53 matches
-
Cornel C. Costea 31 zile geroase - cerșetoarea și-un câine-n același palton 32 altă ninsoare - în oglindă bunica tot mai cărunta Ailoaei Cristina 33 albul tot mai stins - drumul de-ntoarcere totdeauna lung 34 bătrânul singur vorbind iar toiagului - sâmbra de iarnă 35 om de zăpadă - pelerina bunicii tot mai lejeră Ana Urma 36 atingerea lui - primul fulg de zăpadă azi atât de cald... Patricia Lidia 37 prins între garduri și pietre zburătoare - Platon resemnat 38 de mâine sigur nu
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Haiku_valeria_iacob_tamas_1327054134.html [Corola-blog/BlogPost/361394_a_362723]
-
cu cinste, la loc cuvenit.” Acestei sărbători din ziua de 9 martie i s-au mai dat și alte denumiri în unele zone ale României, Astfel, ea se mai numește și Mucenicii sau Măcinicii, Moșii de Mărțișor, Cap de primăvară, Sâmbra Plugului, Scoaterea Stupilor și Drăgostițele. Este o zi în care se dă de pomană. Drept urmare, ca în oricare sărbătoare creștină, nu se spală, nu se toarce, nu se țese. Este, printre altele, o zi de drăgostit și se ține mai
FĂRĂ MĂRŢIŞOARE ŞI PAHARE! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 799 din 09 martie 2013 by http://confluente.ro/Fara_martisoare_si_pahar_marian_malciu_1362854412.html [Corola-blog/BlogPost/345620_a_346949]
-
oi”; e un echilibru pe care natura îl menține după rostul sau.) Într-o lume preponderent pastorala, mieii erau semn de viață nouă. La Sf. Gheorghe pe vechi, mieii erau deja maturi, buni de tăiat sau înțărcat. Oile intrau în sâmbra. Atunci strigoaicele făceau farmece de luarea manei laptelui, iar ciobănii efectuau ritualuri de contracarare a lor. O lună mai tarziu, de Constantin și Elenă pe vechi, oile puteau să iasă la munte: Anul își intra în drepturi și aici. Peste
Adiet sau sărbătorile bătrânilor. „Îi rău de trăznet Precupu, Doamne feri...” by https://republica.ro/povestea-ca-viata-adiet-sau-sarbatorile-batranilor-zii-rau-de-traznet-precupu-doamne-feri [Corola-blog/BlogPost/338804_a_340133]
-
nu prea citesc DEX-ul. Cuv.„varză”: cică ar proveni din cuvântul latinesc „vir(i)dia (verdeață). Cum, verdeață? Biata „varză”...au făcut-o varză! Cuv.„sânziana” ar proveni tot din latină: sanctus dies Johannis...Iartă-i , sfinte Johannis! Cuv.„sâmbra”, cică ar proveni din maghiarul „cimbora”. Adică...cimbora oilor? E prea de oaie! Cuv. „sârguință” ar proveni tot dintr-un cuvânt maghiar „siurgos”=grăbit. Se cunoaște că autorii au fost grăbiți. Cuv. „șanț” are două moașe: polonezul „szanies” și germanul
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
aducător de noroc, cu o putere magică și de protecție asupra celui care îl oferea sau îl purta. Împletirea celor două culori a fost preluată în timp și folosită la tradiția bradului de nuntă, la steagul călușarilor, la bradul de la sîmbra oilor, la costumele populare, în multe alte obiceiuri străvechi. Cu timpul, 1 Martie și 8 Martie au devenit sărbători tradiționale, care cinstesc femeia. Potrivit etnografilor și folcloriștilor, numele de mărțișor, la fel ca și numele zilei de marți și al
1 SI 8 MARTIE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/1_si_8_martie.html [Corola-blog/BlogPost/350620_a_351949]
-
Poartă-i seara , Pe sub tâmple! Să se scurgă, Să se-ntâmple Să n-ajungă. Să mă cheme Să m-adoarmă, Pui de lele Să mă cearnă. Leagă-mi noaptea ! (Și răscrucea) Uită-mi șoapta! Poartă-mi crucea! Peste dealuri, Peste sâmbre, Pe sub maluri Valuri strâmbe Să mă ningă, Să mă plouă, Să m-atingă, Bob de rouă. Teama-adună Triste ape De furtună Cin’ să scape ? Fug feciorii Tristă-i soarta Jos sunt norii ‘Naltă-i poartă Referință Bibliografică: Fug feciorii / Camelia
FUG FECIORII de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_florescu_1473708507.html [Corola-blog/BlogPost/385354_a_386683]
