24 matches
-
fusese practic evacuată cu totul în afara civilizației europene, modul în care se instrumentaseră aceste devastatoare demersuri (ca și abominabilele efecte asupra popoarelor din răsăritul Europei) trecea cu totul neobservat pentru intelighenția Occidentală. Ba mai mult - așa cum atent observa Tony Judt - rusofilia intelectualității franceze atingea apogeul tocmai „în perioadele de maximă cruzime a regimului: 1935-1939 și 1944-1956. Scriitorii, profesorii, artiștii, învățătorii și jurnaliștii îl admirau adesea pe Stalin, nu în ciuda greșelilor sale, ci din cauza lor. Persoana și cultul său erau mai seducătoare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/presa-literara-a-exilului/ [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
Occidentul care a vândut Ucraina Rusiei sau a împărțit-o cu Rusia. Știut acum doar de unii, lucrul va deveni în curând vizibil pentru toți. Pe de altă parte, Occidentul care i-a combătut pe “oligarhii ucraineni răi”, suspectați de rusofilie, dar i-a sprijinit pe “oligarhii buni”, respectiv pe aceia care, din motive geo-economice ținând de concurența cu oligarhii ruși, s-au opus Rusiei și au deschis piața ucraineană capitalurilor vestice la fel de rapace. În fine, multe din puținele state occidentale
INTERVIU CU ADRIAN SEVERIN DESPRE CRIZA DIN UCRAINA ŞI ALTE ASPECTE ALE RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/paul_polidor_1411717085.html [Corola-blog/BlogPost/368380_a_369709]
-
devreme sau mai târziu. Același lucru îl pot spune despre sentimentele anti-rusești. Mulți mă acuză de înclinații filoruse numai pentru că nu sunt rusofob. Deși mai bună, poate, decât, fobia, și filia întunecă judecata politică. De aceea nu operez nici cu rusofilia nici cu rusofobia ci cântăresc critic interesele în joc și raportul de forțe pentru a proiecta fără teamă o relație justă, fezabilă și durabilă care poate fi profitabilă tuturor întrucât chiar dacă nu ne mulțumește integral pe nici unul, ne permite ambilor
INTERVIU CU ADRIAN SEVERIN DESPRE CRIZA DIN UCRAINA ŞI ALTE ASPECTE ALE RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/paul_polidor_1411717085.html [Corola-blog/BlogPost/368380_a_369709]
-
îl știm. Suntem în faza în care nu mai știm să răspundem la întrebarea dacă Uniunea Europeană mai are un viitor. Atât de gravă este situația. Franța este și ea calimitată din punct de vedere politic, cu niște lupte subterane, de la rusofilia lui Marine Le Pen, până la apartenența unor grupuri de afaceri mari și lacome a domnului Emmanuel Macron și problemele domnului Fillon, de asemenea. Țările importante din Uniunea au mari probleme economice și politice, dar asta nu le-a împedicat să
Cozmin Gușă: Uniunea Europeană nu mai are un viitor. Ce opțiune are România by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104158_a_105450]
-
internaționale: Societatea științifică Șevcenko (din 1899), Academia Națională de Stiinte a Ucrainei (din 1918), Institutul de Slavistica din Praga (din 1928) etc. Smal-Stocki a fost unul dintre liderii al renașterii naționale și culturale ucrainene din Bucovina. A fost adversar al rusofiliei, contribuind esențial la victoria populiștilor ucraineni ("rutenii tineri") din Bucovina împotriva rutenilor rusofili; a fost conducătorul asociației studențești "Unirea" (Soiuz) din Cernăuți (1879—1882), fondator al asociațiilor "Casă Poporului" (Народний Дім), "Boianul Bucovinei" (Буковинський Боян), "Școală Ruteana" (Руська Школа) etc.
