42 matches
-
volitiv al mărturisirii unui crez artistic, în preferințe, în chiar modul în care-și selecta și organiza materia, de la vastitatea operei lui Victor Hugo sau Walt Whitman la subtilitatea aceleia a lui Paul Valéry, dificultatea interpretării cadențelor lui Péguy sau rusticitatea lui Robert Frost. Portrete esențiale cu toatele, precum esențiale sunt toate piesele de pe tabla de șah! Cu atât mai instructivă devenea expunerea când poetul dădea la iveală relații epistolare cu Rilke, situația acestuia (cel puțin într-un caz față de propria-i
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
biserici și spitale/ Charon o s-o care-n barcă.// Jupuit de carnea tare/ Pînă luminează osul/ Vreau să văd țîșnind din mare/ Doamne, hoitul tău, frumosul!" (Frumosul hoit). Ecouri baudelairiene și rimbaldiene se altoiesc pe baladescul Cercului de la Sibiu, pe rusticitatea autohtonă de acestă pusă în valoare: "O iarbă-albastră șterge tatuaje/ De pe spinarea dealului din noi;/ Pilcuri de fragi închipuie grilaje/ Prin ceață care fumegă-napoi.// Ca niște nave satele de munte/ Vîslesc cu crucile înfipte-n cer;/ Lumina-n trapul
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
titanic?", „omul ve?nic", „speran?a", „iubirea", iar sub sintagma „cadrul fizic" „somnul", „visul", „doma ?i apă", „zborul uranic", „halucina?îi de timp ?i spa?iu", „erotică", „Venera serafic?" ?i „cadrul psihic"„germina?ia", „geologia s?lbatic?", „borealismul", „floră", „fauna", „rusticitatea", „arhitectură colosal?" . Roșa Del Conte sintetizeaz? printr-o cercetare analitic?, Într-o larg? conexiune, teme ?i motive eminesciene, insistând asupra simbolurilor acestora, asupra „stratific?rilor mitice reflectate În anumite figuri de stil ?i a valen?elor expresive care confer? originalitate
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
țigaie. Acestea sau format în mod natural și se află și în prezent în creștere și exploatare. Ambele se caracterizează, la fel ca și celelalte tipuri formate în condiții naturale, prin unele însușiri biologice superioare, cum ar fi: rezistență organică, rusticitate și agilitate, însă dispun de un potențial productiv relativ redus. Mai târziu, sub influența directă a diverșilor factori, la care s-a adăugat și intervenția directă a omului apar rase noi de ovine, mai productive. Acestea se caracterizează prin însușiri
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
autohtonă cu o veche tradiție în creșterea și exploatarea ovinelor pe aceste meleaguri. Actualmente, din efectivul național, țigaia deține o pondere numerică de cca. 25 % față de 53 % cât reprezenta în anul 1952. Ovinele din această rasă se caracterizează îndeosebi prin rusticitate și o foarte bună adaptabilitate la zonele de deal, podiș și depresionare din țara noastră. De asemenea, se pretează la cele mai variate sisteme și tehnologii de creștere și întreținere. Origine și mod de formare Privitor la datele referitoare la
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
populației și în ateliere specializate la confecționarea căciulilor, gulerelor, mantourilor etc. Alături de Karakul, față de care manifestă o mare capacitate de combinabilitate, țurcana neagră și brumărie a participat la formarea rasei Karakul de Botoșani. Indicii de reproducție Datorită gradului ridicat de rusticitate și tardivitate ce caracterizează această rasă, principalii indici specifici funcției de reproducție sunt exprimați în general prin valori superioare altor rase și tipuri locale de ovine. Comparativ cu alte rase autohtone, la țurcană, în timp ce indicele de prolificitate înregistrează valorile cele
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
Însușiri morfologice Spanca se caracterizează printr-o constituție robustă spre fină și o rezistență organică mai mare ca a Merinosului, însă mai redusă comparativ cu țigaia. De asemenea, se caracterizează și printr-o adaptabilitate ridicată la condițiile naturale de mediu, rusticitate, fiind din acest punct de vedere mai puțin pretențioasă comparativ Caracterele specifice variază în limite largi și depind în primul rând de gradul de ameliorare cu ovinele Merinos. La indivizii aflați în curs de perfecționare, atât aspectul exterior, cât și
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
a urmărit masivizarea corporală a tipului preconizat, precum și creșterea gradului de precocitate. În literatura de specialitate acest tip de ovine mai este denumit, după zona de formare, și oaia de Bârsa. Însușiri morfologice Oile aparținând acestui tip se caracterizează prin rusticitate și o bună adaptabilitate la condițiile pășunatului alpin din zone cu precipitații atmosferice de peste 700 mm anual. Conformația corporală este caracteristică tipului mezomorf și cu aptitudini mixte. Calitățile specifice și rezistența organică deosebită la zone cu climat mai rece și
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
