774 matches
-
Toacă apreciază, mai întâi, că ,,venirea lui Eminescu pe Pământ este ca o pogorâre din înalturi, învăluită în mister”, pentru ca mai apoi să puncteze: ,,Fiind pretins (n.n. revendicat) de zece națiuni deodată (de la turci, albanezi, persani până la sârbi, poloni și ruteni), Eminescu, ca nici un alt exponent de vază al neamului, își poate număra strămoșii români vreme de două veacuri”. Dincolo de un asemenea detaliu biografic și de reconstituire a arborelui genealogic, se impune să observăm că magistrala operă eminesciană este scrisă în
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
poezia „Poporul maghiar”, publicată în iunie 1848, același poet declară că doar maghiarul trebuie să fie stăpân în țară (adică în Ungaria Sfintei Coroane, compusă și din Croația, Slovacia, Transilvania, Voivodina etc., adică și din croați, slovaci, români, sârbi, germani, ruteni etc.), zice că zilele „neamțului”, comparat cu lipitoarea setoasă de sânge, sunt numărate, ca și ale altor popoare: „Oare să poruncească în țară neamțul, slovacul?/ Aici, unde atâția maghiari și-au dat sufletul?/ Sângele maghiar a cucerit cu glorie această
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
a realizat primele imprimări sonore. A susținut concerte prin țară cu Orchestra de muzică populară a Postului de Radio Novi Sad. În anul 1977 a evoluat la manifestarea cultural-muzicală „Zilele Culturii Voivodinei la Roma”, cu S.C.A „Maxim Gorki” a rutenilor din Novi Sad. Numele Ilenei este trecut în „Muzički brevijar Novog Sada”, semnat de Anton Eberst și în „Enciklopedija Novog Sada”, semnată de dr. Duško Popov. A evoluat în emisiunile Magazin TV și Teleclub și în emisiunile cu public, „Topul
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
română și ruteană, în MGG4. Este evident că, într-o Europă contemporană, astfel de detalii biografice sunt rezultatul unor zone în care efervescența multinațională are o istorie îndelungată. Cel puțin până în 1944, trăiesc la Cernăuți pașnic laolaltă ucraineni, români, polonezi, ruteni, evrei și germani. Orașul își pierde însă după al doilea război mondial renumele său artistic - câștigat îndeosebi în domeniul arhitecturii, picturii și literaturii - odată cu persecutarea și distrugerea unor grupuri etnice de către comunismul sovietic. Cazul Mandicevschi precede cronologic astfel de evenimente
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
se va desfășura la Sighișoara între 26 și 29 august 2004. La manifestare participă reprezentanți ai unui număr de 17 minorități etnice din România: albanezi, macedoneni, germani, italieni, evrei, romi, croați, maghiari, tătari, polonezi, bulgari, sârbi, turci, ruși lipoveni, armeni, ruteni, greci, precum și reprezentanți ai comunităților aromâne și franceze din România. Mai iau parte, trupa de toboșari Couscous și trupa de dans Queschta din Germania și Societatea Muzica din București, cu o orchestră de elevi ai secției germane de la Liceul Al.
