1,007 matches
-
pe spezele Statului Român, a celor câteva mobile vechi din familie pe care le lăsasem în țară, de o oarecare valoare, până în gara cea mai apropiată de satul în care locuiesc. Casa mea din câmpia picardă este mică și foarte rustică, o iubesc mult așa cum este, mi-a fost ușor să refuz. Atunci mi s-au propus bani, aș fi devenit deci o vânzătoare de oseminte! în ciuda diversității mijloacelor prin care mi-am câștigat existența în viață, aceasta nu intra în
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
Numeroase volume ilustrează, în afară de cele citate, îndelungatele sale cercetări în domeniul etnologiei: Economie și înrudire (1975), Arta populară în Franța (1975), Europa ca arie culturală (1978), Povestiri și povești populare din Normandia (1980), Etnologia Franței (1986), Etnologia Europei (1990), Casa rustică: logică socială și compoziție arhitecturală (1991), Tradiția populară (1995), Nunta lui Marko, ritul și mitul pe pământ bulgar (1998). În orele petrecute la Cluj, am descoperit în ilustrul interlocutor nu numai un cercetător de înaltă ținută academică al tradițiilor populare
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
anului 1900 aveau un motiv predilect: cel al dezrădăcinării. Fii ai satului, îi cultivau cu osîrdie nostalgia în paralel cu repulsia pentru "cetatea blestemată", în care se sting visele "curate", se destramă idealurile unei lumi patriarhale. Motivul acesta al meleagului rustic părăsit (ce e drept, întețit, la un moment dat, prin traducerile din Esenin, semnate de Zaharia Stancu și George Lesnea) a căzut un timp în desuetudine, deoarece atît poeții noștri de seamă din interbelic, cît și șaizeciștii "expresioniști" au ajuns
Orfism american by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15086_a_16411]
-
urcă pe schele doar un izvor o culme cum ar veni de băut un șuierat din degete cheamă lumînările (cîinii rămîn deoparte) iarna descinde din întunecoasele neisprăvitele poduri și deodată începe să ningă peste tălpile zidarilor încă înveselite de vin. Rustică Stîncă pe limbă știrbit îmbrîncit dihorul peste grui și-adîncuri în altele iască-n crîngul cărunt al minții cîmp înlăuntrul femurului văz ager înspre coloana de trunchiuri osoase de vite peste umărul drept umăr mort în senzorii rîului. Semn de carte
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/7242_a_8567]
-
cu cerneală roșcată. Ajuns acasă, s-a lăsat atras de textele tipărite în caractere arhaice, însoțite de vignete și desene desuete. Descoperi astfel că ceea ce cumpărase nu era o baghetă, ci o banetă. "Tradiționala Banetă 1900, care sub crusta-i rustică dezvăluie o paletă de arome subtile." Nu-i de mirare, de vreme ce: În pâine au fost identificate nu mai puțin de 130 de savori diferite. Odoratul poate distinge aroma untului, a alunelor, a caramelei și a multor parfumuri florale." Și iată
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/7733_a_9058]
-
sau metafore culte. "Prin mijlocirea teatrului să facem din gândire pâinea mulțimilor" (Victor Hugo). Sau proverbul: "Mai bună-i pâinea mâncată în picioare, decât friptura în genunchi." ...Imagini și cuvinte care i-au deschis apetitul. Și-a înfipt dinții în rustica crustă crocantă, a ajuns la miezul alveolat și... Și iată că Memoria, această Mumă a pădurii neuronilor, simți o perversă plăcere să-i pună piedici, să-i încurce cărările, să-l rătăcească. Să-l abată de la gândurile frumoase, de la sfântul
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/7733_a_9058]
-
