4 matches
-
12 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Exista odată, cândva o fătuca de preot rutean, într-un sat al regatului polonez (azi oraș ucrainean) - Roksolania, sau Roxelana - supranumită așa după un atribut al ținutului, după care s-ar numi de fapt ‘’Ruteanca. ‘’Roxelania’’ numindu-se chiar ținutul de la poalele munților de nord cu tot cu oamenii lor, “o denumire dată de romani încă din cele mai vechi timpuri, ținuturilor rusești și ucrainene, pe baza faptului că înainte de invazia slavilor, acolo trăiau triburile roxelane ale
TRECEREA ... (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1428864132.html [Corola-blog/BlogPost/374528_a_375857]
-
după unii) sau 1505-1506 (după alții), a fost fiica unui preot ortodox ucrainean din Galiția ruteana, aflată în posesia Poloniei la nașterea ei. O altă versiune insistă pe originile ei ruteno-moldovenesti ca fiind fiica unui zlotaș roxolan moldovean cu o ruteanca din Snyatin-Lujeni ( Bucovina de Nord-Pocutia) și care ar fi căzut în mâinile tătarilor în urma unui raid. Tradiția ucraineană îi atribuie numele de Anastasia Lisowska și localitatea de nastere Rohatyn. O legendă spune că tânăra Anastasia ar fi fost capturată chiar
Roxelana () [Corola-website/Science/328812_a_330141]
-
este de o curățenie exemplară” <endnote id="(585, p. 254)"/>. „Nici chiar evreicele mai bogate” din spațiul românesc nu șovăie să-și văruiască pereții casei „cu mâna lor”, notează Rudolf Henke În 1877 <endnote id="(299, p. 134)"/>. O servitoare ruteancă (personaj dintr-un roman semnat de Aharon Appelfeld) povestește cum făcea, prin anii ’30, curățenie În casele evreiești din orașele bucovinene : „De Paștile evreiești, [...] am muncit din greu : frecam oalele cu nisip, după aceea le cufundam Într-un butoi cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ia românul jidancă, unde s-a mai pomenit una ca asta, chiar de ar fi bătută În aur și În petre scumpe, așa știe românul...” <endnote id="(99, vol. I, p. 150)"/>. Similar gândeau și ucrainencele din Bucovina : „Eu sunt ruteancă, fată de rutean”, spune un personaj dintr-un roman de Aharon Appelfeld. „Evreii sunt de alt neam. Noi putem să-i placem, să ne culcăm cu ei, să-i iubim și să-i detestăm, dar nu să ne mărităm cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]