305 matches
-
face, în lirica generației '80, saltul către Altceva. Din această perspectivă privind lucrurile, volumul de debut al lui Dan Coman, Anul cârtiței galbene, ar fi trebuit, ca și o bună parte a liricii ,milenariste" create de componenții ultimei generații (de la Ruxandra Novac la Marius Ianuș și de la Teodor Dună la Zvera Ion), să-mi smulgă accente de entuziasm critic. Lumea poeziei lui Dan Coman este una grea, densă, opacă la razele soarelui și ale bucuriei, refractară la elemente străine de viziunile
Poeme de noapte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11299_a_12624]
-
anul trecut i-a apărut pe piață și un roman. Oricât de la modă ar fi astăzi literatura cu și despre sex (dar când n-a fost!), în micuța noastră literatură o astfel de scriere este binevenită oricum. Nu știu în ce măsură Ruxandra Cesereanu și-a publicat romanul trăgând cu ochiul în Occident, cert e că această carte a apărut într-un moment prielnic. Așa cum o arată și titlul, Tricephalos este un triptic narativ, fiecare parte constituindu-se în jurul câte unei călătorii: Paris
În cheia sexualității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13467_a_14792]
-
acum la o conștiință sexuală matură. Korin, bărbatul ei, a ajutat-o să-și descopere identitatea sexuală, dar, având nostalgia condiției uterine și a fertilității, filozofează exaltat pe marginea corporalității și a dublului erotic. Călătoria devine una a percepțiilor și Ruxandra Cesereanu izbutește aici câteva pagini foarte bune. Din păcate pentru orice scriitor atras de o asemenea zonă, precedența îi poate fi fatală. De multe ori, impresia este de Cărtărescu second-hand, căci fantezia delirantă, fabulosul vizionar și profunzimea acestuia este foarte
În cheia sexualității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13467_a_14792]
-
motive diferite, în perioade diferite (jurnal, note memorialistice, excerpte eseistice și proză). De aceea, mișcările textului sunt rupte și nu funcționează ca un întreg, fie el și fragmentat. Materialul e bun, croiala grăbită. Deși un proiect ratat, demersul romanesc al Ruxandrei Cesereanu e însă demn de laudă măcar pentru că e îndrăzneț. Tânăra prozatoare are potențial, e dublată destul de bine și de poetă, însă eseista îi dăunează prin excesul de informație pe care ține să o înghesuie în text cu orice preț
În cheia sexualității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13467_a_14792]
-
riscante, accente ludice. Diferența de concepție a revistei dintre aceste două etape a creat diferențe de apreciere și de viziune retrospectivă, care se reflectă prea pregnant în recentul dicționar apărut. Horea Poenar a pactizat mai clar cu Corin Braga și Ruxandra Cesereanu, poate numai întâmplător datorită unor afinități culturale sau temperamentale. Așa se explică faptul că în acest dicționar Ruxandra Cesereanu - o poetă, o prozatoare și o eseistă, fără îndoială, cu mari merite - beneficiază, printr-un evident răsfăț, de un articol
Dicționar de sentimente echinoxiste by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12047_a_13372]
-
devin din ce în ce mai șterse. Multă vreme am crezut că adevărul despre revoluție poate fi aflat într-un singur fel: prin însumarea tuturor mărturiilor celor care au participat într-un fel sau altul la evenimentele din decembrie 1989. Citind excelenta sinteză a Ruxandrei Cesereanu, Decembrie '89. Deconstrucția unei revoluții, în care sînt trecute în revistă tezele din peste o sută de cărți (aparținînd unor autori de toate calibrele și de toate orientările posibile) despre revoluția română, constat că nici măcar această metodă nu este
Revoluție și/sau conspirație? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12062_a_13387]
-