Ștefan Smal-Stocki () [Corola-website/Science/319399_a_320728]
-
vivendi", în orice postură, paznic sau cercetător știintific, era același cercetător al trecutului. Nu accepta să se discute despre isorie de pe poziții slab argumentate. De aceea avea multi dușmani iar în plus rușii îl suspectau de românofilie iar românii de rusofilie. S-a prăpădit în 1966 de ciroză. De ce un istoric ca Bezviconi nu-și ocupă lucul meritat pe marele firmament al istoriei? Soția sa, Tatiana Bezviconi spunea: Cei ce nu-l cunosc n-au ce spune despre el, iar cei
Gheorghe G. Bezviconi () [Corola-website/Science/306886_a_308215]
-
care în locul acestora; această acuzație a fost reluată de Ion Ghica în amintirile sale. El a amintit și despre insatisfacția crescândă față de noua stăpânire și că țăranii erau în mod special supărați din cauza manevrelor continue de pe teritoriul Principatelor. Per total, rusofilia din cele două Principate pare să fi suferit o lovitură majoră. În ciuda confiscărilor, statisticile vremii arată că ritmul de creștere a șeptelului a rămas constant (o creștere de 50% pare să fi avut loc între anii 1831 și 1837). Tratatul
Regulamentul organic () [Corola-website/Science/304502_a_305831]
-
dintre aceștia au fost întreținuți de către statul român prin subsidii. Preoții (în special cei care au aparținut clerului ortodox) au fost principalii suspectați în ochii autorităților. Cea mai frecentă acuzație adusă atât acestora cât și mirenilor a fost aceea de rusofilie. Mitropolitul Vladimir de Repta a fost exilat la Praga până la sfârșitul războiului, deoarece atunci când armata rusă a intrat prima dată în Cernăuți, acesta s-a conformat impunerii rușilor de a face o slujbă de Te Deum la catedrală în cinstea
Editura Bucovina în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334929_a_336258]
-
sunt dovezi în acest sens. Opinia publică europeană era și ea împărțită în privința șanselor de supraviețuire a regimului politic instaurat de "domnul unirii". În timp ce Le Temps (11 ianuarie 1866 ), Le Siècle (28 ianuarie 1866) dezlănțuiau o nouă campanie pe tema rusofiliei lui Cuza și a tot mai vehiculatei candidaturi a principelui de Leuchtenberg, La Patrie (15 ianuarie 1866) și Le Monde (13 ianuarie 1866) îl apărau pe șeful statului român de astfel de reproșuri 275. Materialele apărute în amintitele ziare trebuie
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
levitație, lustrație, malnutriție, mamografie, meloterapie, metaloplastie, microantologie, microbacterie, microchirurgie, microproducție, microsomie, migrație, misandrie, muzicografie, maximafilie, monosemie, naratologie, ocluzie, oscilografie, oscilometrie, paleoarheologie, paranghelie, parapsihologie, parotidectomie, pedofilie, pizzerie, pneumologie, podologie, postgaranție, preselecție, prezentație, pudibonderie, primoinfecție, procesomanie, prospecție, radioemisie, reconversie, reinserție, retinopatie, românofilie, rusofilie, schizoidie, scientologie, scintigrafie, secretomanie, serigrafie, servodirecție, sociogonie, sosie, stagflație, subredacție, telechinezie, termoizolație, tracologie, ufologie, zoofilie. 3.1.5. Tipul flexionar a-e: am înregistrat 16 substantive, toate recente. Dintre acestea, 6 au și o formă de plural: bossa-nova, bossa nove
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
sunt dovezi în acest sens. Opinia publică europeană era și ea împărțită în privința șanselor de supraviețuire a regimului politic instaurat de "domnul unirii". În timp ce Le Temps (11 ianuarie 1866 ), Le Siècle (28 ianuarie 1866) dezlănțuiau o nouă campanie pe tema rusofiliei lui Cuza și a tot mai vehiculatei candidaturi a principelui de Leuchtenberg, La Patrie (15 ianuarie 1866) și Le Monde (13 ianuarie 1866) îl apărau pe șeful statului român de astfel de reproșuri 275. Materialele apărute în amintitele ziare trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
