67 matches
-
care cu sau fără voia președintelui Iliescu se numără și România, "au fost somate să lupte împotriva corupței și crimei organizate". Cu alte cuvinte, nici la Salonic și chiar mai primprejurul, adică la Porto Carras, n-a scăpat Bucureștiul de sîcîiala cu lupta asta, cerută de ambasadorul Statelor Unite și de oficiali ai Uniunii Europene rezidenț în România. l Totuși, la televiziuni, la postul public de radio și la cîteva cotidiane - chef mediatic în toată regula, după asigurările pe care le-a
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13808_a_15133]
-
de călătorie în Europa. Nu ei sunt infractorii de care se tem locuitorii spațiului Schengen. Eu nu fac o astfel de legătură, dar guvernul o face. Și o face în modul cel mai dizgrațios cu putință: prin inutilă și vulgară sâcâială. E încă o metodă de a-i pune pe drumuri pe oamenii onești, după ce conlucrarea diabolică între incompetență și rea-credință a făcut aproape imposibilă obținerea unui pașaport. Cozile imense, haosul de la ghișee, inevitabilele apeluri la pile și relații ne-au
De la Bariera Vergului la Bariera Bruxelles-ului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11472_a_12797]
-
fie dor în micul sau marele lor lor exil. România, ca toate țările de pe lumea asta, are destule scăderi, pe care nici cei mai patrioți dintre noi nu i le putem trece cu vederea. Dețin și eu o listă cu sâcâieli, nemulțumiri, enervări, exasperări pe care n-am să le regret și de care am să mă bucur o vreme că voi fi scăpat, dar prefer să păstrez acest pomelnic pentru urechile prietenilor apropiați, cei obișnuiți să ne asculte văicărelile cu
Geamantanul cu dor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82445_a_83770]
-
Hachette, a traducerii inofensivului român pentru copii, Fram ursul polar. Deși prudent, scriitorul nu se poate înfrîna de la expresia amărăciunii sale: "Probabil că și întîrzierea sau dispariția volumului trimis pe adresa ta, prin Uniunea Scriitorilor, este încă un supliment la sîcîielile anterioare. Că și în exemplarul de față, am procedat la unele corecturi (de altfel strict tipografice) și la unele comprimări de aliniate (tot tipografice) pentru a cîștiga spațiu; iar la diferitele controale ale postelor pentru străinătate aceste corectări inofensive vor
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
Dă dependență, ne modifică comportamentele și atitudinile, tinde să ne izoleze într-un cerc de oameni cu aceleași obiceiuri și multe altele... Am ca argument, la spusele domniei sale, exact această carte. Pe care am citi-o uitând de multe alte sâcâieli zilnice. Dar nu mi-a părut rău de loc. Ba, mai mult, m-am simțit fericit! Vor fi, în mod sigur, și critici de circumstanță, dintre aceia care cred că o scriere de asemenea factură este precum miile de publicații
Cu Madeleine prin multiversul din vecinătate. In: Editura Destine Literare by Mihai Batog Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/85_a_448]
-
de a vinde școlile, printr-una din metodele de privatizare experimentate pînă în prezent. Aceasta ar fi, de altfel, soluția radicală, prin care statul ar putea păstra liniștit firmele care îi produc găuri negre în buget, pentru a scăpa de sîcîielile școlilor care nu sînt în stare să-și acopere uriașele cheltuieli pe care le presupun o zugrăveală, mici recondiționări ale mobilierului și buna funcționare a closetelor. De ce insist asupra acestui din urmă amănunt? Deoarece, vorba unui călător prin România, în
Starea școlilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15928_a_17253]
-
poate să se astîmpere fie prin cruzime, fie prin caritate, fie prin persecuție, fie printr-o filantropie ostentativă, întotdeauna însă prin piruete despotice. Sufletele meschine agrează pornirile arbitrare și preferențiale așa cum sufletele generoase sunt predispuse la fapte concrete și nepărtinitoare. Sîcîielile perfide, pretențiile nesăbuite, bănuielile intrigante, clevetirile fățarnice împovărează retoric viața compozitorilor, o viață din care au dispărut, misterios, noblețea, altruismul și culanța și în care s-au instaurat din ce în ce mai țanțoș lăcomia, intransigența și grandilocvența. Mulți compozitori "descurcăreți" își pun nevolnicia
Tot mai marginalizați... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11983_a_13308]
-
că n-am reprodus decât a zecea parte din eseul acelei doamne care nu figurează în istoria literaturii române): " Ne e foame de autenticitate și pentru că în ultima carte a lui Mircea Eliade găsim acest filon viguros, închidem ochii la sâcâielile formei, la corespondența anarhică a timpurilor, la asperitățile inevitabile stilului de pionier - chiar și la ilustrația absurdă a copertei, unde cuvântul "Rai" servește drept cache-sexe". (Viața literară, nr. 156, 25 februarie 1934.) Autoarea - studentă la Litere - în nemăsurata ei venerație