din grupul celor vii, însă nu să existe. El a trecut numai din această lume în alta”. Prin urmare moartea nu e abstragere, ci o existență mai degajată, mijlocită de „descîntece băbești”, de o „magie” plurimilenară, saturată de înfățișările familiarului rustic (așa cum faraonii nu se puteau despărți de slugile și confortul lor nici în piramide, țăranul nu se poate despărți de factorii ocupației și orizontului său domestic): „stai liniștită, nu e decît un exercițiu de pregătire... Cu/ acea forță care alină
O tradiție eretică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13135_a_14460]
-
pot de mult, adică până în perioada premergătoare celor ce aveau să se întâmple, încep să-mi revină anumite imagini. Trebuie să mărturisesc că nici noua viață pe care o duc, nici mesele frugale cu care mă mulțumesc, nici adăpostul ăsta rustic, întru totul satisfăcător pentru mine, și nici această uimitoare capacitate de a suporta frigul care se lasă o dată cu apropierea iernii - nimic nu mă face să regret aspectele cele mai neplăcute ale vieții mele dinainte. Îmi aduc aminte că în perioada
Marie Darrieussecq by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Journalistic/13352_a_14677]
-
de tranziție; fără insistențele exasperante ale Alessandrei Stoicescu și sobrietatea lui Robert Turceascu... -Da, m-a parodiat Haralampy, vom sta Duminică de duminică în familie... -Nu!, am zis hotărât - o să vedeți... Și-am plecat în dimineața de ajun spre mediul rustic visând munți de zăpadă, miros de cozonaci, guițat de porci sacrificați, arome de vinars fiert cu zahăr ars și vanilie, de vin fiert cu scorțișoară, colindători cu fețe îmbujorate... ...Maxi-taxi-ul ni se părea că merge mult prea încet, așa că Haralampy
Amintire de la Crăciun by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12079_a_13404]
-
la loc, închide pliscu' și-atât! În microbuz s-a lăsat liniștea și ne-am amintit de momentele noastre de vizionare la televiziune - ce vremuri! Într-un târziu, cam pe la șase și-un sfert după-amiază, am ajuns la marginea... mediului rustic. Șoferul a anunțat cu o voce marțială: -Am pană, de-aici mergeți pe jos, că nu e departe... Jos era un noroi de șantier în lucru. Nici urmă de zăpadă. Sufla un vânt siberian, iar la vreo trei kilometri se
Amintire de la Crăciun by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12079_a_13404]
-
ori reminiscențe macedonskiene. Foarte repede, Vinea abandonează maniera simbolistă. Un căscat în amurg din 1915 e deja plină de asociații insolite, mai curînd șocante decît sugestive, care le prevestesc pe ale lui Fundoianu, cu aerul lor de parodie a tadiționalismului rustic: "cloșcă supranaturală, seara închide aripi de nori pe ouăle/ sătești". Ritmurile sînt variate, rima începe să lipsească, buruienile prozei invadează grădina poetului. Ion Pop va descoperi încă de aici "revoluționarea expresiei". E mult spus. Metaforele sînt curajoase (" Toamna a mușcat
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
podgoriile/ aerul e ca perlele bolnave"), dar au o acurateță care nu va fi pe gustul avangardiștilor. Ca și Fundoianu sau Adrian Maniu, Vinea începe prin a transcrie tradiționalismul în cheie modernă. Multe din pastelurile lui sînt inspirate de natura rustică. Abia o dată cu cele citadine, se face simțit în măsură mai mare modernismul. Avangardismul e sesizabil pe mici porțiuni și e bine temperat. Aproape singurele elemente prin care Vinea se atașează avangardei poetice sînt, dincolo, desigur, de tematică și decor (orașul
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
s-a ivit ca o reacție împotriva "mentalității culturale de tip sămănătorist", a "tendințelor neotradiționaliste, foarte ispititoare în epocă". Așadar în momentul 1968, cînd a apărut primul număr al revistei! Să fi avut în vedere exegetul acel expresionism în matrice rustică întrupat de Ion Gheorghe, Ioan Alexandru, Gheorghe Pituț (ultimii doi de altminteri de sorginte transilvană, aflați în bună măsură sub ampla aripă a lui Blaga, deci nu tocmai "sămănătoriști")? Se pare că da, pentru că altă explicație n-am putea găsi
