229 matches
-
uneori insesizabil) cu aspecte ale culturii altor grupuri" (Cozma, 2001, p. 104). Societățile multiculturale sînt realități sociale plurale, în care diferitele straturi etnice, confesionale, generaționale se alătură în cadrul unui context istoric determinat. Disponibilitatea reciprocă a grupurilor implicate este una pasivă, rutinieră, angajată fără prea multe relații consistente de schimb și cooperare. Această aglutinare a reperelor axiologice nu exclude existența unui set comun de valori și principii legate de identitatea civică, dincolo de identitatea etnică sau religioasă. Comunitățile interculturale includ grupuri etnice, religioase
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
este mai mare decît diagonala dreaptă. Un asemenea obicei de a infera are o validitate ecologică în mediile verticalizante, în care percepția cotidiană a unor corpuri "înalte și adînci", care se distribuie pe toate cele trei dimensiuni ale spațiului, este rutinieră și frecventă. Astfel, cînd obiectele sînt proiectate pe retină, multe societăți furnizează medii verticalizante, prin tendința automată, dincolo de pragul conștienței, de a interpreta în imaginea de pe retină un unghi obtuz sau ascuțit ca derivînd dintr un obiect rectangular. O asemenea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a percepției se consolidează pe parcursul socializării. Spre deosebire de subiecții confruntați mereu cu spații rectangulare, cei ce trăiesc în medii circulare și întinse în plan (precum în cadrul comunităților din zonele de cîmpie sau chiar deșertice) înregistrează proporții mult mai scăzute în percepțiile rutiniere pentru liniile și unghiurile drepte. Așadar, o asemenea obișnuință de inferență de a interpreta unghiurile obtuze sau ascuțite ca drepte extinse în spațiu sînt o raritate, motiv pentru care iluzia Sander este mai modestă (vezi figura 1b). Așa cum s-a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
o inerție perceptivă, caracterizate prin obișnuința învățării nerelevante. Totodată, există culturi în care subiecții învață să fie centrați pe stimuli purtători de informație validă, iar la polul opus există societăți ce nu îi furnizează individului o informație validă prin stimulii rutinieri la care este expus, tiparele perceptive evocate modelînd specific mecanismul simplei expuneri. 5.3. Lenea socială Intuită de timpuriu de către M. Ringelmann (1913) și desemnată de F. Allport (1924, apud Parkovnick, 2000) ca un fenomen de diminuare a performanței individuale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
contradictorii, căci, spre deosebire de studiile inițiatorului, în versiunea japoneză eficacitatea stilului depindea de dificultatea sarcinii. Astfel, în cazul unor sarcini cu dificultate sporită, s-a optat pentru stilul autocratic, în timp ce în cazul unor sarcini cu dificultate scăzută (cum ar fi sarcinile rutiniere), stilul democratic se dovedea mai productiv. Explicațiile acestei solidarizări de grup mai performante în situația unei sarcini dificile era datorată activării patternului relațional specific modelului corporatist japonez, care valorizează pozitiv ierarhia și ordinea socială dată. În anul 1959, în Germania
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
deseori dincolo de normativitatea formală (legală). Totodată, individualismul autarhic ilustrează capacitatea precară a societății de a agrega un "bine colectiv", care să conjuge interesele și nevoile individuale într-un mod convergent, iar oportunismul comportamental devine opțiunea funcțională de rezolvare a sarcinilor rutiniere, dar mai ales a celor cu miză în relația cu "celălalt". Individualismul autarhic a fost evidențiat precumpănitor prin prelucrarea rezultatelor de natură calitativă provenite din focus-grupuri. Să reproducem cîteva formulări tipice ale subiecților în registrul realizării de sine, care se
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ele investigau tiparele relaționale și valorice inerțiale asumate de către membrii unei societăți. Vom rezuma principalele caracteristici ale acestei noi paradgime explicative din psihologia interculturală, urmărind reperele sintezei realizate de către Dana Gavreliuc (2010). Pentru majoritatea oamenilor, viața nu este o fugă rutinieră, fără țintă, căci acțiunile și activitățile lor sînt asumări ale răspunsurilor la două întrebări fundamentale: ce vor să urmărească în viață și cum vor să atingă acele țeluri? Răspunsul la "ce?" a fost cercetat pe larg în cadrul studiilor despre valori
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ilustra cum dincolo de retorica onestității și integrității conduitelor sociale în organizații, acest "răspuns eficace" se dovedește o "cale sigură spre succes", indiferent de specificul situațiilor de interacțiune cu cei care se plasează în rețelele sociale, subiecții preferînd acest răspuns comportamental rutinier mai degrabă decît să se angajeze în conduite diversificate și nuanțate. Corelațiile din interiorul modelului dintre controlul destinului și religiozitate (r = +0,47, p < 0,01), precum și scorurile mari la cinism social, asociate cu scoruri scăzute la controlul destinului prefigurează
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
