226 matches
-
medii unde învățământul se desfășoară în 38 de clase în două limbi, și anume, în limba sârbă și limba maghiară, în câte două școli în limbile sârbă și slovacă, respectiv sârbă și română, într-o școală în limbile sârbă și ruteană, în două școli, pe lângă limbile sârbe și maghiară, prelegerile se desfășoară și în limba croată, într-o școală, pe lângă limbile sârbă și maghiară, prelegerile se desfășoară și în limba slovacă. În restul școlilor, în total 78 la număr, prelegerile se
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93865_a_95157]
-
absolut nimic de o eventuală proveniență etnică ucraineană a lui Mandicevschi. Am găsit apoi referirea la "muzicologul român activ în Austria" din Grove 3 și cea la proveniența lui Mandicevschi dintr-o familie de preoți ortodocși, de origine română și ruteană, în MGG4. Este evident că, într-o Europă contemporană, astfel de detalii biografice sunt rezultatul unor zone în care efervescența multinațională are o istorie îndelungată. Cel puțin până în 1944, trăiesc la Cernăuți pașnic laolaltă ucraineni, români, polonezi, ruteni, evrei și
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
în evidență. Mutat de circa un an în Ucraina, acesta s-a alăturat separatiștilor proruși care luptă în estul Ucrainei. Csibi Bârnă, extremistul ungur,lupta de partea separatiștilor ruși, în estul Ucrainei, pentru autonomia maghiarilor dintr-o republică locală imaginara "Ruteana Transcarpatica". Acesta se declată fan al lui Vladimir Puțin și nu a abandonat lupta pentru autonomia Ținutului Secuiesc. "Vladimir Puțin este singurul care susține acest drept. Dacă te uiți și în retorica ungurilor, si in retorica Europei, si in retorica
Csibi Barna luptă alături de separatiștii proruși în estul Ucrainei by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/22151_a_23476]
-
de lege stabilește că, în contextul prevederilor stipulate în Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, acesta va fi aplicat pentru 18 limbi, și anume: rusa, belarusa, bulgara, armeana, găgăuza, idiș, tătara, moldovenească, germana, poloneza, neogreaca, rroma, româna, slovaca, maghiara, ruteana, caraima și crâmceaca. Astfel, pe teritoriul Ucrainei, limbile „moldovenească” și română vor fi considerate două limbi diferite. Este drept însă că, în constituția Republicii Moldova, limba oficială este cea moldovenească. Totodată, conform proiectului de lege, în anumite cazuri, printr-o decizie
Limba română va fi recunoscută pe teritoriul Ucrainei () [Corola-journal/Journalistic/22733_a_24058]
-
a lucra contra existenței țării, este tot una”. Spiru Haret După cum spune George Călinescu, „Gheorge Asachi a fost o figură literară stranie și nu îndeajuns de bine înțeleasă”. Unii critici și istorici literari îi găsesc originea ca fiind armeană, alții ruteană, dar familia afirmă originea ardelenească. Este fiul Elenei și al lui Lazăr Asachievici, preot la spitalul din Lemberg. În 1803, Veniamin Costachi l-a numit protopresviter al întregii Moldove, fiind trimis la Lemberg cu scopul de a-l aduce pe
GHEORGHE ASACHI de ION C. HIRU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366192_a_367521]
-
Carol XII, în retragerea sa din anul 1700 când, după învingerea ce a suferit sub Poltava, a mers spre Ociacoff și de acolo la Bender. Locul de lagăr, ce și-au ales Suedezii, se găsește într'o vale și legenda ruteană zice, cum că aici tocmai a murit renumitul hatman al cazacilor, Mazepa”. La vărsarea Nistrului este așezată Cetatea Albă. Aici, în secolul V, pe timpul lui Herodot, exista orașul Tiras al coloniștilor greci veniți din Milet. Romanii, ocupanți ai Daciei, își
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