Sabin Bălașa și încă mulți alții. Dar cum Bitzan intră simultan și în segmentul celălalt, al experimentului de limbaj și al realei libertăți artistice, invocarea lui în contextul mizerabil al compromisului nu cădea tocmai bine viziunii reducționiste și maniheice a Ruxandrei Balaci. 8. Pentru că în spațiul în care te aștepți să ieși din constrîngeri, să-ți eliberezi mintea de prejudecăți și comportamentul de inhibiții, în care tînjești să judeci fără nici o rețetă și să privești amplu în jur, ești deposedat de
De ce este un eșec Muzeul Național de Artă Contemporană? (o întrebare cu zece variante de răspuns) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12078_a_13403]
-
Anamaria Ștețco. Stilul este acela de "anchetă" socială, cu ace de ironie ascunse sub covor. Tot acolo rămîn, în "pîsla" unei lașe "adaptări", și cele mai multe dintre dramele căsniciilor (caznelor) "descusute" în carte. Poveștile despre "alții" care, în primul "experiment" al Ruxandrei Cesereanu și al studenților ei, puteau, măcar ipotetic, să ajungă "de-ai noștri", să ne prindă din urmă, ne plimbă, aici, și printr-o altă lume, a celor care și-au construit, din date (biologice, nu sociale) mai puține, o
Firesc, despre ceilalți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11717_a_13042]
-
intrată acum nu în țara minunilor, nici măcar în țara cantoanelor, ci "într-o carte, văzând aievea ceea ce știam doar din poze și din texte." (În treacăt fie spus, referința la eroina lui Lewis Carroll apare și în romanul Tricephalos al Ruxandrei Cesereanu; numai că, dacă acolo Alisa era un alibi al proiecțiilor fantasmatice divergente, la Ioana Bot livrescul e primit cu brațele deschise și pus la treabă spre folosul ficțiunii.) Cu atât mai mult cu cât, într-un spațiu plurilingv și
Alisa în țara literaturii by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11757_a_13082]
-
poet pe cel care doar citește poezie, ar trebui în primul rând să scrie, și nu oricum. Mai mult, în unele considerații eminesciene în care oricine ar vedea publicistul catonic, de un naționalism agresiv, furibund potrivit pentru ultimul eseu al Ruxandrei Cesereanu, Imaginarul violent al românilor -, Î.P.S. vede "însemnări glumețe, în fond tot religioase, ca să nu zicem teologice." No comment. "Ca un băiat de grec să nu crează în nemurirea sufletului nu e decât natural" În ce să crează un
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]
-
materia perfectă din care cuvântul își construiește noi geneze, este un alfabet rupestru format din semne ancestrale, fiecare semn fiind înțelesul celuilalt, ca și cum nodul gordian ar fi jumătate Dumnezeu, jumătate om.” Nimeni nu putea transpune mai bine în muzică simțirile Ruxandrei Stoian decât cântecele romantice ale celor de la We Singing Colors. După aproape doi ani de activitate, Dimișcă Studio/Gallery își închide porțile, invitând toți iubitorii de artă să se bucure pentru ultima dată de universul colorat și vesel pe care
Ultimul eveniment la Dimisca Studio/Gallery [Corola-blog/BlogPost/93837_a_95129]
-
Florina Pîrjol Pentru cine nu o cunoaște pe Ruxandra Ivăncescu câteva lămuriri bio-bibliografice ar fi binevenite: lector dr. la Facultatea de Litere a Universității "Transilvania" din Brașov (unde, am aflat, ține în prezent un curs de folclor), ea are vechime într-ale scrisului. În 1999, a publicat volumul O
Despre povestire, cu tâlc... by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Imaginative/12425_a_13750]
-
obligă cumva la un soi de (fals) pact ficțional. Știi că nu citești ficțiune, cu toate acestea suspense-ul lecturii e similar pentru că e construit după aceleași reguli. Povestea "despre povestire" (111 romane celebre era un "roman" despre...romane!) semnată de Ruxandra Ivăncescu e o lucrare doctă, cu farmec: de la "ritualul povestirii" - implicațiile mitului în structura și specificul povestirii - "acțiunea" urmează firul cronologic al istoriei până la "avatarurile povestirii în contemporaneitate" (literatură, film, mass-media). Altfel spus, istoria povestirii tradiționale "de la origini până în prezent