-
Steiermark Südburgenland Süd-Oststeiermark Südsteiermark Thermenregion Tirol Traisental Vorarlberg Wachau Weinviertel Weststeiermark Wien 2. Lista vinurilor de masă cu nume de origine Bergland Steirerland Weinland Wien În Belgia 1. Lista vinurilor de calitate produse în regiuni determinate Regiune determinată Côtes de Sâmbre et Meuse Hagelandse Wijn Haspengouwse Wijn 2. Lista vinurilor de masă cu nume de origine Vin de pays des jardins de Wallonie Cipru 1. Lista vinurilor de calitate produse în regiuni determinate Denumirea în limba greacă Transcrierea în limba engleză
22006A0324_01-ro () [Corola-website/Law/294516_a_295845]
-
Principatelor etc.; ... b) zilele municipiilor, orașelor, comunelor; ... c) sărbătorile organizațiilor și asociațiilor profesionale - de exemplu: Ziua Marinei, Zilele Metalurgistului etc.; ... d) sărbători religioase la nivel național și local; ... e) manifestările tradiționale periodice - de exemplu: Ziua Salcâmului, Târgul de Fete, Drăgaica, Sâmbra Oilor etc. ... D. Starea infracțională și contravențională Se vor consemna date statistice globale, astfel: a) date referitoare la evoluția fenomenului infracțional; ... b) date referitoare la faptele de natură contravențională - ponderea pe categorii de fapte, zonele unde se comit frecvent etc.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232242_a_233571]
-
Principatelor etc.; ... b) zilele municipiilor, orașelor, comunelor; ... c) sărbătorile organizațiilor și asociațiilor profesionale - de exemplu: Ziua Marinei, Zilele Metalurgistului etc.; ... d) sărbători religioase la nivel național și local; ... e) manifestările tradiționale periodice - de exemplu: Ziua Salcâmului, Târgul de Fete, Drăgaica, Sâmbra Oilor etc. ... D. Starea infracțională și contravențională Se vor consemna date statistice globale, astfel: a) date referitoare la evoluția fenomenului infracțional; ... b) date referitoare la faptele de natură contravențională - ponderea pe categorii de fapte, zonele unde se comit frecvent etc.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232241_a_233570]
-
are mai de preț un popor: limba, portul și datinile strămoșești. Țara Oașului a devenit celebră prin portul popular, prin arta, muzica și dansul specific oșenesc, care se desfășoară privirilor în special cu ocazia unor evenimente deosebite: nunți, hore, șezători, sâmbre, lăutul torturilor și alte sărbători. reprezintă una dintre cele mai spectaculoase elemente ale culturii populare din nord-vestul Transilvaniei. Pregătit din timp de tineri și de părinți, acest moment este polivalent, având implicații în viața socială a comunității, în sistemul de
Nunta oșenească () [Corola-website/Science/329340_a_330669]
-
Episodul măicuței "Regim metric": 5/6 silabe; interpretare - individuală (rapsod); "Circulație": Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova; Trei păcurari urcă cu oile la munte ("Sus în vârfu muntelui, / Sub crucița bradului, / Mărgu-și trei păcurărei / Cu oile după ei"), primăvara, după "Ruptu Sterpelor" ("Sâmbra oilor", "Măsuriș"), pentru a constitui stâna de vară. Doi dintre păstori sunt mai mari și între ei există o relație de rudenie ("Cei mai mari îs veri primari"). Al treilea este mai mic și este străin - de grupul profesional, de
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
conflict cu belgii. Belgii au atacat recent un trib aliat roman. A ordonat și altor triburi vecine pentru a investiga acțiunile belgilor. Armata lui Cezar a suferit un atac surpriză în bătălia de la Sabis în timp ce el campa în apropierea răului Sâmbre. Nervii au avansat atât de repede încât Cezar nu a avut timp pentru a-și organiza forțele și a suferit o înfrângere umilitoare. Cezar recnoaste că a pierdut și că mulți centurioni au fost răniți și doborâți. El însus a