noastră înapoiată în cultură și calamitățile economice", în pofida intereselor "păturii superpuse", cea care credea că n-avem trebuință de tunuri și de baionete. Eminescu răspunde și jubilației presei austro-ungare față de știrea că neutralitatea României este inexistentă, acuzându-ne, totodată, de "rusofilie" și cum că am fi "reprezentanți ai politicii slave". Poetul caută cauzele aceste trădări din partea Occidentului în slăbiciune, rea-voință, în "rezervațiile mentale ale diferitelor cabinete", sucite de anumite interese, pentru a conchide că trebuie să ne bazăm pe noi înșine
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
numărau Constituția revoluționarilor. Vroia desființarea sclaviei, dar nu și împărțirea averilor mînăstirești, vroia ajutorarea elevilor nevoiași, dar nu și desproprietărirea moșierilor. Drept compensație la ura nutrită față de turci, arhimandritul cu deprinderi filozofice a arătat o stranie simpatie față de ruși, chiar dacă rusofilia sa nu l-a împiedicat pe generalul Kiseleff ca, la sugestia mitropolitului Neofit, să-l mazilească pe Poteca din catedra de la „Sfîntul Sava". Paradoxul este că, deși înăcrit pînă la revoltă de niște măsuri pe care le considera tot atîtea
Un duios iremediabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6480_a_7805]
-
adversarii, de aici tenta malițioasă a încondeierilor. Sub unghi literar, paginile sînt spumoase, chiar dacă istoric verdictele pe care le rostește ridică îndoieli. Că Suțu e iremediabil turcofob e de la sine înțeles, cum tot așa de lesne e să-i accepți rusofilia drept sentiment inspirat de singura putere în care grecul vedea o salvare a Atenei de sub iataganul ienicerilor. Dar cînd vezi cum Kogălniceanu e considerat un tiran nerușinat, dornic să umilească subalternii și avid de a se înconjura numai de nulități
Prevaricatorul Emerit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2598_a_3923]
-
compania se vor arăta fericiți că recenzentul le spală obrazul de acuzații, precum cele enumerate mai sus. Antioccidentali s-au proclamat, nu o dată, ei înșiși. Ca și comuniști: o dispută recentă i-a opus pe marxiștii de pe platformă leniniștilor. Poate rusofilia să se preteze la oarecare dezbatere, dat fiind că, dintre patronii spirituali ai junilor de la Critic/Atac, Marx și Lenin au fost evrei, iar Mao, chinez. Rămâne chestiunea privilegiilor și hegemoniei dreptei. Ea merită o discuție aparte. Încă de pe timpul
O nouă critică de direcție în cultura română? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3341_a_4666]
-
întâmplă în Marea Uniune decât la București de unde recepționam cele 2 ore, cu tot felul de știri despre cuplul prezidențial... în alb și negru ! Primele televizoare color sau portabile, de acolo s au adus, trecute ilegal granița. M-a îngrozit rusofilia populației de neam cu noi, temătoare să se exprime în limba română, totdeauna pe la colțuri și cu fereală. Cu foarte mare greutate am pătruns la Biblioteca Națională din Chișinău pentru a studia câte ceva despre Tudor Pamfile, revista Ion Creangă sau
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
Brătianu are nevoie de un prinț sigur pe sine. Carol, venind din străinătate, iar liberalii optînd pentru o "figură europenizată" a puterii satisfac "clientelele" și categoriile sociale care nu se recunosc în ierarhiile anterioare, în partidul boierilor (conservator) acuzat de rusofilie. Liberalii sînt patrioți. Carol este un străin, dar războiul l-a românizat. El întreprinde cîteva acțiuni simbolice menite să construiască imaginea unei dinastii naționale. Primii săi pași sînt nesiguri: prințul nu este popular. Legitimitatea lui se afirmă mai tîrziu. Monarhia
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
slăbiciunii sale în privința monarhiei și a propriilor săi partizani. "Nu era acesta oare un semnal de alarmă pentru mareșalul Antonescu? Cum putea el să-l lase pe Maniu să acționeze, pe acela care, după Hitler, nu făcea un secret din rusofilia sa? Oare Antonescu dorea să aibă soarta lui Mussolini?" Această toleranță în privința manevrelor opoziției se explică printr-o lectură strategică: dacă Aliații debarcă în Balcani, va trebui practicat un wait and see, iar sistemul său politic tolerant în privința negocierilor dintre