Despre povestire, cu tâlc... by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Imaginative/12425_a_13750]
-
din filmele de acțiune mai sus amintite a fost preluat de arabul fanatic și psihopat, gata să apese pe un buton și să arunce lumea în aer, sau de sârbul criminal de război" (p.138). Cartea despre povestirea tradițională a Ruxandrei Ivăncescu depășește limitele procustiene ale discursului teoretic. O reală vocație scriitoricească o ajută pe tânăra (dar deja formata) autoare să evite frazarea prăfuită a studiilor de gen și să își construiască un text care să îmbine șarmul formei cu acuratețea
Despre povestire, cu tâlc... by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Imaginative/12425_a_13750]
-
Matei Călinescu atrăgea cândva atenția că, la vremea sa, Montesquieu nu luase în considerare cazul în care un persan s-ar întreba el însuși pe sine, autoflagelant, cum poate fi nimic mai mult decât ceea ce este. Recentul eseu masiv al Ruxandrei Cesereanu, Imaginarul violent al românilor (București, Humanitas, 2003), repune, în termenii unui incitant excurs imagologic, mult disputata chestiune a identității comunitare. Ea e abordată acum, o dată în plus, la modul provocator-polemic, adică întrucâtva în descendența întrebării cioraniene despre cum se
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
2003), repune, în termenii unui incitant excurs imagologic, mult disputata chestiune a identității comunitare. Ea e abordată acum, o dată în plus, la modul provocator-polemic, adică întrucâtva în descendența întrebării cioraniene despre cum se poate să fii român. Perspectiva imagologică a Ruxandrei Cesereanu ar putea fi situată, cred, în linia eseisticii antipatriotarde a lui Cioran (cel din Schimbarea la față a României), a lui Ionesco (mă gândesc în special la o declarație ionesciană, autopedepsitoare parcă, din perioada sa românească: "Dacă eram francez
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
rușine că sunt român, îmi vine să-mi dau demisia din etnie", scria acesta, în ale sale Scrisori către bunul Dumnezeu), și, mai nou, H.-R. Patapievici, Cristian Bădiliță și Radu Pavel Gheo. "Eseul de față propune, prin selecție " afirmă Ruxandra Cesereanu în Introducere ", o scanare a mentalului românesc la nivelul imaginarului lingvistic violent". În ciuda subiectului tare (în sensul publicisticii de senzație), declarația de intenții a Ruxandrei Cesereanu pare ingenuă, autoarea asumându-și, pe cât posibil, o anume obiectivitate a perspectivei de
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
Patapievici, Cristian Bădiliță și Radu Pavel Gheo. "Eseul de față propune, prin selecție " afirmă Ruxandra Cesereanu în Introducere ", o scanare a mentalului românesc la nivelul imaginarului lingvistic violent". În ciuda subiectului tare (în sensul publicisticii de senzație), declarația de intenții a Ruxandrei Cesereanu pare ingenuă, autoarea asumându-și, pe cât posibil, o anume obiectivitate a perspectivei de interpretare asupra definițiilor emoțional-resentimentare ale românismului. Însăși selecția operată de astă dată asupra materialului publicistic și, pe alocuri, literar, respectiv opțiunea deliberată pentru a ilustra imaginarul
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
Mircea Vulcănescu, din Dimensiunea românească a existenței, după care românul "nu e deci negativist, ci limitator", el având "un echilibru și o măsură în gest, care (") nu sunt lipsite de nobleță". Cele nouă registre ale imaginarului lingvistic violent, pe care Ruxandra Cesereanu le consideră simptomatice pentru mentalul românesc (cel subuman, cel igienizant, cel infracțional, apoi cel de tip bestiariu, dar și registrul religios, cu subdiviziunile sale: punitiv, desacralizant și satanizator, registrul putridului și al excremențialului, cel sexual și libidinos, cel funebru