Războaiele Galice () [Corola-website/Science/318081_a_319410]
-
curgătoare importante ale Europei Occidentale. În afară de Meuse, din această regiune izvorăsc și râurile Sena și Mosela. Meusese îndreaptă de aici către nord, traversând teritoriile din nord-estul Franței și pe cele din sudul Belgiei. Lângă Namur, isi unește apele cu râul Sâmbre, curgând mai departe, către est, în direcția orașului belgian Liège și traversând granița dintre Belgia și Olanda, la sud de Maastricht. În apropiere de Rotterdam, se varsă în Marea Nordului printr-o delta cu multe brațe (alimentată și de apele Rhinului
Meuse () [Corola-website/Science/297334_a_298663]
-
alimentată și de apele Rhinului. Climă este temperata cu influențe marine. Temperatura medie multianuala variază în ianuarie între -1 °C și +4 °C, iar în iulie între +12 °C și +23 °C. În secolul al XIX-lea, în văile râurilor Sâmbre și Meuse, valonii belgieni au pus bazele uneia dintre cele mai importante regiuni industriale și minere din Europa. Pentru a scurtă calea până la Marea Nordului și pentru că Antwerpen (Anvers), importantul oraș belgian, să poată fi introdus în circuitul navigabil al râului
Meuse () [Corola-website/Science/297334_a_298663]
-
de alte expresii pietrificate, uneori cu mari satisfacții, cercetările sale axându-se pe consultarea celor 16 volume din „Corpus inscriptionum latinarum". A început cercetările în legătură cu posibilele elemente celtice din subdialectul maramureșean-oșean: "brace" (pantalonii celților erau numiți braccae), "certeză, Cămârzana, tarniță, sâmbră, Tarna, vătaf, Trip" ș.a. A susținut mai multe comunicări pe tema enclavelor celtice și a moștenirii lingvistice pe care ne-au lăsat-o. Dacă dicționarele franceze dau unele cuvinte de origine celtică, cele cu rădăcina "Ard-," lingvistul Viorel Rogoz consideră
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
este cel mai mare festival din Țară Oașului, se desfășoară în fiecare an în luna mai pe dealul de la Huta-Certeze.. Acest eveniment are la bază vechiul obicei oșenesc numit sâmbra oilor. Organizatorii festivalului sunt: Primăria orașului Negrești-Oaș, Casa Orășeneasca de Cultură Negrești-Oaș, Instituția Prefectului Județului Satu Mare, Consiliul Județean Satu Mare, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, Primăria comunei Certeze. Gazdă evenimentului este Ansamblul folcloric Oașul. "Sâmbra oilor" este
Festivalul Național Sâmbra Oilor - Țara Oașului () [Corola-website/Science/321681_a_323010]
-
oșenesc numit sâmbra oilor. Organizatorii festivalului sunt: Primăria orașului Negrești-Oaș, Casa Orășeneasca de Cultură Negrești-Oaș, Instituția Prefectului Județului Satu Mare, Consiliul Județean Satu Mare, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, Primăria comunei Certeze. Gazdă evenimentului este Ansamblul folcloric Oașul. "Sâmbra oilor" este un obicei vechi din Țară Oașului (județul Satu Mare). Aici are loc în fiecare an primăvară sărbătoarea numită „Sâmbra oilor”. Sâmbra oilor este sărbătorită prin muzică și dansuri în port popular, ea are loc la Ruptul Sterpelor, adică separarea
Festivalul Național Sâmbra Oilor - Țara Oașului () [Corola-website/Science/321681_a_323010]
-
Județean Satu Mare, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, Primăria comunei Certeze. Gazdă evenimentului este Ansamblul folcloric Oașul. "Sâmbra oilor" este un obicei vechi din Țară Oașului (județul Satu Mare). Aici are loc în fiecare an primăvară sărbătoarea numită „Sâmbra oilor”. Sâmbra oilor este sărbătorită prin muzică și dansuri în port popular, ea are loc la Ruptul Sterpelor, adică separarea și numărarea oilor că și măsurarea laptelui de către ciobani care pornesc cu turmele spre pajiștile din munți.