nou, rezultatele au fost neașteptate, căci întocmai ca în versiunea islamică, în cea de-a doua condiție (purtarea robelor), agresivitatea era diminuată, deoarece printr-o asemenea acoperire neobișnuită a trupului subiecții se individualizau. Totodată, prin purtarea uniformelor militare (stare curentă, rutinieră), ei rămîneau mai degrabă anonimi și sensibil mai agresivi, în pofida valorilor interdependente promovate subiacent de mediul militar, care presupune întrajutorarea între membrii in-grupului, dar și o atitudine violentă față de exponenții out-grupului. Așadar, mai degrabă anumiți indici de agresivitate (precum mantaua
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
se combină agresivitatea manifestă, explicită (+) vs agresivitatea implicită, ascunsă (-) cu centrarea pe "celălalt" (+) în deschiderea relațională vs centrarea pe sine (-), rezultă, pe baza unor descriptori comportamentali precizați, patru categorii. Prima e cea asumată "firesc" de către subiectul pasiv-agresiv, care <"scuipă mașinal, rutinier, fără să bage de seamă">, fiind și cel mai frecvent (45% dintre cei care scuipă). întîlnit majoritar în toate zonele orașului, acest comportament public ilustrează <un tip tîmp civic, bleg etic și tern intelectual>. <Un astfel de om nu vă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
din internalizarea unui set de prescripții comportamentale inhibante pentru inițiativele ce îndeamnă la asumarea pe scena socială a unor roluri active și responsabile și care, dacă sînt totuși urmate, nu sînt întărite simbolic, ci, dimpotrivă, depreciate. învățînd implicit experiența eșecului rutinier în sarcini, în afara strategiilor identitare adaptative (disonanță cognitivă, externalism atribuțional, dependență simbolică față de parteneri semnificativi de relație), subiectul se integrează astfel într-un proces de grup în care negociază rolul celui copleșit de o lume care nu îl ascultă, nu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
numerice și că matematicile ar putea fi un instrument pentru clarificarea acestora. Cunoscător profund al sufletului tânăr, el face pledoarie pentru un învățământ intuitiv, care să se bazeze pe cunoașterea și trăirea faptelor. Învățământul nu trebuie să fie obositor, constrângător, rutinier, ci atractiv, plăcut. Se cere a se cultiva curiozitatea liberă a copilului și înclinațiile sale spre activitățile ludice. Ca atitudine generală educativă, Augustin recomandă bunăvoința și trezirea interesului, nefiind de acord cu tratarea aspră. Învățătorul trebuie să asigure stimulentul pentru
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
micime e să răstoarne carul mare, dacă vrei. Marea diferență o creează, până la urmă, lucrurile la care rămânem indiferenți. Din fericire, firele astea de nisip, cu puzderia lor de diferențe nesemnificative, se adună în bancuri masive și periculoase pentru navigația rutinieră. Se solidarizează subversiv pentru că sunt minimalizate arbitrar, și tocmai insignifianța asta le dă flotabilitate salvatoare în curent, ajutându-le să se desprindă de ansamblurile funcționale unde sunt repartizate și să se grupeze în aval într-o rezistență aptă să schimbe
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
neputinței și deznădejdii, dacă nu cumva dincolo de ele, sub pielea lor falsă, de fard, cu mâna deja bâjbâind prin armurăria secretă a sinelui. Punând-o jos, la nivelul zero al resurselor, o sonda cât era ea de "tare" când instrumentarul rutinier al tăriei zăcea paralizat de disfuncție, o dădea la iveală așa cum nici ea nu se cunoștea, punând-o să sară coarda cu propria-i limită. Și lui îi sticleau ochii în special când coarda trecea pe dedesubtul ei, lăsând-o
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
des de pahare, ca și cum răspunsurile ar fi trebuit să izvorască dintr-acolo. Pentru nomazi, era prima dată când spațiul public le reclama explicit expresia dorinței, dacă e să nu punem la socoteală și "ce vrei, mă?"-urile mârâite printre dinți rutinier și provocator. Dar a spune cine ești și ce vrei te pierde, într-un fel, odată cu reverberațiile vocii ce le exprimă, te dă la iveală altora în felul reprezentării și riscă să se înșurubeze tenace și anapoda în mintea lor
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
-ndesat, regina tresări ca mușcată de-un șarpe dintr-o specie necunoscută. Vorbele atenianului aveau un fel străin și neascultător de-a intra pe sub piele, o atingere hirsută și paralizantă. Nu mai simțise asta de când cu aducerea la perfecțiune a rutinierei ei jonglerii reptiliene. Fascinația cu mișcările dibace ale propriilor mâini îi indusese o toropeală greu sesizabilă, ce semăna la fel de bine și cu viața, și cu moartea. Îi dădea uneori târcoale sumbra bănuială că tocmai ea, neîntrecuta maestră iluzionistă, ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
excela. O fi fost el nefericit, dar făcând până la refuz ceea ce-i plăcea, perfecționându-și neîncetat meșteșugul; "cum o mai fi și asta?" se întreba, nu fără jind, femeia. Oricât încercase, nu se putuse atașa de epavele umane în trafic rutinier prin biroul ei, care priveau ranfluarea ca pe un drept ce li se cuvenea și erau gata să lanseze belicos la tot pasul acuzația de fascism oricărei tergiversări. Începeau să se bâțâie dizgrațios și cumva obscen numai când auzeau cuvântul