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
reproducă astfel de formulări de-clarative, stridente în contextul prozei de elevație cultivate decât să lase să planeze umbra unei îndoieli. Să-l asigurăm că a preîntâmpinat toate dubiile? Dispare în acest fel orice echivoc? Deocamdată nu-l pot scuti de sâcâielile unei deliberări pentru a se stabili dacă e absolvit total de vină. N-am strâns încă toate indiciile pentru a răspunde categoric prin da sau nu. Presupun că romancierul țintește să schițeze fizionomia tăinuită în dosul unei măști, năzuiește să
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
unui redactor specialist în domeniu (care să facă observațiile și îndreptările cuvenite). A treia versiune, în loc să fie una definitivă, ireproșabilă ca acuratețe a textului, apare sub imperiul grabei și al improvizației tipografice. Din păcate, citind-o, nu poți scăpa de sâcâiala pe care ți-o dă un text mutilat de neglijențe redacționale, datorate în primul rând editurii. Criteriile primordiale, pe lângă calitatea scriiturii critice în sine, după care se poate caracteriza sumar o istorie a literaturii ar fi: individualizarea punctului de vedere
Tradiționalismul valorizator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8961_a_10286]
-
înțelege ceva?" "Dar dumneavoastră n-ați priceput chiar nimic? Doar ați fost atît de, cum să spun, atît de apropiată, chiar așa, atît de apropiată de sufletul ei!" K.F. a dat din mînă a neputință. Ori, poate, a enervare, a sîcîială. Sigur că am stat lîngă ea. Zi și noapte. Și n-am reușit să aflu nimic. Așa că am privit și eu. Am privit pînă cînd m-a luat amețeala. Dar de văzut, n-am văzut nimic. Nimic. De aceea, sincer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
gata s-o înăbușe, s-o strivească sub povara cerințelor, cu atât mai înverșunat cu cât vedea limpede că fata nu poate fi manevrată după bunul său plac, nici cu vorbe bune, nici cu vorbe rele, nici cu amenințări, o sâcâială continuă, agasantă, o tensiune menținută zi de zi la aceeași cotă deși observa bine că fata i se împotrivea, îi scăpa din mână, se închidea în ea, devenea alunecoasă imposibil de controlat. Din acea perioadă Carmina reținea doar sentimentul presant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
latul Spaniei, nu Încăpea cu Don Quijote pe aceeași mîrțoagă și nici cu Sancho pe același măgar. O lumină fosilă În internatul unei școli pentru orbi, dispariția brumei de vedere a cîte unui copil ține mai curînd de banalitatea supărătoare, de sîcÎielile previzibilului: — Ați auzit? A orbit Mircea de la C! — Păi, asta-i veche de două săptămîni. Iar pînă duminică, cred că orbește și Vasile de la A. Ba nici Ruby de la noi nu se Întoarce În regulă din vacanță, prea pipăie totul
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
magnificentiam regiam). Nu după multă vreme însă, regina a rămas grea de la rege și, la vremea cuvenită, a născut un fiu. Când pruncii crescură un pic, se jucau foarte adesea împreună. și Iuda îl necăjea pe fiul regelui cu repetate sâcâieli și vorbe de ocară, făcându-l să plângă adesea. Regina, care suporta greu lucrul acesta, știind că Iuda nu este școpilulț ei, îl bătea și mai des. Dar nici așa nu l-a scăpat pe copil de sâcâială. În cele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
cu repetate sâcâieli și vorbe de ocară, făcându-l să plângă adesea. Regina, care suporta greu lucrul acesta, știind că Iuda nu este școpilulț ei, îl bătea și mai des. Dar nici așa nu l-a scăpat pe copil de sâcâială. În cele din urmă, lucrul e dezvăluit (panditur) și Iuda dat de gol ca nefiind fiul reginei, ci școpilț găsit. Când Iuda a aflat aceasta, s-a mâniat peste măsură și l-a omorât într-ascuns pe fratele său putativ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Tradiții. Un moment de anamneză poate răscumpăra ori suporta încă o sută de ani de amnezie. Vara lui 1938. Apariția unei cărți fundamentale a lui Henri de Lubac 238, Le catholicisme. Les aspects sociaux du dogme. După șase luni de sâcâieli administrative legate de obținerea nihil obstat-ului din partea superiorilor săi iezuiți, De Lubac, pe atunci profesor la Facultatea Catolică din Lyon, reușește să-și publice lucrarea într-un tiraj care chiar și astăzi ne lasă visători: 35.000 de exemplare! Dovadă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
propriu, de-a curmezișul. De-a juca o farsă a rutinei funcționale, a pedanteriei, a dragostei, chiar. Ritualuri sociale, toate, a căror singură, copleșitoare importanță e să te țină ocupat. Într-alt fel decît în viața-viață, în care trista lor sîcîială chiar contează. Ce altceva era catharsis-ul vechilor amfiteatre, decît eliberarea de patimi, văzîndu-le în toată intensa, învăpăiata lor deșertăciune, în fața oamenilor și a zeilor? Ce altceva e această mascaradă a corsetelor croite bine, pe măsura hainelor, a discreției prevenitoare