Festivalul Național Sâmbra Oilor - Țara Oașului () [Corola-website/Science/321681_a_323010]
-
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, Primăria comunei Certeze. Gazdă evenimentului este Ansamblul folcloric Oașul. "Sâmbra oilor" este un obicei vechi din Țară Oașului (județul Satu Mare). Aici are loc în fiecare an primăvară sărbătoarea numită „Sâmbra oilor”. Sâmbra oilor este sărbătorită prin muzică și dansuri în port popular, ea are loc la Ruptul Sterpelor, adică separarea și numărarea oilor că și măsurarea laptelui de către ciobani care pornesc cu turmele spre pajiștile din munți.
Festivalul Național Sâmbra Oilor - Țara Oașului () [Corola-website/Science/321681_a_323010]
-
(în , neerlandeza și , flamanda: "Naemen", latină: "cus") este un oraș francofon în Belgia, situat la confluenta fluviilor Sâmbre și Meuse. Orașul, capitala Valoniei și reședința a provinciei cu același nume, se află la 60 km sud de Bruxelles. La 1 ianuarie 2008 comună avea o populatie totală de 107.939 locuitori. Comună actuala Namur a fost formată în
Namur () [Corola-website/Science/298450_a_299779]
-
federale. Capitala Regiunii Valonia, una dintre cele trei regiuni federale belgiene, a fost stabilită în orașul Namur. Aici își desfășoară lucrările parlamentul și guvernul valon. Namur e renumit pentru cetatea să medievală, situată pe o colina în apropierea confluentei râurilor Sâmbre și Meuse, confluenta cunoscută de către locuitori sub numele de Grognon. Aici există o cetate deja în neolitic. În perioada galo-romană, cetatea a fost mutată și mărită, ajungând să aibă o suprafață de 70 ha și o formă de pinten. Ulterior
Namur () [Corola-website/Science/298450_a_299779]
-
reconstituit prin got. barizeins), „orz“ (Brașov ar avea același etimon, cu sufix, însemnînd „tîrgul cerealelor“). Oricum, forma romînească, cu s, este anterioară formelor maghiară (Burcza) și germană (Burzenland), acestea fiind adaptări ale celei romînești (ca în sabie > săs. tsabien, magh. sîmbră > magh. czimbora). Apelativul romînesc regional bîrsă, bîrță („lopățica dintre grindeiul și plazul plugului“) nu este plauzibil onomasiologic drept bază a unui toponim de o asemenea răspîndire. Toponimul a fost dedus și din alb. vertse, „scîn durică“ < lat. vertia, din sl.
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
unei țări (Țara Moldovei), a unei cetăți (Cetatea Sucevei, Cetatea Argeșului etc.), a unui sat eponim; vânătoarea sau raptul simbolic al miresei și vânătoarea pentru Îmbelșugarea nunții; regăsim implicații ale actului vânătorii În muncile agricole sau pastorale (pornitul plugului, tânjaua, sâmbra oilor), ori În marile sărbători solstițiale (Crăciunul, Anul Nou) sau echinocțiale (Lăsatul Secului, Sânt Andrei). În Basmul cu Fata din Dafin, feciorul de Împărat pornește la vânătoare, pentru a prinde vânatul de nuntă, după legea domnilor ș a-mpăraților. Eroul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Ocrotiți vînatul!" în termeni tot paradoxali, plini de inscripții într-un muzeu al cugetării pădurarii din pădurile statului, pe el le vine mai greu să îl taie, epoca defrișării suprimate ar fi radicală ca vremea de apoi, limita județului Satu Mare "Sîmbra oilor" popas turistic pe apele de pămînt în asfințit, peste Țara Oașului, clipa de cădere la șesuri, coborîrea pe serpentine, biserică de schit nouă, galben țipător trupul de lemn, strălucirea turlelor, dubița lunecă în aceeași viteză și direcție, urmează curba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
a) - a scobi scopi (a) - a scuipa; a scuti; a castra scuti (a) - a trece prin cuțit secară - mălură semincer - plantă pentru sămînță sfetitel - ierarh sfleder - sfredel sfoiegi (a) - a (se) strica sisiac - pătul de nuiele sitișcă - vas-strecurătoare pentru lapte sîmbră - asociere la muncile agricole sînger - arbust slobozîtor - băț care fixează sulul războiului de țesut smînci (a) - a smuci solomîzdră - șopîrlă somnișor - plantă somnoroasă - plantă somoldoc - smoc; legătură de lînă sor - șoric sorb - vînt cu vîrtejuri spată - pieptene de urzit spăriete
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]