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
pe malul simțitor, semănat cu ochi, al vizibilității. Canalul prin care transparența scălda lumea trebuia dragat astfel ori de câte ori Marea Nordului își revărsa peste uscat, la altitudine, prinosu-i pneumatizat și opac de umiditate. Ian își convocase ortacii la o ședință de lucru rutinieră, de care îi mai despărțea doar vreun sfert de ceas. Fusese înștiințat că un complex comercial rural aflat într-o fază avansată de proiectare se putea extinde suplimentar pe una din laturi, întrucât recent comanditarii reușiseră să achiziționeze unul din
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ea iluzia aptă să ecraneze realitatea. Reveni apoi la replica lui Ian, ale cărei ecouri îi atinseră buzele prin intermediul vibrațiilor de diapazon ale furculiței: − Cât despre privirea tolerantă, mă-ntreb câtă lume realizează inerția colosală indusă de o asemenea insensibilizare rutinieră la bănuieli. Decretul umanist "nimeni nu e rău, ci cel mult rău înțeles" conjură ce e mai rău în om, căci sfidează pe față puterile malefice latente și, la urma urmei, insondabile ce ne locuiesc. E atât de strivitor în
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
componente. Psihologii Înțeleg prin creativitate dispoziția inventivă sau capacitatea de Înnoire existentă În stare potențială la orice individ uman și la toate vârstele. Copilul, care-și manifestă permanent mirarea și surpriza, Încercând să surprindă ineditul lumii, neinfluențat Încă de educația rutinieră, este considerat prototipul creativității. Mai trebuie precizat că, strâns legată de mediul socio-cultural, această tendință naturală, firească a omului, de realizare a sinelui, presupune condiții favorabile spre a se exprima ca ingeniozitate elaborată. Teama față de orice deviere de la normă (convenție
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
componente. Psihologii Înțeleg prin creativitate dispoziția inventivă sau capacitatea de Înnoire existentă În stare potențială la orice individ uman și la toate vârstele. Copilul, care-și manifestă permanent mirarea și surpriza, Încercând să surprindă ineditul lumii, neinfluențat Încă de educația rutinieră, este considerat prototipul creativității. Mai trebuie precizat că, strâns legată de mediul socio-cultural, această tendință naturală, firească a omului, de realizare a sinelui, presupune condiții favorabile spre a se exprima ca ingeniozitate elaborată. Teama față de orice deviere de la normă (convenție
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
veche cercetare a lui Merton, care identifica transformările prin care trece o persoană într-o organizație birocratică. Odată cu trecerea timpului, individul va pierde privirea de ansamblu care a condus la instituirea regulilor. În schimb, va adera în sens strict și rutinier la acestea, creând un comportament organizațional rigid. Această situație era definită ca o stare de incapacitate învățată, prin aplicarea unor norme și reguli stricte, indiferent de contextul sau circumstanțele implicate. Astfel, se ajungea la situații paradoxale în care programele de
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
1. Informația necesară Utilizarea materialelor scrise 2. Procese mentale Codare/decodare 3. Operațiile muncii Utilizarea dispozitivelor cu tastatură 4. Relațiile cu ceilalți Intervievare 5. Contextul postului Munca în condiții de temperatură înaltă 6. Alte caracteristici ale postului Realizarea unor activități rutiniere Elementele individuale ale postului din cadrul fiecăreia dintre cele șase categorii pot fi bifate dacă corespund respectivului post, dar totodată poate fi realizată și o evaluare a lor în funcție de diferite criterii (cum ar fi importanța, durata, dificultatea). Analiza Funcțională a Postului
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
bogat în frecvențe înalte, deranjează mai mult decât cele cu frecvențe joase; activitățile în care atenția este foarte importantă sunt perturbate în mai mare măsură decât celelalte; sensibilitatea la zgomot este mai mare în activitățile de instruire decât în lucrările rutiniere. Pentru a nu perturba calitatea activității la locul de muncă, au fost introduse o serie de măsuri pentru prevenirea și limitarea depășirii anumitor niveluri de zgomot. Aceste măsuri pot fi: sociale (norme și legi de interzicere sau limitare a nivelului
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
norme, simboluri, semnificații, motive, modele de comportare împărtășite de o colectivitate. O variantă a postmodernismului organizațional este oferită de abordarea feministă care, adoptând o poziție general critică față de raționalitatea modernistă, introduce genul social - gender - ca factor cheie al modelării practicilor rutiniere din organizațiile contemporane de tip birocratic. În astfel de organizații, sunt predominant sau chiar exclusiv promovate formele raționale de cunoaștere, excluzând experiențele emoționale sau intuitive, care sunt considerate ca având efecte destabilizatoare sau distructive. Raporturile de putere socială constituite induc
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]