-și boteze inspirat noile sălașe! Unii, nu prea mulți, înclină spre rutenescul „sihot”, termen utilizat în vechime pentru loc de târg. Întrebarea în acest caz este următoarea: Cum cuvântul târg este cu certitudine mai vechi decât „sihot” și cum influența ruteană la vremea respectivă era practic nulă vizavi de cea maghiară, ce sens avea ca uniunea obștilor sătești din acest areal traco-getic să împrumute un termen inexpresiv pentru semnificația sa constitutivă, când avea la îndemână acele concepte care exprimau îndeletnicirile sale
TOPNIME MAI MULT SAU MAI PUŢIN DERUTANTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379016_a_380345]
-
dor peste Prut”. Iar academicianul Berg recunoștea: „Trebuie de notat că rutenii hotineni, acolo unde vin în contact cu moldovenii, se românizează. Astfel, satul Colencăuți este locuit de rusnaci românizați...Un șir de cercetători au remarcat această moldovenizare a populației rutene care se întinde nu numai la limbă, ci și la felul de viață”. Acerst proces de moldovenizare a ucrainenilor a avut loc mai intens în alte zone ale Basarabiei. Românii basarabeni, în mare parte au supraviețuit, renăscând ca pasărea Phoenix
DE ZIUA LIMBII ROMÂNE ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375533_a_376862]
-
a lucra contra existenței țării, este tot una”. Spiru Haret După cum spune George Călinescu, „Gheorge Asachi a fost o figură literară stranie și nu îndeajuns de bine înțeleasă”. Unii critici și istorici literari îi găsesc originea ca fiind armeană, alții ruteană, dar familia afirmă originea ardelenească. Este fiul Elenei și al lui Lazăr Asachievici, preot la spitalul din Lemberg. În 1803, Veniamin Costachi l-a numit protopresviter al întregii Moldove, fiind trimis la Lemberg cu scopul de a-l aduce pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
saua lucra contra existenței țării, este tot una”.Spiru HaretDupă cum spune George Călinescu, „Gheorge Asachi a fost o figură literară stranie și nu îndeajuns de bine înțeleasă”. Unii critici și istorici literari îi găsesc originea ca fiind armeană, alții ruteană, dar familia afirmă originea ardelenească. Este fiul Elenei și al lui Lazăr Asachievici, preot la spitalul din Lemberg. În 1803, Veniamin Costachi l-a numit protopresviter al întregii Moldove, fiind trimis la Lemberg cu scopul de a-l aduce pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
politicile culturale ale lui Vasile Lupu în Moldova și Matei Basarab în Țara Românească se află în dezacord. Moldova lui Vasile Lupu optează pentru cultura greacă, Țara Românească se dorește antigreacă și antistrăină. Elitele moldave tind spre o protecție ucraineană (ruteană), dar această referință este complexă, este ortodoxă și deschisă lumii culturii occidentale. Discursul elitelor este alimentat de un umanism clasic și de convingerea specificității. Acest dublu caracter definește, în același timp, apartenența maeștrilor gîndirii din Școala Ardeleană, care navighează între
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Carpați a unor căpetenii (fruntași) locale, care preluaseră drepturile Episcopiei cumanilor, bunurile și drepturile Episcopiei Milcoviei fuseseră cotropite de "puternicii acelor părți" (DRH D, I, p. 45). În 1325, o oaste românească de la est de Carpați participa alături de oștile polone, rutene și lituaniene la lupta împotriva markgrafului de Brandenburg (cf. Iorga, vezi mai sus). Această participare ilustrează forța pe care o reprezentau formațiunile românești est-carpatice. În 1326, regele Poloniei, Wladislaw Lokietek, beneficia și el de ajutorul (serviciile) cavalerilor lituani, moldoveni (walachi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Bucovinei consta aproximativ din 11-12 mii de familii sau cca 60-70 mii locuitori. Majoritatea locuitorilor aparțineau naționalității române, care era răspândită pe întreg teritoriul. Numai în ținutul Câmpulung-Rusesc (în zona Putilei și a Vijniței) populația era aproape exclusiv de origine ruteană...“2. În sfârșit, istoricul austriac V. F. Klun scria la 1876: „La momentul ocupării ținutului de către Austria, cu 100 de ani în urmă, în Bucovina locuiau cca • de români și cca 20.000 de ruteni“3. • J. V. Goehlert, Die Bukowina