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pe temelii socialiste. Originea românilor a fost puternic slavizată, iar întreaga istorie a românilor a fost regândită dintr-o perspectivă sovieto-centrică. Autohtonismul care a prevalat în secolul naționalist românesc se transformă în slavonism. Autofilia românească (narcisismul eului național) lasă locul rusofiliei sovietice, care pe alocuri capătă chiar accente de rusolatrie. Programatic, educația istorică avea sarcina de a ilustra "rolul universal-istoric al Rusiei" în salvarea culturii europene în general și a românilor în particular. Manualele școlare promovează astfel un mesianism rus - universal
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ideologiei naționaliste. Înscriindu-se pe placa turnantă înspre naționalism (post-1964), regimul comunist s-a repoziționat identitar în matca tradițională a naționalismului românesc. Re-naționalizarea trecutului românesc s-a făcut încă din interiorul regimului comunist, astfel că, la prăbușirea acestuia, slavismul și rusofilia au fost deja decapate din procesul etnogenetic românesc. Primele generații postcomuniste de manuale de istorie, până la pluralizarea discursului despre trecut odată cu introducere manualelor alternative începând cu 1998, exhibă încă o evidentă rezidualitate comunistă. Elemente reziduale ale discursului istoric național-comunist pot
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
să se teamă. Armata Roșie era de partea lor, Împotriva partidelor „burgheze”. După cum declara generalul sovietic Biriuzov, „nu aveam dreptul să stăm cu mâinile În sân când poporul bulgar lupta să strivească năpârca”. Dacă În Bulgaria partidul profita de o rusofilie străveche 1, În România poziția comuniștilor era și mai precară. Deși Uniunea Sovietică a restituit României nordul Transilvaniei (cedat sub presiune Ungariei În 1940), Stalin nu intenționa să returneze Basarabia sau Bucovina, ambele incluse În URSS, și nici sudul Dobrogei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sacrificiile poporului rus dovediseră că țara avea lideri de nădejde”. Victoria de la Stalingrad, după cum observa Edgar Morin, măturase toate Îndoielile, toate obiecțiile. Să nu uităm că Parisul fusese eliberat de Aliații vestici, Înregistrați de aceea negativ În memoria locală. Dar rusofilia intelectuală nu se limita la atât. E important să ne amintim ce se petrecea cu doar câțiva kilometri mai la est. Entuziasmul intelectualilor occidentali pentru comunism a atins apogeul nu În momentele de „comunism de gulaș” sau „socialism cu față
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pe temelii socialiste. Originea românilor a fost puternic slavizată, iar întreaga istorie a românilor a fost regândită dintr-o perspectivă sovieto-centrică. Autohtonismul care a prevalat în secolul naționalist românesc se transformă în slavonism. Autofilia românească (narcisismul eului național) lasă locul rusofiliei sovietice, care pe alocuri capătă chiar accente de rusolatrie. Programatic, educația istorică avea sarcina de a ilustra "rolul universal-istoric al Rusiei" în salvarea culturii europene în general și a românilor în particular. Manualele școlare promovează astfel un mesianism rus universal
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ideologiei naționaliste. Înscriindu-se pe placa turnantă înspre naționalism (post-1964), regimul comunist s-a repoziționat identitar în matca tradițională a naționalismului românesc. Re-naționalizarea trecutului românesc s-a făcut încă din interiorul regimului comunist, astfel că, la prăbușirea acestuia, slavismul și rusofilia au fost deja decapate din procesul etnogenetic românesc. Primele generații postcomuniste de manuale de istorie, până la pluralizarea discursului despre trecut odată cu introducere manualelor alternative începând cu 1998, exhibă încă o evidentă rezidualitate comunistă. Elemente reziduale ale discursului istoric național-comunist pot
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]