Agenda2004-34-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282800_a_284129]
-
Octavian Balint, pensionar 26. Felicia Ileana Ivan, medic 27. Monica Stoianov, profesor 28. Sofia Ivan, contabil 29 Lucica Pop, sociolog Uniunea Bulgară din Banat - România 1. Ioan Deciov, muncitor 2. Ana-Carolina Ivanciov, profesoară 3. Nicolae Petrov, electrician Uniunea Culturală a Rutenilor din România 1. Iulius Marian Firczak, consilier financiar Uniunea Democrată Maghiară din România 1. Halász Francisc, profesor 2. Fórika éva, avocat 3. Szabadai Zoltán, profesor universitar 4. Somogy Attila, politolog 5. Erdei Ildikó, psiholog 6. Szegedi-Frater Ludovic, inginer 7. Graur
Agenda2004-22-04-electoral () [Corola-journal/Journalistic/282469_a_283798]
-
Bulgară din Banat - România 1. Zablatosche Ștefan Velciov, redactor șef 2. Ana Carolona Ivanciov, redactor șef 3. Ecaterina Nacov, asistent principal igienă 4. Gheorghe Rafael Vasilcin, agent de vânzări 5. Terezia Preda, educatoare 6. Ioan Deciov, administrator Uniunea Culturală a Rutenilor din România 1. Iulius Marian Firczak, consilier Uniunea Democrată Maghiară din România 1. Marossy Zoltán Gheorghe , șef divizie reg. 2. Szász Enikő , actriță 3. Bodó Barna, lector univ. 4. Bárányi Francisc, pensionar 5. Kaba Gábor, primar 6. Preitl Ștefan Gheorghe
Agenda2004-22-04-electoral () [Corola-journal/Journalistic/282469_a_283798]
-
42. Comunitatea Rușilor Lipoveni din România 127 0,04 43. Uniunea Polonezilor din România Dom Polski 118 0,04 44. Uniunea Turcă Musulmană 112 0,03 45. Asociația Culturală a Polonezilor din România 110 0,03 46. Uniunea Culturală a Rutenilor din România 97 0,03 47. Asociația Democrată a Macedonenilor Slavi din România 94 0,03 Județul Arad Pe listele electorale permanente ale județului Arad au fost înscriși 386 675 alegători, din care s-au prezentat la urne pentru alegerile
Agenda2004-49-04-alegeri generale () [Corola-journal/Journalistic/283113_a_284442]
-
trecut și-n viitor împreună să aibă parte de binefacerile pacinicei viețuiri împreună, să nu se mai asuprească unii pe alții, ci să se bucure de aceleași drepturi, fiind supuși acelorași datorii, fie ei români, maghiari, fie sași, șvabi, sârbi, ruteni ori evrei. Această au voit-o părinții, bunii și străbunii tăi..." Socialiștii nu vor nici ei altceva, se minunează bătrânul om al baricadelor. Nu cumva mai apropiați îți sunt pătimașii, care se leapădă de întregul trecut al neamului românesc, stăruie
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
școlile și universitățile din Galiția și Lodomeria, și-au dau seama că terenul cel mai bun de activitate națională panucrainiană, legală, era susținută de imperialii adepți ai sintagmei: divide et impera, asmuțând între ele naționalitățile din Bucovina: români, evrei, ruși, ruteni, huțuli, polonezi, austrieci, germani, maghiari etc. Bucovina, parte integrantă a Moldovei istorice a avut parte de o istorie zbuciumată în timpul dominației habsburgice (1775-1918) în ciuda celor 143 de ani de pace. Abuziv romănii bucovineni au fost deposedați de bunurile ce le
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
din Cernăuți, unde eram studentă în anul trei la farmacie, s-a închis. Frământările prin care a trecut de-a lungul timpului acest pământ a făcut ca aici să trăiască în bună pace un amalgam de români, nemți, evrei, polonezi, ruteni... Profesorii, ca și marea parte a intelectualilor locului, plecaseră care încotro : cei de origine germană spre Vest, românii spre Sud, evreii spre Est. Bineînțeles că am plecat și eu cu părinții mei spre Sud, spre România. În gara Crasna-Ilischi care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