Ape grele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7673_a_8998]
-
se află, fiind mai curînd niște cinici, decît niște exaltați. De pildă, Iancu (Verigopolu), plătind o bere cu o hîrtie de o sută, din micile economii ale lui madam Aglae. Care-l ajută, om cu sînge rece, să treacă peste sîcîielile vieții fără să-și facă probleme mari. Un ideal de atins, în felul lui. Dacă ai cu ce... Dacă nu, dacă nervii nu te țin la acest ritual al amînărilor, cu iluzia neîntrupată a unui țal care va încheia socotelile
Carul cu bere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7510_a_8835]
-
versuri multe, nescrise, și atâtea fețe și locuri - să ne poată reda taina călătoare a poeziei redusă la unica ei bogăție de a fi goală și eternă." O perlă, care eliberează, într-o cămașă fragilă și bine economisită, o veche sâcâială. Un emisar al libertăților nepuse pe hârtie, al poemelor bănuite, e acest vers dintâi sau, la fel de bine, din urmă. Nu cred că Ion Pillat scotocește, asemeni unor împătimiți mateini, căutători de ritmuri perfecte, prin câteva duzini de versuri inegale, împărțite
Stele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6435_a_7760]
-
va putea face. Frica de pușcărie, pentru mulți dintre noi e singurul motiv pentru care respectăm legea, nu va mai fi decît teama că mașina de pe contrasens ar putea fi la fel de zdravănă. În rest, ceva bani pentru victime și eventualele sîcîieli de conștiință. Nici prin cap nu-mi trece s-o acuz pe Carmen Păunescu fiindcă nu va face închisoare pentru că a ucis trei oameni cu automobilul ei 4 x 4, care poate face țăndări o Dacie. Nu-l pot acuza
Un precedent ispititor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11174_a_12499]
-
-te, vino. Așteptarea lui Godot - o invocare, un reflex, un paravan? Șansa? Punctul care dereglează mecanismul? Așteptîndu-l, au timp să se scufunde în ei înșiși, iar și iar, în suspine, în întrebări, în cei patruzeci de ani de prietenie, în sîcîieli care nu mai fac rău nimănui, în discuții plate, în amintiri, aceleași, cu aceleași accente în fraze, aceleași zîmbete, aceleași, mereu aceleași, neputințe. Din împietrire nu-i scoate decît venirea lui Pozzo și a lui Lucky, a Băiatului. Se înviorează
Luna și Godot by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10991_a_12316]
-
impresionate ceilalți chiar că nici nu mai contează. Așadar imperiul avea un adevărat liant întruchipat de acest tânăr strălucitor în uniformele sale bogat împodobite cu ordine și medalii ale imperiului său dar și unele de la alți domnitori din jur. De sâcâiala birocratică a împărăției se ocupa cu multă pricepere mama sa și el îi era chiar recunoscător pentru această dăruire care îl scutea de plictisitoarele întâlniri cu miniștri, ambasadori sau alte iscoade. Și tot buna sa mamă s-a ocupat și
GLORIOASA DOMNIE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367070_a_368399]
-
dat. Doamne, de ce ai făcut poporul asta atât de omenos și i-ai dat asemenea conducători ticăloși și trădători să-l distrugă, împreună cu străinii țării? Nu mi-a răspuns, o fi fost la cină. Sau poate s-a plictisit de sâcâielile mele. „Da de unde, nu te mai ia în seamă'' Tac și-mi văd de drumul cu gropi și câini comunitari costelivi și cu capul aplecat, dar care, odată cu deschiderea mineritului sub victoriosul steag a lui „Gabriel Resources” vor umbla mândri
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
sufletului: “Când am îndrăznit să mă plâng mi s-a strigat flegmatic: - Du-te în România!” Se simțea o victimă printre străini, dar altă șansă nu mai avea decât să sufere. În afară de teroarea străinilor era obligată să suporte ifosele și sâcâielile soțului bolnav, care, din pricina invalidității, își descărca răutatea asupra celei care îl iubea și-l întreținea ca pe un copil neascultător și mofturos. Scriitoarea, Helene Pflitsch, prinde din zbor, cu finețe, acel zbucium interior al femeii departe de concetățenii săi
DRAMA ROMÂNCELOR DIN STRĂINĂTATE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1015 din 11 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352409_a_353738]
-
Sentințele erau date la ordin și favorizau fără nici o jenă pe foștii lui colegi din partidul comunist și pe susținătorii acestora. De multe ori a încercat să-și convingă șefii măcar să mimeze mai mult respectul legilor și al dreptății, dar sâcâielile lui începeau să fie privite ca o îndepărtare de vechii aliați. - Te-a virusat și pe tine propaganda capitalistă anglo-americană! - îi spuneau vechii secretari de partid, iar el roșea rușinat. - E de-al nostru, măi! - spunea câte unul privindu-l
PĂRINTELE VICHENTIE de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350418_a_351747]