocacolizată./ Regimul impus/ de greoaiele tancuri sovietice/ trebuie înlocuit/ cu un regim liber consimțit,/ democratic,/ supravegheat/ de frumoasele,/ ultraperformantele/ și extrem de competitivele/ tancuri NATO" (Intrarea în NATO). Manifest politic, dar și pur
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
o lege pe care mi-ar plăcea să o văd. Așadar, pentru dumneavoastră portugheza nu are nevoie de protecție și apărare? Sub dictatura franchistă era interzisă folosirea limbilor bască, catalană și galiciană, dar aceste limbi au supraviețuit. Stalin a încercat rusificarea Uniunii Sovietice, dar lituaniana, vorbită de o națiune mică, a dăinuit. Chiar și Horațiu spunea că suprema lege a limbii este folosirea ei. Portughezei îi merge bine merci. Poetului Fernando Pessoa i se atribuie propoziția "patria mea este limba mea
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
când patriarhul Justinian îi povestește despre vizitele lui la Moscova și izbânzile avute acolo, „opoziția victorioasă pe care a făcut-o tentativei foștilor pravoslavnici să ne readucă la stilul vechi și să-l descăuneze pe patriarhul Constantinopolei. Vechiul vis de rusificare și de hegemonie.” Gala Galaction, căruia i se întâmplă, ca și lui E. Lovinescu, să nu fie recunoscut ca scriitor de către niște funcționare de la Ministerul Învățământului, după 58 de ani de literatură, e solicitat adesea să intervină pe lângă autorități, dar
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
mândru, zvârlind din cale pe oricine" etc. etc. Observația martorului e pătrunzătoare, paleta pictorului pune culori păstoase, prozatorul are sagacitate în trăsăturile experte de portrete derulate într-o rapidă succesiune. Nu-i scapă prozatorului suferințele, mizeria, moravurile, amprenta deprimantă a rusificării. La Chișinău, în 1905, "totul e ca la Petersburg și Moscova"(p. 126). Tribunalul, palatul guvernului, școlile sunt "clădiri publice mărețe", care înspăimântă în loc să încânte (p. 124). E uimitor cum s-a putut instaura și perpetua o mentalitate anti-românească, profund
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
o modelare încrucișata a identității basarabenilor: a anihilat memoria experienței interbelice printr-o acțiune de durată împotriva romanismului și a occidentalismului iar, pe de altă parte, a instrumentat construirea unei identități moldovenești distinctă de cea romanesca predispusa la sovietizare și rusificare. Rezultatul acestei inginerii sociale este o Moldova cu fata rusificata". Iată de ce "inhalarea acestor două identități conduce la următoarele paradoxuri în Moldova: în școli predăm de 23 de ani în limba română și istoria României, dar la Recensământ ne declaram
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
La Chișinău, Limbă Valahă / Română suportă de multe decenii presiunea / jugul rusificării. Pe chipul Basarabiei se imprimă tot mai adânc pecetea „mancurtizării” care înseamnă în primul rând uitarea cuvântului mamei, realitate surprinsă veridic de poetul Grigore Vieru chiar în cunoscutul poem ce poartă titlul « Cuvântul Mamei»: Pruncii îl zuruie. Bătrânii îl visează
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
deosebite de cele din România; provincia istorică a Basarabiei smulsă de Stalin din trupul României, după cum se știe, a făcut parte din U. R. S. S., sub numele de Republica Socialistă Sovietică Moldovenească, fiind supusă unui cumplit proces de deznaționalizare, de rusificare forțată. Generația resurecției din Basarabia nu își pune prea multe „probleme moderniste” înainte de 1990, aici problema fundamentală constituind-o lupta pentru salvarea și cultivarea limbii române, pentru păstrarea identității și demnității naționale, pentru supraviețuirea estului românesc dintre Prut și Nistru
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
de P. P. Carp și alți cîțiva - puțini - oameni politici care cereau intrarea în război alături de Puterile Centrale. Pentru că, demonstrau aceștia, Antanta pentru România însemna înainte de toate, Rusia, care ne-a răpit și subjugat Basarabia, supusă unei acțiuni de puternică rusificare, pe cînd în Ardeal conștiința națională românească e foarte puternică. Al treilea curent de opinie era reprezentat de guvern, în frunte cu marele bărbat de stat Ion I. C. Brătianu, care se menținea, deocamdată, dîrz pe pozițiile neutralității; în care vreme
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
și reîntoarcerea lui Smirnov, s-au creat condițiile atacării și destabilizării Rep. Moldova, urmărindu-se, chiar desființarea ei. Astfel, populația românească din stânga Nistrului a început să fie terorizată de către autoritățile nistrene și determinată să părăsească teritoriul, după metoda clasică de rusificarea Basarabiei aplicată încă din anul 1812. Atunci populația moldovenească era de 95% din total, iar în 1994 ajunsese la 69,6%, restul fiind ruși, ucraineni, găgăuzi și bulgari. La 13dec.1991, pe podul de la Dubăsari au fost împușcați patru polițiști