în urma lui să rămână o dâră lungă de praf albicios, înecăcios. Odată ajuns pe culmea dealului de la Mănăstioara, a constatat că va sosi cu bine acasă la adăpostul întunericului ocrotitor... după ce a trecut fără incidente de zona în care locuiau rutenii, cum își ziceau cei câțiva vecini de la marginea târgului, care i-au promis mare chelfăneală că i-a făcut de tot râsul, dezvăluind în mahalaua sireteană că rutean înseamnă un ucrainean aflat tot timpul în călduri precum cervidele în timpul rutului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
în mahalaua sireteană că rutean înseamnă un ucrainean aflat tot timpul în călduri precum cervidele în timpul rutului. Or fi ei mânioși, dar altcum nu se poate explica numărul mare de urmași de pe la casele lor... Așa că nemții, când i-au numit ruteni, au știut ei ce au știut... și au făcut legătura nemțește, chiar la marele fix, cu scopul de a-i înstrăina de frații lor de la Nipru și de a-i slăbi pe această cale. Dar cu toate îndreptările primite, ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
făcut legătura nemțește, chiar la marele fix, cu scopul de a-i înstrăina de frații lor de la Nipru și de a-i slăbi pe această cale. Dar cu toate îndreptările primite, ei nu renunță la eroarea de a-și zice ruteni, nume pe care îl poartă cu o mândrie de neînțeles și, după cum se pare, nu vor renunța la el cu una, cu două... Că mai primesc și niște fonduri de luat în seamă pentru întreaga lor obște. Bunicul Vai, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
să-și întregească familia la spanioli, chiar dacă primește doar jumătate din leafa unui specialist băștinaș. Și aproape tot hoțu' din Apus îi român, bre! Când pe-al lui Pentiuc l-au întrebat care-i etnia, el a răspuns că-i rutean din Bucovina, numai ca să-și ascundă nația și țara după un nume mai puțin românesc... Iată unde am ajuns, cinstiți gospodari! Când astă-vară s-a întors acasă al lui Morari, cei doi copii au izbucnit în plâns, că tata lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
acest lucru, dar eu, dacă voi primi și avizul colegilor mei din PNL, pentru că încă n-am terminat proiectul de nouă Constituție, voi solicita desființarea reprezentării acestor grupuri. Pentru că, dacă noi continuăm cu această metodă, să conducem cu italienii, cu rutenii, cu nu știu mai cine... cu UDMR, cu nomazii politici cum sunt cei de la UNPR ș.a.m.d., practic scăpăm din vedere pe cetățenii români, care sunt 20 și ceva de milioane. Și ne ocupăm de persoanele și familiile tuturor
PNL dorește eliminarea reprezentării minorităților în Parlament () [Corola-journal/Journalistic/49584_a_50909]
-
PRM (178.031 lei), Partidul Civic Maghiar (121.659 lei), Partidul Verde (66.500 lei), Uniunea Culturală a Comunităților de Rromi (46.500 lei), PNȚCD (46.450 lei), Partidul Prodemo (35.000 lei), PPPS (34.142 lei), Uniunea Culturală a Rutenilor din România (20.000 de lei), Partidul Popular Maghiar din Transilvania (16.603 lei), Partidul Uniunea Ecologistă din România (13.940 lei) și Partida Romilor Pro-Europa (10.500 lei). Din totalul donațiilor primite de partidele politice, alianțele și organizațiile cetățenilor
USL, campionii donaţiilor din campania electorală () [Corola-journal/Journalistic/44268_a_45593]
-
cu Antanta, din august 1916, V.Netea prezintă tabele statistice, atât în ce privește teritoriul, cât și populația, grupată pe etnii: români - 1.304.890, 50,1%; unguri - 96.837, 37,2%; germani - 72.108, 2,8%, evrei - 148.620, 5,7%; ruteni - 28.098, 1,1%; alții - 81.494, 3,1%. În continuare, articolul prezintă populația aceasta pe județele din Transilvania de Nord, realități demografice ce îndreptățesc apartenența teritoriului la România. G.Ivașcu va reveni, în „Vremea” din aprilie-mai 1944, cu articole
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
de represalii pentru susținerea Germaniei în război. Herta Müller, spre exemplu, provine dintr-o astfel de familie de șvabi, populație minoritară de origine germanică, trăind într-un spirit mitteleuropean în proximitatea imperiului, o enclavă de care Europa este plină: huțuli, ruteni, evrei etc. Prinsă între resentimentele polonezilor care le reproșează simpatiile naziste unor familii care participă din obligație la un război absurd, și revanșa sistematică, de o ferocitate fără precedent a rușilor, pe care o descrie și Ernest Jünger în jurnalul