cea mai răspândită rasă de caprine din țara noastră și derivă din forma sălbatică Prisca. Rasa în sine s-a format prin selecție naturală, fiind crescută încă din cele mai vechi timpuri pe lângă gospodăriile populației. Însușiri morfologice Se caracterizează prin rusticitate și rezistență organică deosebită față de condițiile de creștere și întreținere, fiind tardivă și foarte heterogenă din punct de vedere al culorii, dezvoltării corporale și a producțiilor. Nivelul productiv depinde în mare parte de tipul și felul alimentației și nu în
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
diverselor ediții, fie corectate catastrofal, fie căzute pradă incendiilor. Spre deosebire de E. Lovinescu, Vladimir Streinu crede că Hogaș nu e un scriitor homeric, ci un homerid, un homerizant, că n-ar fi, ca structură, un primitiv, ci un orășean care mimează rusticitatea. Accentul e pus (cred cam în exces) pe sufletul lui de civilizat. Criticul remarcă foarte bine spectacolul autorului, autorul ca personaj, înrudirea lui cu Odobescu: peisagist pasionat, spirit cultivat umanistic, frecventele aluzii mitologice și greco-latine, umorul livresc, dar și ca
Centenar Vladimir Streinu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/15173_a_16498]
-
sa. Cele 2 clase primare a-III-a și a-IV-a le face la Național Hauptschule între 1859-1860, iar în toamna lui 1860, fiind înscris la K.K.Ober-Gymnazium în clasa I. Aici Eminescu se trezește într-un oraș care împăca așa de bine rusticitatea Moldovei de sus cu civilizația occidentală a Austriei meridionale. Locuiește în gazdă la Aron Pumnul, autorul faimosului Lepturariu, foarte mult iubit de copii români, pentru blândețea și răbdarea lui. În 1864 - 1865 , Eminescu este funcționar la Botoșani dar apare iar
DESPRE, DOMNUL EMINESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361259_a_362588]
-
un profesor de germană, pe un anume Scarlat Woiacek de Voinski de la care Mihai nu se omorâse să învețe prea multa germană. Iată-l, așadar, pe copilul Eminescu de numai 7 ani într-un oraș care împăca așa de bine rusticitatea Moldovei de Sus cu aparentă de civilizație occidentală a Austriei meridionale. Văzându-se în acest oraș, se simțea că și acasă, căci în împrejurimi mișunau satele românești, ai căror țărani treceau cu căruță cu boi prin oraș, si nu prea
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
Ulysse” („evreu de bună seamă și totuși Ulise”) știe că nici o zeitate nu-i asigură protecție de-a lungul peregrinărilor: „tu avais une déesse à ton côté, Ulysse” („aveai o zeiță de partea ta, Ulise”); iar Itaca lui are doar rusticitatea modelului, nicidecum valoarea sa simbolică: „je viens d’une petite ville blanche où pissaient les vaches” („vin dintr-un târgușor alb unde se pișau vaci” (V). Poetul devine vocea unei omeniri în căutare de casă, a acelora al căror „hohot
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
transformări, pulsația neostenită a firii, mișcările cosmice, scurgerea liniștită cu care se succedă ziua și noaptea, răsăritul și amurgul, lumina și umbra, rotirea anotimpurilor, apariția acelorași constelații deasupra noastră. Poezia lui peisagistică restituie o natură umanizată și, paradoxal, familiară, în ciuda rusticității. Nicăieri în descripții nu apare acel homerism livresc, întâlnit, de pildă, la Calistrat Hogaș. E altceva și decât natura edenică, luxuriant romantică eminesciană. Chiar în cea mai înfiorată singurătate, viața nu încetează să fie prezentă, se face perceptibilă prin infinite
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
aici poate fi pusă în discuție și influența lui Ioan Slavici. Țărani care au mereu în gând munca, bunăstarea și răsplata după faptă, personaje a căror soartă e legată de credințe și vrăji întrupează ceea ce ține de realitatea și poezia rusticității. Vorbe înțelepte, proverbe și zicători colorează aceste pagini alerte, care au făcut din autorul lor unul din cei mai citiți povestitori ai Transilvaniei, prezent și în numeroase antologii. SCRIERI: Poezii, Gherla, 1881; Novele, I, Gherla, 1902. Repere bibliografice: Pop, Conspect
RANTA-BUTICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289134_a_290463]
-
un volum de aforisme, Monede și monade (2001). Nonșalanța lor aparentă și ludicul contrastelor ascund, în fapt, o îngrijorare perpetuă („Nici în dimineața asta nu mi-a sunat ceasul! E semn bun!”). În poezie nostalgia este provocată uneori de sentimentul rusticității fruste, vizibil în construirea unui peisaj care năzuiește către liniștea patriarhală, deși este bântuit de „banchetul strigoilor” ( Seara când vin prin sat...). Înțelepciunea comunitară pare să constituie un scut a cărui ocrotire este însă ascunsă îndărătul vorbei în doi peri
MURESEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288312_a_289641]
-
o tonalitate gravă, uneori abstractă și transportând o emoție puternic spiritualizată, poezia scrisă de P. focalizează coliziunea dintre ontologie și discurs. Prima carte, Cum eu..., indică o amplasare în zona (neo)modernismului, între Lucian Blaga și Nichita Stănescu. Hieratismul și rusticitatea se asociază în serii alegorice dezvăluind o tratare solemnă a mitului, iar fabula e turnată în imagini evanescente care funcționează ca analogon al stărilor eului. O vizibilă schimbare de registru aduc culegerile Vorbindu-vă prin semne (1979) și Elegii vorbite
