26 matches
-
pe care îl conține (fig. 2). De remarcat, că formarea ligninei nu este indusă de factori abiotici ci de prezența în tesuturi a unor compuși chimici, numiți “elicitori” (chitina la grâu și precursorii fenolici cu greutate moleculară mică la pomii sâmburoși). Depunerea de gome este întâlnită la multe plante în jurul leziunilor produse atât de patogeni, cât și de alți factori. Rolul lor defensiv constă în faptul că, fiind depuse rapid în spațiile intercelulare și în celulele care înconjoară locul de infecție
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
benzimidazoli. Fungicidele din această grupă sunt cunoscute ca având o acțiune sistemică. - Carbendazimul este componenta produselor Bavistin DF (50 %), Bavistin 50 WP (50 %), Carbendazim 50 SC (50 %), Derosal 50 WP (50 %), care se aplică în cazul bolilor foliare la pomii sâmburoși, sfeclă arbuști fructiferi, făinarea mărului, pentru putregaiul cenușiu și alb, s.a. - Benomilul are acțiune sistemică fiind substanța activă a produselor Benlate 50 WP (50 %) ce combate putregaiurile alb și cenușiu, rapănul și făinarea la măr, ofilirea vasculară a legumelor solanacee
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
fenomenul “opăreala fructelor”, care apare în depozite. Concentrația variază de la 0,15 % la Golden și Starkrimson la 0,55 % la soiul Jonathan. - Sequestrene pe bază de fier se aplică în combaterea clorozelor ferice la măr (100-120 g/pom), la pomii sâmburoși (140-160 g/pom) și la arbuștii fructiferi (60-80 g/plantă). 4.5. Aplicarea tratamentelor fitosanitare Produsele pesticide se aplică sub formă lichidă, pulberi sau gaze, prin intermediul diferitelor tipuri de tratament, așa cum sunt: - tratamente umede la care produsele pesticide se aplică
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
cu un miceliu pigmentat (pătarea roșie a frunzelor de prun Polystigma rubrum). necrozele (datorate modificării țesutului atacat într-o fază finală (focul bacterian al rozaceelor Erwinia amylovora); ciuruirile (datorate desprinderii țesutului parazitar sub acțiunea plantei gazdă (ciuruirea frunzelor la pomii sâmburoși Stigmina carpophyla); putregaiurile umede (caracterizate organelor suculente fiind produse în principal de bacterii (putregaiul umed al bulbilor sau tuberobulbilor puși la păstrare Erwinia carotovora pv. carotovora); putregaiurile uscate (cauzate de ciuperci ce afectează organe suculente (putregaiul uscat al tuberculilor Fusarium
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
14 z.); Captan 50 WP-0,25 % (t.p. 14 z.); Captan 80 WP-0,16 % (t.p. 14 z.); Merpan 50 WP0,25 % (t.p. 14 z.); Merpan 80 WDG-0,15 %; Euparen 50 WP-0,2 %. 5.6.5. Ciuruirea frunzelor pomilor sâmburoși Stigmina carpophylla Boala este foarte comună în livezile neîngrijite și produce pagube importante la pomii fructiferi sâmburoși. A fost observată pentru prima dată în Franța, în anul 1853. Ciuperca atacă piersicul, caisul, zarzărul, cireșul, vișinul, prunul, migdalul și diferite alte
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
z.); Merpan 50 WP0,25 % (t.p. 14 z.); Merpan 80 WDG-0,15 %; Euparen 50 WP-0,2 %. 5.6.5. Ciuruirea frunzelor pomilor sâmburoși Stigmina carpophylla Boala este foarte comună în livezile neîngrijite și produce pagube importante la pomii fructiferi sâmburoși. A fost observată pentru prima dată în Franța, în anul 1853. Ciuperca atacă piersicul, caisul, zarzărul, cireșul, vișinul, prunul, migdalul și diferite alte specii ale genului Prunus. Simptome. Atacul se manifestă pe frunze, fructe și lăstarii tineri. Pe frunze apar
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