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
detaliate informații despre ținutul Cernăuți, care era împărțit atunci în patru ocoale. La momentul anexării Bucovinei, în ținutul Cernăuți existau 106 localități (fără satele din zona Herței). În ansamblu, în partea ținutului Cernăuți, cedată Austriei, în 1774 prevala deja populația ruteană. Din totalul de 6.436 de familii (cca 32.180 persoane), românii formau 2.703 familii (42%); rutenii 3.088 (48%) familii; evreii - 353 (5,5%); rușii - 219 (3,4%); țiganii - 44 de familii (0,7%)4. Elementul românesc domina
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
partea de nord a ținutului, a fost cel mai afectat de imigrația rutenilor din Polonia. Deja la 1774 românii constituiau în acest ocol doar cca un sfert din totalul populației (cca 22,4% familii românești față de cca 70,9% familii rutene). Ponderea populației românești era mai însemnată în sudestul ocolului și era concentrată în șapte sate: Vaslăuți, Cuciurul Mic, Verbăuți, Iurcăuți, Boianciuc, Horoșăuți și Dobronăuți. În aceste sate, așezate la hotar cu raiaua Hotin, locuiau 154 familii de români și 192
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
românești era mai însemnată în sudestul ocolului și era concentrată în șapte sate: Vaslăuți, Cuciurul Mic, Verbăuți, Iurcăuți, Boianciuc, Horoșăuți și Dobronăuți. În aceste sate, așezate la hotar cu raiaua Hotin, locuiau 154 familii de români și 192 de familii rutene 5. O prevalare ușoară a rutenilor se consemna și în ocolul Ceremușului. Din totalul de 1.305 familii, 537 (41,2%) erau românești și 617 (47,3%) erau rutene. În satele Broscăuți, Costești, Carapciu și Cabin (Căbești), situate în partea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
raiaua Hotin, locuiau 154 familii de români și 192 de familii rutene 5. O prevalare ușoară a rutenilor se consemna și în ocolul Ceremușului. Din totalul de 1.305 familii, 537 (41,2%) erau românești și 617 (47,3%) erau rutene. În satele Broscăuți, Costești, Carapciu și Cabin (Căbești), situate în partea de sudest a ocolului, elementul românesc era hotărâtor. În satele Banila de Sus, Banila de Jos și Vijnița, aflate pe valea Ceremușului la hotarul Galiției, procentul românilor era mai
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
rutenilor din Bucovina oferea Ion Nistor, care afirma că în 1848 locuiau în Bucovina 209.293 români și 108.907 ruteni, susținând că în 183 de localități cu populație majoritar românească locuiau 190.077 români, iar în 87 de sate rutene locuiau 90.692 ruteni. În 35 de sate cu populație mixtă locuiau 19.216 români și 18.215 ruteni 15. Mihai Ștefan Ceaușu prezintă un document privind ponderea românilor, rutenilor și germanilor din diferite districte ale Bucovinei, valabil pentru anul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sfârșitul sec. al XVIII-lea - începutul sec. al XIX-lea, în „Codrul Cosminului“, serie nouă, nr. 3-4, 1997-1998, p. 103. • C. Czoernig, Ethnographie der österreichischen Monarchie, Wien, 1855-1857, p. 74-80. lui K. Czoernig, despre hotarul lingvistic româno-rutean și despre enclavele rutene din Bucovina, constatăm că în 1850 mai multe sate mari de lângă Cernăuți și Storojineț, precum Cuciurul Mare, Mihalcea, Toporăuți, Rarancea, Sl. Rarancei, Cernauca, Lehăcenii Tăutului, Banila Moldovenească, încă erau considerate că aveau o populație majoritar românească. La fel, în mai