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
în mers/ Și iar se ridică...”, ce îi vor fi incitat spiritul ludic, dar, în același timp, identifica aici și câteva „păcate juvenile veniale”. Acestea se diminuează sensibil în volumul Cu timpul meu, mai exact în poemele ce prelucrează temele rusticității, ale originilor: „Boii își rumegă așteptarea domoală,/ Amintirea câmpului înrourat./ Când și când mai nechează caii de smoală,/ Șteampurile copitelor bat./ Pe lângă mânji foiește marea mulțime./ Le cearcă mersul, sveltețea de cerbi,/ Numai de bivoli nu-ntreabă nime,/ Diavoli domestici
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
dumneavoastră, sau, dacă o lua, o folosea pentru a trage la țintă, Înțeleg, Am ales douăzeci și cinci de persoane de fiecare sex, cu profesiuni și câștiguri medii, persoane cu antecedente familiale modeste, încă legate de gusturile tradiționale, și în casele cărora rusticitatea produsului n-ar distona prea mult, Și cu toate astea, E adevărat, domnule Algor, cu toate astea rezultatele au fost negative, Asta e, domnule, Douăzeci de bărbați și zece femei au răspuns că nu le plac păpușile de lut, patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
câteva zile înainte de Marea Trecere (aceasta la 10 martie 2004), mi-a declarat franc: "Am scris o sută de poezii care mă reprezintă. E de-ajuns!" DINCOLO DE TRISTEȚE ILEANA MĂLĂNCIOIU Frapantă la debutanta Ileana Mălăncioiu în volum fusese briza de rusticitate francă, bine decantată; impresionează în timp nota de fină intelectualitate consubstanțială creației, vizibilă explicit în Călătorie spre mine însămi, suită de mărturii; și, nu mai puțin, în convorbirile de mai târziu. În fapt, musceleanca de sub munți ajunsă la București (titulară
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
aclimatizarea și ameliorarea acestei specii. 2. Tehnologia de cultură În vederea eșalonării producției pe o perioadă cât mai îndelungată de timp, Momordica charantia se poate cultiva în sisteme și forme diferite, specia pretându-se la o mare varietate de tehnologii. Datorită rusticității speciei și zestrei genetice deosebit de valoroase în special în ceea ce privește adaptabilitatea și rezistența genetică la atacul agenților patogeni, poate fi cultivată cu succes și în sistem ecologic. 2.1. Tehnologia de cultură în câmp Din studiile și cercetările întreprinse
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
până în prezent, în condițiile de climă ale țării noastre nu s-a identificat nicio boală și niciun dăunător care să aducă pagube producției sau să atace în vreun fel planta. Acesta este de altfel și punctul forte al acestei specii: rusticitatea și zestrea genetică deosebit de valoroasă care încadrează această plantă în rândul plantelor ecologice, la care nu se aplică tratamente chimice pentru combaterea bolilor și a dăunătorilor. Cercetările întreprinse de S.C.D.L. Buzău la această specie, mai ales în ceea ce privește rezistența genetică
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
se inspire din arta populară byzandi (bizantină, n.a.) existentă. Vechile școli de zougraves au lăsat pe pereții des bissériques (bisericilor, n.a.) fresce de un stil și de o originalitate admirabile, unde bizantinismul apare temperat de o naivitate și de o rusticitate fermecătoare. Era suficient pentru pictorii noștri de a relua această tradiție pentru a face o frumoasă și măreață operă. Exista pentru ei o urgentă renovare de încercat: neo-bizantinismul (s.n.), de creat o pictură murală și decorativă care ar ține deopotrivă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
hotărăște să iubească de acum încolo numai cu sufletul, în imaginație așadar, implicându-se atât cât să poată gusta plăcerea, dar luând totodată o înțeleaptă distanță. Asemeni poetului care elogia viața la țară din mijlocul forului dar care, coborât la rusticitate, ajungea să regrete ospățurile lui Mecena, eroul lovinescian descoperă în horațianism o mixtură de scepticism și idealizare foarte potrivită cu temperamentul său pasiv, înclinat la visare. Astfel, deși atribuia iubirii "un caracter mistic, de eternitate", ce-l condamna să fie
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Gennep, la distanță doar de două-trei decenii. Pentru autorul francez, documentul era un fapt subsumat, semnalarea și descriptivismul aparținînd unei etape depășite. Se face teorie, adică etnologie, într-o manieră dorită de cei care nu mai sunt dispuși să guste rusticitatea în funcționalitatea ei vie și creatoare. Dar cine are lectura și a unuia și a celuilalt dintre autorii citați, deopotrivă, înțelege cît de mult și benefic se unesc în spiritul cunoașterii științifice. Ce „lipsește” la S. Fl. Marian: valorizarea teoretică
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]