7 matches
-
cu ungurescul sziget=insulă. De parcă până la pătrunderea ungurilor în Ardeal, respectiv în Maramureș, locuitorii din zonă n-ar fi avut harul necesar să perpetueze vechile denumiri dacice și să-și boteze inspirat noile sălașe! Unii, nu prea mulți, înclină spre rutenescul „sihot”, termen utilizat în vechime pentru loc de târg. Întrebarea în acest caz este următoarea: Cum cuvântul târg este cu certitudine mai vechi decât „sihot” și cum influența ruteană la vremea respectivă era practic nulă vizavi de cea maghiară, ce
TOPNIME MAI MULT SAU MAI PUŢIN DERUTANTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1463909785.html [Corola-blog/BlogPost/379016_a_380345]
-
-lea și Vasile al III-lea, lituanienii s-au bazat din ce în ce mai mult pe ajutorul polonez, factor ce a contribuit la crearea Uniunii Polono-Lituaniene. Înaintea primei reprize de războaie din secolul al XV-lea, Marele Ducat al Lituaniei cucerise multe teritorii rutenești, de la Kiev la Mojaisk, în urma prăbușirii statului acestora după invaziile mongole. De-a lungul șirului de războaie, mai ales în secolul al XVI-lea, muscalii au reușit să-și extindă domeniul către vest, cucerind și ei unele din teritoriile care
Războaiele Ruso-Lituaniene () [Corola-website/Science/335842_a_337171]
-
al orașului menționează că originea numelui orașului este cuvântul traco-dacic "zeget", însemnând "cetate". Numele poate veni însă de la cuvântul maghiar „sziget”, pronunțat identic în românește, care înseamnă „insulă”, (orașul fiind înconjurat de ape-râurile Iza, Tisa și Ronișoara) sau de la numele rutenesc Sihot, cu care era desemnat acest loc de târg în vechime. Pe Dealul Cetății - Solovan, care veghează asupra orașului, există până în zilele noastre o cetate din perioada traco-dacică. Pe întreg teritoriul orașului au fost descoperite de-a lungul timpului vestigii
Sighetu Marmației () [Corola-website/Science/296975_a_298304]
-
dr.Eusebiu Popovici, Teofil Siminovici și dr.Ipolit Tarnavschi) au înaintat împăratului în 1913 un ""Memoriu al Românilor greco-orientali privitor la chestia bisericească din Bucovina"" În acest "Memoriu", autorii afirmau că "numai împărțirea națională a arhidiocezei și crearea unei episcopii rutenești independente pot să oprească luptele naționale și să restabilească pacea între români și ruteni. Autorii afirmau că "Bucovina a fost odată parte integrantă din Principatul român al Moldovei. Nicu a fost fiul lui Gheorghe cavaler de Flondor (n. 11 octombrie
Nicu Flondor () [Corola-website/Science/315412_a_316741]
-
astfel, presupun, realizam de fapt cele necesare traiului. La Câmpulung erau mai mulți evrei? La Câmpulung etniile erau aceleași, numai că mai erau și... De fapt, În satele din jurul Câmpulungului... nu ucraineni, ruteni li se spunea - oameni vorbitori de limbă rutenească, o limbă slavă. Familia dumneavoastră de ce religie aparținea? Părinții mei au fost născuți În religia mozaică, și eu la fel. Dar tatăl meu nu era religios practicant - noi nu mergeam la instituțiile religiei noastre. Tata zicea că dacă există Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de limbă română? Nu, localnicii erau ucraineni și nu știau românește. Ulterior s-au format translatori, tot dintre evreii veniți din deportare, deoarece unii știau ambele limbi. Mi-ați spus că tatăl dumneavoastră știa ucraineana. De unde o cunoștea? De la populația rutenească din jurul Vamei. Să revenim puțin la momentul dinaintea plecării. Ce v-ați luat cu dumneavoastră? Noi ne-am gândit că trebuie să luăm haine, ceva așternut, pături și mâncare. Pot să spun că a fost destul de bine organizat acest lucru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
amintită: Ei bine, ceea ce d-l Coșbuc ne oferă sub anonimul de idile [sunt], În realitate, unele din Extremul Orient, altele germane, iar absoluta lor majoritate au forma, stilul, ideile, spiritul și caracterul poeziilor populare slave și mai cu seamă rutenești, românizate, cu deosebit talent și o perfectă cunoștință a limbagiului poporului nostru (Scridon, 2003, p. 118). După ce Încearcă să dovedească influența slavă (ruteană) În poeziile lui Coșbuc, apoi pe cea anacreontică, În cea de-a treia parte se ocupă „de
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]