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ale târgului Storojineț, continuau să aibă o populație majoritar românească. Începând cu anul 1880, recensămintele austriece au consemnat etnia locuitorilor după criteriul limbii de comunicare. Astfel, în 1880 au fost înregistrați în Bucovina 239.690 (42,1%) vorbitori de limbă ruteană (ucraineană), 190.005 (33,4%) de română, 108.820 (19,1%) de germană, 18.251 (3,2%) de polonă, 9.887 (1,7%) de maghiară și 1.800 de alte limbi. La următoarele două recensăminte, din 1890 și 1900, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
deschise școli particulare românești, iar mulți români s-au înscris la recensământ vorbitori de limbă română. Astfel, la recensământul din 1910 au fost înregistrați 273.216 (34,4%) vorbitori de limbă română față de 305.222 (38,4%) vorbitori de limbă ruteană. Comparativ cu recensământul anterior, sporul absolut al populației românești a fost de 44.198 persoane față de numai 7.424 al populației ucrainene. Totuși, chiar potrivit recensământului din 1910 populația românească din multe sate din nordul Bucovinei era mai mică comparativ
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fără nici o altă formă de proces, un cetățean poate fi ținut ani îndelungați în închisoare, trimis în Siberia [...], Rusia, care chiar în momentul acesta sugrumă Finlanda, nu îngăduie deschiderea unei singure școli în Polonia și închide pe cele poloneze și rutene din Galiția ocupată! Rusia, care nu recunoaște dreptul la existență națională nici măcar poporului atât de înrudit cum sunt rutenii! Rusia, chiar nouă românilor ne-a aruncat cuvântul de «pretinsă naționalitate» și care în Basarabia nu tolerează cea mai nevinovată manifestare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
POPORUL, publicație apărută la Budapesta, ca săptămânal, cu mari întreruperi de la 7 ianuarie 1894 până la 31 decembrie 1919, având subtitlul „Foaie economică”. Din martie 1897 apar ediții separate în limbile română, maghiară, germană, slovacă și ruteană. Director este Desideriu Bombay, iar ca redactor responsabil figurează Gheorghe Alexici, care semnează și Coresi ori Popa Coresi. În Precuvântare se precizează că este vorba de o foaie populară („tot omul s-o poată ceti”), al cărei scop este să
POPORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288961_a_290290]
-
Române în timpul domniilor lui Vasile Lupu și Matei Basarab. Mitropolitul Kievului trimite materiale și meșteri tipografi pentru înființarea unor tipografii românești la Câmpulung (1635), Govora (1637) și Iași (1642), unde ajunge chiar Sofronie Poceaski, fost rector al Lavrei Pecerska. Ediții rutene stau la baza unor tipărituri românești din epocă sau inspiră lucrări lexicografice în Țara Românească. Predosloviile lui M. - polemice sau cu dedicație - sunt luate ca model de un Udriște Năsturel sau de Teofil, mitropolitul Ugro-Vlahiei. Personalitate umanistă, M. a scris
MOVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288264_a_289593]
-
absoluta lor majoritate au forma, stilul, ideile, spiritul și caracterul poeziilor populare slave și mai cu seamă rutenești, românizate, cu deosebit talent și o perfectă cunoștință a limbagiului poporului nostru (Scridon, 2003, p. 118). După ce Încearcă să dovedească influența slavă (ruteană) În poeziile lui Coșbuc, apoi pe cea anacreontică, În cea de-a treia parte se ocupă „de plagiaturile de-a dreptul”, invocând titluri precum Romanță, Nușa, dar și capodopere ca Nunta Zamfirei sau Moartea lui Fulger etc. În urma publicării acestei
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]