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
de-al doilea război mondial, eforturile anterioare s-au văzut, din păcate, răsplătite: colectivizarea a produs o nație de țărani, iar în loc de șase reforme culturale între 1925 și 1941, perioada 1945-1989 s-a limitat la două, ambele avînd drept scop rusificarea limbii. Ideea lui King este că adevăratul naționalism moldovenesc se formează abia după război, ca reacție la ruptura fermă de România, impusă de ruși. Dar e un naționalism de tip romantic, aparținînd intelectualității, pentru care cultura este cultura română, iar
Moldova de dincolo de Prut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16135_a_17460]
-
Limba românească”. Ce român nu a auzit aceste minunate versuri? Teritoriul unei țări se poate reduce, poate chiar să ”dispară” luând alte denumiri, poate fi „înghițit” de țări hrăpărețe, dar limba rămâne, evident, dacă locuitorii teritoriului respectiv nu sunt exterminați. Rusificarea forțată și surghiunul românilor acestei părți fără noroc a României, nu au reușit să elimine limba română decât parțial. Românii moldoveni de peste Prut au dat o lecție de dragoste de limbă și de eroism românilor olteni, bănățeni, munteni, dobrogeni, bucovineni
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93718_a_95010]
-
1964. Discursurile sale la Universitățile din București și Cluj constituie probe ale unei alte uluitoare schimbări la față, asezonate cu aere de candoare și revoltă față de un trecut socotit dintr-odată culpabil. Individul ce părea devotat cu trup și suflet rusificării culturii românești îndrăznea a-i vitupera pe cei care "au uitat valorile naționale" și "s-au ploconit rușinos în fața celei mai insignifiante creații sovietice". Încă o dată, Cameleonea își transforma porecla în renume.
O carte despre Cameleonea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6906_a_8231]
-
gropi comune, oameni sărăciți, învrăjbiți, îndoctrinați, cu un singur cult al personalității al conducătorului iubit. Dacă România nu a rămas pe veci pașalâc turcesc (vasala Turciei n.n.) sau sub dominația austro-ungară, ea a fost în schimb la un pas de rusificare în ultimii 40 de ani, dacă ar fi reușit planul Valeev, Jirinovzski, etc., pentru că așa am fost și suntem noi românii ospitalieri”. Aș adăuga că în perioada 1972-1982, românul era școlit obligatoriu, iar instituția învățământului era temeinică la toate nivelurile
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93204]
-
și Stalin; combaterea ideologiei «imperialiste»; dezvăluirea și combaterea rămășițelor reacționare burgheze în toate manifestările ei; popularizarea succeselor obținute de Uniunea Sovietică; publicarea și prelucrarea materialelor sovietice și aplicarea lor în toate aspectele sociale. Totodată, „a început o vastă campanie de rusificare, întemeindu-se editura și librăria «Cartea Rusă» (1946), Institutul de Studii Româno-Sovietic (1947), Muzeul Româno-Rus (1948), Institutul de învățământ superior în limba rusă «Maxim Gorki». Limba rusă a devenit obligatorie în învățământ începând cu clasa a IV-a primară. Accentul
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
ne-a fost greu ? Cuvântul nu poate exprima supliciile prin care am trecut atunci iată, sunt aproape patruzeci și cinci de ani când ne-am întors de acolo. Prezența românilor în această parte a Bucovinei, care era în curs de rusificare intensivă, nu era deloc dorită. În plus, noi eram urmașele familiei Racoce al cărei nume nu înceta să fie hulit de bolșevici. Și ca și cum ar fi trebuit ceva în plus ca să fim complet indezirabile, fetița, Alindora, purta numele german Bosch
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
pare, chiar de cinicul Leonte Răutu. Marginalizat după 1954, a fost vreme de decenii directorul Publicațiilor pentru străinătate, unde apărea, între altele, lunarul Narodnaia Rumînia, persiflat în epocă drept Morarnaia Rumînia. (...) Oportunismul lui N.Moraru devenise proverbial. După ce fusese flagelul rusificării culturii române, în anii 1970 își informa colaboratorii despre linia de conduită a României în relațiile cu URSS: "Noi nu ne placănim în fața nimănui!". Spre a înțelege mai exact rolul de "gropar al culturii românești" pe care l-a jucat
O carte despre Cameleonea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6886_a_8211]
-
anumită „autonomie” - economică, culturală, și în cele din urmă politică - obținută cu mari efoturi în perioada poststalinistă. Și totuși, majoritatea țărilor est-europene au rămas în sfera de influență ideologică a Sovietelor; multe din ele au fost supuse unei proces de rusificare în cursul istoriei lor comuniste, iar producția lor culturală și economică a fost controlată de la Moscova prin canoanele realismului socialist și „cooperare” economică forțată în cadrul Pactului de la Varșovia. Chiar și fără ocupație militară sovietică, țările Europei Răsăritene au împărtășit o