Trandafirii sălbatici by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4123_a_5448]
-
simultan în cadrul celor două Principate Române (prea bogate spre a fi libere), colcăia de etnii (boieri de baștină tip Vârnav, Pisoschi, baronul de Mustață, Pomir), armeni, evrei cu ștetl-ul lor din centru, grecii acaparatori de la Mânăstirea Popăuți, țigani, ruși, turci, ruteni, italieni, polonezi etc.), bref, un amalgam de cutume, înapoiere cvasifeudală și prejudecăți, și totodată de veleități cât cuprinde, de firave tentative de sincronizare evropenească, mai ales...vestimentară, ce nu excludeau însă terifiante incendii, dar mai cu seamă epidemii. Descins printr-
Naturalețe și vocație epică by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4091_a_5416]
-
Uniunea Sârbilor din România (8.207), Uniunea Polonezilor din România (8.023), Asociația Italienilor din România (7.943), Uniunea Ucrainenilor din România (7.353), Uniunea Democrată Turcă din România (7.324), Uniunea Croaților din România (6.281), Uniunea Culturală a Rutenilor din România (5.265). Prezența la vot a fost de 41,76%, adică au votat 7.694.180 de persoane, din totalul de 18.423.066 de persoane înscrise pe listele de alegători.
Rezultate finale BEC: USL - 58,63% CD, 60,10% Senat by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/40463_a_41788]
-
și luminat cum sunt zorii care spală crestele acestor munți. Drum bun, cititorule! Emilian Marcu BIBLIOGRAFIE 1. Mihai Iacobescu - „Din istoria Bucovinei”, Vol. I (1774-1862) - De la administrația militară la autonomia provincială - Ed. Academiei Române, București, 1993. 2. I. Nistor - „Românii și rutenii din Bucovina” - Studiu istoric și statistic - Ed. Do-MinoR, Iași, 2001. 3. Anatol Ghermanschi (selecția textelor, glosat) și Dan Horia Mazilu (studiu introductiv) - „Cronicari moldoveni” - Ed. Militară, București, 1987 . 4. Monahia Elenea Simionovici - „Sfânta Mănăstire Voroneț, vatră de istorie românească și
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
regăsesc în simbioza dintre tyrageți (geții de la Tyras sau Nistru), deci între supușii lui Burebista, care la gurile Bugului stăpânea Olbia și românii ale căror urme se găsesc la tot pasul. Din vremuri foarte vechi a început între români și ruteni sau ucrainieni un vădit proces de interpenetrație etnografică și demografică continuat în decursul veacurilor prin colonizări și emigrări ale acestor două rase. Stăpânirea cnejilor bolohoveni se afla pe cursul râului Sluci și pe Bugul superior care sunt și cei care
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
Gării centrale, birjarul le duse cele două geamantane pe peron, în sala de așteptare era forfotă mare, călători din tot Imperiul așteptau să plece fiecare unde-l tăia capul, limbile se amestecau ca-n Turnul Babel, unguri, austrieci, francezi, nemți, ruteni, ruși, români, șușoteau, întrebau, gesticulau, alergând de colo până colo. Veni și ora plecării, Veronica se urcă în cupeu cu lacrimile în ochi. Își desfăcu geanta, scoase din ea o fotografie făcută recent special pentru poet și i-o dădu
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
aceste meleaguri în care ne-am născut. Ele au menținut vie flacăra națională, împotriva tuturor măsurilor draconice luate în cei 234 de ani de dominație străină, de deznaționalizare a românilor, prin impunerea limbii lor, prin schimbarea numelor, prin colonizări cu ruteni, polonezi etc. In opera de cunoaștere a istoriei românilor, de redeșteptare națională, de menținere a culturii noastre naționale, a ideii de unitate a românilor de pretutindeni, și de unire un rol important în Bucovina l-a jucat presa vremii”. În
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365757_a_367086]