usuce. Uneori ramurile tinere se deformează, apar umflături, ulcerații, cancere deschise, prin care se produc scurgeri abundente de gome. Atacul pe lăstari este foarte periculos, întrucât duce la uscarea și degarnisirea pomilor. Scurgeri gomoase se constată aproape la toți pomii sâmburoși, în cazul unui atac de Stigmina carpophylla, acestea ducând la epuizarea rapidă a plantelor. Agentul patogen Stigmina carpophylla (Lév) M.B. Ellis, fam. Melanconiaceae,ord. Melanconiales,cl. Coelomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul ciupercii formează în țesuturile subepidermale mici strome pe care apar
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
odată cu patogenul pe care îl conține. De remarcat, că formarea ligninei nu este indusă de factori abiotici ci de prezența în tesuturi a unor compuși chimici, numiți “elicitori” (chitina la grâu și precursorii fenolici cu greutate moleculară mică la pomii sâmburoși). Depunerea de gome este întâlnită la multe plante în jurul leziunilor produse atât de patogeni, cât și de alți factori. Rolul lor defensiv constă în faptul că, fiind depuse rapid în spațiile intercelulare și în celulele care înconjoară locul de infecție
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
benzimidazoli. Fungicidele din această grupă sunt cunoscute ca având o acțiune sistemică. · Carbendazimul este componenta produselor Bavistin DF (50 %), Bavistin 50 WP (50 %), Carbendazim 50 SC (50 %), Derosal 50 WP (50 %), care se aplică în cazul bolilor foliare la pomii sâmburoși, sfeclă arbuști fructiferi, făinarea mărului, pentru putregaiul cenușiu și alb, s.a. · Benomilul are acțiune sistemică fiind substanța activă a produselor Benlate 50 WP (50 %) ce combate putregaiurile alb și cenușiu, rapănul și făinarea la măr, ofilirea vasculară a legumelor solanacee
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
fenomenul “opăreala fructelor”, care apare în depozite. Concentrația variază de la 0,15 % la Golden și Starkrimson la 0,55 % la soiul Jonathan. · Sequestrene pe bază de fier se aplică în combaterea clorozelor ferice la măr (100-120 g/pom), la pomii sâmburoși (140-160 g/pom) și la arbuștii fructiferi (60-80 g/plantă). 4.5. Aplicarea tratamentelor fitosanitare Produsele pesticide se aplică sub formă lichidă, pulberi sau gaze, prin intermediul diferitelor tipuri de tratament, așa cum sunt: tratamente umede la care produsele pesticide se aplică
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
numai generativi. Se vor distruge buruienile și sâmburoasele spontane din jurul pepinierelor. În zonele puternic infectate trebuie să se cultive soiuri mai tolerante ca: Anna Späth, D'Agen sau Renclode. Bacterioze 9.3.2. Ulcerația și ciuruirea bacteriană a frunzelor pomilor sâmburoși Pseudomonas syringae pv. mors-prunorum Boala a fost descrisă în Anglia în 1931 de unde s-a răspândit aproape în toată lumea. E.F. Smith descrie boala în anul 1902. La noi în țară, Elena Bucur și col. (1960) au studiat această bacterioză care
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Boala este favorizată de ploile abundente din timpul perioadei de vegetație și de numărul mare al insectelor ce transmit bacteria. Prevenire și combatere. Se impune recoltarea altoilor numai de la pomiimamă sănătoși, testați în prealabil. În pepinierele și livezile de pomi sâmburoși vor fi aplicate tratamente chimice. Din cercetările efectuate la noi în țară de către Elena Bucur, rezultă că pomii sâmburoși trebuie stropiți în primăvară la dezmugurire, cu produse cuprice ca: Zeama bordoleză 0,5 %,Oxiclorură de cupru 0,5 %, Captan-0,2
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