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
a fost în toi și asta încă de dimineață. Nu m-aș fi așteptat să văd atâta lume, să nu ai loc să te strecori, să aștepți răbdător în spatele ciorchinilor de oameni pentru a face câțiva pași înainte spre exponatele rustice preferate. Am văzut ceea ce văzusem și de 1 Mai, cu unele excepții și într-o atmosferă de o anvergură, aș zice, clasică. Spațiul liber,liniștea, romantismul agale al mersului lejer s-au cam dus pe copcă. Impresia unei zile de
Două evenimente by Violeta Ion () [Corola-journal/Journalistic/12474_a_13799]
-
mine ? Apoi, n-am eu Grecie la îndemână, unde e cu mult mai ieftin un sejur ? N-am eu Antalie care mă așteaptă cu brațe de cadâne românești... Iar în ultimă instanță, n-am destule neamuri la țară, plus mediu rustic, cotcodăcituri, mugete, lătrat de câini ș.a.? Sigur, știu că îmi va fi greu, că voi suferi mult, fiindcă îmi vor lipsi aglomerația de talk-show-uri de la Realitatea Tv, vorbe spuse la telefon în cadrul "Jurnalelor tv", care pot zgudui lumea prin tragismul
Demnitari, actori și-un harem... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11827_a_13152]
-
uir bonus), format printr-o sănătoasă legătură cu lucrul pământului (bonus agricola, bonus colonus) (praef. 2), dar nu insensibil la foloasele pecuniare ale negoțului și cămătăriei (praef. 1 și 3; 2, 7), dar și câte ceva din specificul civilizației romane - caracterul rustic, pragmatismul, spiritul organizatoric, ritualismul religios. Scurta introducere (p. 5-7) și notele clare, precise și foarte necesare mai ales pentru înțelegerea unor termeni tehnici (p. 148-166) asigură ediției, alături de traducerea limpede și frumoasă, o ținută academică deosebită. Nelu Zugravu Universitatea „Al.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
la deplina maturitate științifică. Și cel de-al XII-lea tom din BHAUT este dedicat, în cea mai mare măsură, economiei provinciale. Sunt materiale care abordează o tematică diversă (economie agrară și urbană, vânătoare, meșteșugul prelucrării osului și cornului, sărbători rustice, organizarea activității meșteșugărești, cir culație monetară ș.a.). Valoarea lor este inegală, dar toate contribuie la trasarea tabloului unui domeniu extrem de important al vieții provinciei norddunărene. O mică secțiune de recenzii (p. 263-266) și o binevenită Cronică a activității științifice a
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
idei inovatoare în ceasul expunerii au devenit locuri comune. Dacă, și în comparație, studiile despre lirica americană reprezentau în deceniul alcătuirii lor o noutate absolută, datul mai explică, prin notele de acceptare și chiar celebrare a unei rostiri fruste, pozitive, rustice, directe, la polul opus poeziei pure așa cum o concepea abatele Brémond, dualitatea unei conștiințe artistice. Fascinată de peisajul și de mirajul Helladei, de reflexele cerului acesteia într-o mare de azur, de scânteierile unui soare statornic de muchii de marmure
Ion Pillat ex cathedra (II) by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13049_a_14374]
-
muzica în funcție de expresia textului, ambii intervin în mod direct în realizarea libretelor. Întreaga inspirație este subordonată elementelor teatrale și dramaturgiei subiectelor. Înrâurirea cântului popular italian asupra creațiilor celor doi compozitori este evidentă. În ciuda strămoșilor săi muzicanți și compozitori, Puccini este rustic, nu prin obârșie și îndeletniciri agricole ca Verdi, ci prin fiorul poetic cu care înțelege natura, viața și oamenii. Creațiile lor capătă astfel amprenta stilului italian și o personalitate specifică. La ambii compozitori melodia este primordială, plină de emoție și