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
partidul o aduce diverselor manifestări culturale". Impunerea limbii ruse prin mijloacele unei insistențe compromițătoare e de asemenea denunțată fără menajamente: „Institutul Româno-sovietic se dovedește foarte activ nu numai în opera de difuzare a culturii sovietice, ci și în procesul de rusificare al societății românești". Aceeași manieră a directității distinge textele lui Virgil Ierunca, și ele iscălite cu pseudonim, care se plasează, în acel moment, sub semnul lui Andre Malraux, „singurul scriitor al Apusului care știa să spună nu Bizanțului bolșevic". Indignările
Luceafărul diasporei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6499_a_7824]
-
acolo, probleme recunoscute și declarate de autoritățile noastre. Un exemplu oferit de autorii Dosarului din 22: „Statul ucrainean a promovat, după 1991, conceptul etno-cultural al «moldovenismului», fabricat în laboratoarele ideologice ale URSS în anii 1920, pentru a argumenta, cu scopul rusificării, o presupusă apartenență etnică diferită a românilor și moldovenilor în RSS Moldovenească (R. Moldova). În mod, similar, Kievul a promovat moldovenismul pentru a facilita ucrainizarea și pentru a crea confuzie în rândul etnicilor români - cetățeni ucraineni - cu privire la apartenența etnică față de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3286_a_4611]
-
Acest ceremonial îl repeta Ťmama națiuniiť cum i se spunea cu instalarea fiecărui demnitar mai de seamă. Doamna Aristarh a ajuns directoarea școlii eparhiale de fete unde a introdus spiritul românesc în această școală pe vremuri de cea mai cruntă rusificare a fetelor de preoți. Având sprijinul armatei românești am putut acuma să lucrăm pe față și pentru Unirea cu România. Ziarul Ardealul cu titulatura schimbată în România nouă și Școala moldovenească au stat în slujba cauzei românești. Cursurile de limbă
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
intern al ,irlandizării" limbii române din Republica Moldova? - Către începutul anilor '90, în majoritatea limbilor naționale din spațiul sovietic repertoriul de stiluri a rămas incomplet, iar uneori pur și simplu deteriorat. O urmare a acestui fapt a fost nedezvoltarea totală sau rusificarea terminologiei naționale. Doar pentru oamenii fără o pregătire temeinică în cultură și terminologie a limbii materne, acest proces părea inocent, ei procedând la adăugarea desinențelor limbii materne la cuvintele rusești respective. Dar acest proces a dus la schimbări serioase, mai
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
Limba românească”. Ce român nu a auzit aceste minunate versuri? Teritoriul unei țări se poate reduce, poate chiar să ”dispară” luând alte denumiri, poate fi „înghițit” de țări hrăpărețe, dar limba rămâne, evident, dacă locuitorii teritoriului respectiv nu sunt exterminați. Rusificarea forțată Și surghiunul românilor acestei părți fără noroc a României, nu au reușit să elimine limba română decât parțial. Românii moldoveni de peste Prut au dat o lecție de dragoste de limbă Și de eroism românilor olteni, bănățeni, munteni, dobrogeni, bucovineni
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ce nu pricepea o boabă rusește, dar se exprima într-o limbă curat moldovenească, într-o moldovenească limpede (p. 42). Lucru cu atât mai de mirare pentru dânsul, cu cât, altminteri, se lovea mereu de alte și alte aspecte ale rusificării. în vizita făcută la Mânăstirea Coșalăuca, a găsit astfel în limba vorbită de țărani pete negre apărute ca urmare a veacului de stăpânire străină, iar cei aflați afară din lăcaș cântau cântece de la ,muscălie", triste ecouri din stepe depărtate, nemărginite
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
cu supravegherea Mirei preșcolare. Și acolo, după 1944 și până pe la 1963, se invita public pentru o conferință și un program artistic sau un film. Și atunci, acțiunea era insinuantă, căci politica asociației era prorusă, iar ținta programelor era de rusificare a noastră. Stăruia în memoria-i cum, pe invitația valabilă pentru două persoane, trona titlul pompos al expunerii, iar ca un adaggio, programul ori filmul artistic... Și acum, își continuă Mira conexiunea, acțiuni ca astea sunt insinuante. Deși publicul-țintă nu
CAPITOLUL 13 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384080_a_385409]
-
din 1806, prin pacea de la București, Turcia, învinsă, ceda Rusiei lui Alexandru I un teritoriu care nu i-a aparținut niciodată - Basarabia, un teritoriu care în 1828 sub noul țar, Nicolae I, pierdea dreptul de autonomie al provinciei și suporta rusificarea; atunci limba română era scoasă din administrație, principalele instituții lovite fiind școala și biserica.Urmare a războiului Crimeii din 1853, rușii fiind învinși de coaliția Anglia, Franta, Turcia, Sardinia și Austria și prin tratatul de la Paris din 1856, au fost
DE ZIUA BASARABIEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383537_a_384866]