bacteria. Prevenire și combatere. Se impune recoltarea altoilor numai de la pomiimamă sănătoși, testați în prealabil. În pepinierele și livezile de pomi sâmburoși vor fi aplicate tratamente chimice. Din cercetările efectuate la noi în țară de către Elena Bucur, rezultă că pomii sâmburoși trebuie stropiți în primăvară la dezmugurire, cu produse cuprice ca: Zeama bordoleză 0,5 %,Oxiclorură de cupru 0,5 %, Captan-0,2 % sau Mancozeb-0,3 %. Aceste tratamente trebuie repetate la intervale de 10-15 zile în funcție de condițiile climatice. Produsele amintite au efect
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ha) (t.p. 14 z.); Systhane C-0,1 % (2 kg/ha); Systhane C PU-0,1 %. 9.3.4.Făinarea prunului Podosphaera tridactyla Boala nu produce pagube mari în livezile de prun, însă poate să constituie o primejdie pentru pomii sâmburoși din pepiniere în anii secetoși și călduroși, condiții climatice favorabile evoluției ciupercii. Ciuperca parazitează pe diferite specii ale genului Prunus (corcodus, cais, prun). Simptome. Atacul pe frunze și lăstari apare târziu în vară și se manifestă prin formarea, pe ambele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Gr.K: Syllit 400 Sc0,13%(1,3 l/ha); Gr.L: Orthocid super 60 PU-0,35%. ATENTIE: alternați produsele diferitelor grupe! 9.3.6. Monilioza sau putregaiul brun și mumifierea fructelor Monilinia laxa Boala se întâlnește frecvent pe pomii sâmburoși, fiind păgubitoare la prun, cireș, vișin, cais și mai puțin la piersic. Simptome. Atacul se manifestă pe ramuri, frunze, flori și fructe. Spre deosebire de monilioza speciilor semințoase, monilioza sâmburoaselor ia un caracter foarte grav în primăverile reci și ploioase, când ramurile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Grupurile de spori au un aspect prăfos și sunt dispuse în mod neregulat. Un atac puternic duce la pierderea frunzelor înainte de vreme, la obținerea unor recolte mici și de calitate inferioară, cât și la reducerea rezistenței la ger a pomilor sâmburoși (cais, piersic, migdal) (fig. 162). Transmitere-răspândire. Sporii ce vin de pe planta gazdă intermediară (Anemone picorul cocoșului) produc infecții pe frunzele de prun, iar după 50-70 de zile, apar grupuri de spori de vară. Aceștea răspândesc masiv boala pe alți pomi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
toată atenția alegerii plantelor mamă "libere" de viroze. În vederea depistării și înlăturării pomilor bolnavi din pepinieră, aceștia vor fi examinați în luna mai și începutul lunii iunie, când simptomele sunt foarte vizibile. 9.4.2. Pătarea inelară a frunzelor pomilor sâmburoși Necrotic ring spot virus Pătarea inelară sau ring spotul, denumire sub care mai este cunoscută această viroză, este o boală foarte răspândită la toți pomii sâmburoși, fiind produsă de un complex de virusuri a căror acțiune variază mult în funcție de tulpinile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
iunie, când simptomele sunt foarte vizibile. 9.4.2. Pătarea inelară a frunzelor pomilor sâmburoși Necrotic ring spot virus Pătarea inelară sau ring spotul, denumire sub care mai este cunoscută această viroză, este o boală foarte răspândită la toți pomii sâmburoși, fiind produsă de un complex de virusuri a căror acțiune variază mult în funcție de tulpinile acestora, de planta gazdă cât și de condițiile de mediu. Această boală este foarte răspândită în America de Nord cât și în țările din vestul Europei. În țara
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Befran 25 CS-0,1 %.;Bumper 250 EC0,03 %;Sanazole CE-0,02% (200 ml/ha); Trifmine 30 WP-0,03 %, Score 250 EC -0,02%(0,2 l/ha). Atenție: alternați produsele din diferite grupe! 9.4.8. Ciuruirea frunzelor pomilor sâmburoși Stigmina carpophylla Boala este foarte comună în livezile neîngrijite și produce pagube importante la pomii fructiferi sâmburoși. A fost observată pentru prima dată în Franța, în anul 1853. Ciuperca atacă piersicul, caisul, zarzărul, cireșul, vișinul, prunul, migdalul și diferite alte