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
de viață și dăinuire a națiunii noastre. Istoria literară din ultimii ani a relevat și calitățile lui de scriitor: Jurnalul său ne amintește de Amintirile... humuleșteanului Creangă (evocarea casei părintești, chipul mamei și al tatălui, obiceiurile satului, credințele și superstițiile rustice). Imaginile din copilărie, îmbrăcate în vraja duioasă a amintirilor, respiră, ca și la Creangă, un aer de nostalgie. La Creangă - o nostalgie cutreierată de unde joviale; la Cipariu - una gravă, solemnă. Povestirea unor întâmplări năstrușnice se încheie la Creangă, de obicei
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
să știu din a cui sabie era făcut plugul meu... Câțiva ani m-am tot întrebat: - O fi din sabia lui Macedon sau din baioneta lui Iancu? Până la urmă, după câteva nopți de insomnii, am pus fierul într-o sacoșă rustică (evident, este vorba despre traistă, dar are și vocabularul meu mediocru pretențiile sale...) și am plecat la Reșița. I-am spus toată tărășenia unui specialist dintr-un grup care tocmai blocase șoseaua spre Caransebeș. Omul s-a uitat la mine
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
astfel de saloane de bronzat „Solisun“ și în orașele Oradea, Satu Mare și Cluj. Cei interesați pot obține informații suplimentare la telefon 0722 626 162. CAMELIA BLADA Pizza la domiciliu l Comenzi onorate în 30 minute Începând din această săptămână, pizzeria „Rustica“ (Bulevardul 16 Decembrie 1989 nr. 61) livrează pizza și la domiciliu (sau la sediul firmei) pe bază de comandă telefonică apelând numerele 221 331 sau 0722 138 280. În termen de 30-40 minute de la preluarea comenzii, clientul este servit la adresa
Agenda2003-32-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/281345_a_282674]
-
sunt în curs de amenajare), clienții au la dispoziție articole de îmbrăcăminte și încălțăminte pentru toate vârstele, marochinărie, bijuterii, cosmetice, cadouri, telefoane celulare și accesorii pentru acestea, muzică, articole electrice, casă de schimb valutar și altele. Tot aici funcționează restaurantul rustic „Dallas“, cu o capacitate de 60 de locuri, care oferă clienților preparate culinare tradiționale românești (ciorbă de burtă, escalop bănățean, sărmăluțe, pulpe de pui și ficăței la grătar, mititei și altele). Centrul comercial vă stă la dispoziție zilnic între orele
Agenda2003-39-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/281514_a_282843]
-
23 iunie, aceeași reducere va fi aplicată și la articole electrice, corpuri de iluminat, ce vor putea fi achiziționate la 150 000 și 1500000 de lei. Din 23 iunie, societatea va lansa pe piață un nou model de candelabru, tip rustic, ce se va comercializa la prețul de 850 000 de lei. O altă noutate a lunii iunie este crema de pantofi într-o formulă nouă, în 4 nuanțe. Produsele pot fi achiziționate de la magazinul de prezentare al societății, situat pe
Agenda2003-24-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/281124_a_282453]
-
minute. Firma oferă garanție pentru serviciile oferite. Cei interesați pot obține informații suplimentare la telefoanele 497 949 sau 0723688155 de luni până vineri între orele 9-23 și sâmbăta de la 9 la 15. C. C. Pizza și paste italiene l La pizzeria „Rustica“ În cursul acestei săptămâni, pe Bd. 16 Decembrie 1989 la nr. 61, și-a început activitatea pizzeria „Rustica“. Amenajată în stil rustic, după modelul pizzeriilor italiene, unitatea (cu o capacitate de 46 de locuri) oferă clienților diverse sortimente de pizza
Agenda2003-28-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/281231_a_282560]