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
altor cărți ale sale (Oceanul schizoidian, Călătorie spre centru infernului", Deliruri și delire", Panopticum. Tortura politică în secolul XX), dar și frecventele fraze de tipul punerii în abis. Iată, în volumul Veneția cu vene violete, una dintre acestea, în care Ruxandra Cesereanu își arogă dreptul de a fantasma întru violență, dezvăluindu-și astfel un mit personal, și anume cel al imaginarului " cum altfel decât " violent: "Veneția este pentru mine nu orașul unuia dintre evangheliști, ci o duhoare arhetipală, Atlantida răsturnată și
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
Gh. Grigurcu, Florin Mihăilescu, Caius Traian Dragomir, Mircea Petean au fost, în intenția revistei, ferestre spre diversitatea contemporană, puncte de vedere nu întotdeauna suprapunându-se peste cele ale redacției. La revistă au fost publicate, mai înainte de a deveni carte, eseurile Ruxandrei Cesereanu despre literatura gulagului, cronicile tânărului Constantin Cubleșan, care sperăm că vor deveni, un serial despre Perpessicius semnat de T. Tihan, în ultimii ani,toți trei, plus Virgil Mihaiu, membri ai redacției restructurate după ’89. Cei mai tineri asigură cronica
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
Ed. Dacia l Mihail Gălățanu, Diapazonul plictisit, București, Ed. Dominus l Vasile Gârneț, Câmpia Borges, București, Ed. Vinea l Ion Mircea, Șocul oxigenului, București, Ed. Vinea l Doina Uricariu, Inima axonometrică, București, Ed. Universalia. Se vor acorda două premii. PROZĂ. Ruxandra Cesereanu, Tricephalos, Cluj, Ed. Dacia l Dan Stanca, Drumul spre piatră, București, Ed. Fundației Pro l Bogdan Suceavă, Imperiul generalilor târzii și alte istorii, Cluj, Ed. Dacia. Se va acorda un premiu. DRAMATURGIE. Olga Delia Mateescu, Ferma de struți, București
Nominalizări pentru Premiile Uniunii Scriitorilor pe 2002 () [Corola-journal/Imaginative/13900_a_15225]
-
lucru, dar l-am consumat doar în povești spuse prietenilor mei, Marta Petreu, Ruxandra Cesereanu, Corin Braga și Virgil Mihaiu au plecat la Moscova acum un an, pe urmele lui Bulgakov. Aventura lor a plecat de la o anchetă făcută de Ruxandra Cesereanu în "Steaua", în primăvara lui 2005. Romanul "Maestrul și Margareta" a fost considerat de către șapte din cei patruzeci și patru de scriitori clujeni a fi capodopera secolului XX. Proiectul lor "Bulgakoviada", călătoria la Moscova, jurnalul ei, ce înseamnă Bulgakov
Sadovaia 302 bis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10279_a_11604]
-
Întîlnirile picante ale jazzman-ului, ochiul care vede o Moscovă cu ispitele ei de azi, aluziile și legăturile cu contextul muzical al perioadei scrierii romanului, animă tonul ludic al cărții, tonul introdus încă de la început, în Jurnalul ca un prolog, de Ruxandra Cesereanu. Woland și întregul lui alai coboară pe pămînt, la Moscova, în miercurea din Săptămîna Patimilor. Să dau totul peste cap pînă în sîmbăta de dinaintea Învierii... Ovidiu Pecican reface toposul cărții la Cluj. Și parcul moscovit Patriarșie Prudî poate fi
Sadovaia 302 bis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10279_a_11604]
-
l În primul meci disputat în cadrul Conferinței de Sud a Cupei Europei la baschet masculin, vicecampioana României, West-Petrom Arad, a fost învinsă în deplasare de formația cipriotă Keravnos Keo Nicosia cu scorul de 84-70 (43-31). Marți, 20 ianuarie l După ce Ruxandra Dragomir-Ilie și Victor Hănescu au fost eliminați din competiție, Andrei Pavel s-a calificat în turul secund al turneului de tenis de câmp Australian Open, învingându-l în primul meci pe Max Mîrni (Belarus) cu scorul general de 3-1. Miercuri
Agenda2004-4-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/281992_a_283321]