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
WP-0,03 %, Score 250 EC -0,02%(0,2 l/ha). Atenție: alternați produsele din diferite grupe! 9.4.8. Ciuruirea frunzelor pomilor sâmburoși Stigmina carpophylla Boala este foarte comună în livezile neîngrijite și produce pagube importante la pomii fructiferi sâmburoși. A fost observată pentru prima dată în Franța, în anul 1853. Ciuperca atacă piersicul, caisul, zarzărul, cireșul, vișinul, prunul, migdalul și diferite alte specii ale genului Prunus. Simptome. Atacul se manifestă pe frunze, fructe și lăstarii tineri. Pe frunze apar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
usuce. Uneori ramurile tinere se deformează, apar umflături, răni, cancere deschise, prin care se produc scurgeri de clei. Atacul pe lăstari este foarte periculos, întrucât duce la uscarea lăstarilor fructiferi ai pomilor. Scurgeri gomoase se constată aproape la toți pomii sâmburoși, în cazul unui atac de Stigmina carpophylla, acestea ducând la epuizarea rapidă a plantelor Transmitere-răspândire Sporii răspândesc ciuperca în timpul perioadei de vegetație germinând la temperaturi cuprinse între 2-24șC și pot rezista și la temperaturile scăzute din timpul iernii, când se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Mihaela și Tina sunt tolerante la boli iar soiurile Năică și Valerica sunt sensibile la băsicarea frunzelor și făinare. 9.5. Bolile caisului și zarzărului Viroze Unele din bolile virotice ale caisului și zarzărului au fost descrise la ceilalți pomi sâmburoși : vărsatul prunului; mozaicul în benzi. Micoplasmoze 9.5.1. Răsucirea clorotică a frunzelor Apricot chlorotic leafroll. Această micoplasmoză este specifică numai acestei gazde. Ea a fost pusă în evidență prima dată în Franța, fiind asociată cu apoplexia caisului, care este
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
bune și pentru monilioza caisului. 9.5.4. Ciuruirea frunzelor și pătarea fructelor de cais și zarzărStigmina carpophylla Simptome. Caracteristicile ciupercii cât și măsurile de prevenire și combatere au fost descrise la bolile piersicului, sub numele de ciuruirea frunzelor pomilor sâmburoși. Se apreciază că sensibilitatea accentuată a multor soiuri de cais la atacul acestei ciuperci, duce la apariția unor simptome foarte puternice pe frunze, pe ramuri și îndeosebi pe fructe, la scurgeri permanente de clei și în sfârșit, la scurtarea vieții
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
polenul infectat și prin altoire. Prevenire și combatere. Se recomandă procurarea altoilor și a semințelor de la plante-mamă sănătoase. Plantarea se va face cu puieți sănătoși. Bacterioze Bolile bacteriene (pătarea și ciuruirea bacteriană, cancerul) au fost prezentate la bacteriozele celorlalți pomi sâmburoși. Boli produse de ciuperci 9.6.4. Pătarea roșiatică și răsucirea frunzelor de cireș Gnomonia erytrostoma Boala este întânită pe cireș și numai rareori pe vișin. Simptome. Ciuperca parazitează frunzele și fructele. Pe frunzele diferitelor soiuri de cireș sau vișin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
putregaiul fructelor de cireșMonilinia laxa și Monilinia fructigena. Această boală frecventă și păgubitoare la cireș și vișin, poate căpăta un caracter catastrofal în anii cu primăveri și veri ploioase. Simptome. Prima ciupercă produce pe frunze simptome asemănătoare pe toți pomii sâmburoși; la vișin însă atacul în primăvară, pe frunze, flori și fructe tinere este deosebit de periculos prin ofilirea bruscă a unui număr mare de lăstari ("boala stindardului"), ceea ce determină pierderi de recoltă de până la 60-90 % (fig. 174). Lăstarii atacați cu frunze
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]