8 matches
-
de luarea manei laptelui, iar ciobănii efectuau ritualuri de contracarare a lor. O lună mai tarziu, de Constantin și Elenă pe vechi, oile puteau să iasă la munte: Anul își intra în drepturi și aici. Peste încă o lună, de Sâmziana, e solstițiul de vară, apogeul zilei, luminii. Vegetația da în pârg. De acum se poate cosi fânul, căci plantele cu proprietăți magice ating apogeul. Dintre toate sărbătorile bătrânești, doar Bunăvestire, Sâmziana și Crăciunul se țin pe nou, după calendarul ortodox
Adiet sau sărbătorile bătrânilor. „Îi rău de trăznet Precupu, Doamne feri...” by https://republica.ro/povestea-ca-viata-adiet-sau-sarbatorile-batranilor-zii-rau-de-traznet-precupu-doamne-feri [Corola-blog/BlogPost/338804_a_340133]
-
în drepturi și aici. Peste încă o lună, de Sâmziana, e solstițiul de vară, apogeul zilei, luminii. Vegetația da în pârg. De acum se poate cosi fânul, căci plantele cu proprietăți magice ating apogeul. Dintre toate sărbătorile bătrânești, doar Bunăvestire, Sâmziana și Crăciunul se țin pe nou, după calendarul ortodox. De ce? Sâmziana e zeitatea feminină. Solstițiul de vară întruchipează Luna, căldura, apropierea, voia bună, gingășia, farmecele, rodul ( sunt 3 zile de la echinocțiu la Bunăvestire și 3 luni de la Bunăvestire la Sâmziana
Adiet sau sărbătorile bătrânilor. „Îi rău de trăznet Precupu, Doamne feri...” by https://republica.ro/povestea-ca-viata-adiet-sau-sarbatorile-batranilor-zii-rau-de-traznet-precupu-doamne-feri [Corola-blog/BlogPost/338804_a_340133]
-
solstițiul de vară, apogeul zilei, luminii. Vegetația da în pârg. De acum se poate cosi fânul, căci plantele cu proprietăți magice ating apogeul. Dintre toate sărbătorile bătrânești, doar Bunăvestire, Sâmziana și Crăciunul se țin pe nou, după calendarul ortodox. De ce? Sâmziana e zeitatea feminină. Solstițiul de vară întruchipează Luna, căldura, apropierea, voia bună, gingășia, farmecele, rodul ( sunt 3 zile de la echinocțiu la Bunăvestire și 3 luni de la Bunăvestire la Sâmziana: la 3 luni se considera că pruncul prinde viață în pântece
Adiet sau sărbătorile bătrânilor. „Îi rău de trăznet Precupu, Doamne feri...” by https://republica.ro/povestea-ca-viata-adiet-sau-sarbatorile-batranilor-zii-rau-de-traznet-precupu-doamne-feri [Corola-blog/BlogPost/338804_a_340133]
-
Sâmziana și Crăciunul se țin pe nou, după calendarul ortodox. De ce? Sâmziana e zeitatea feminină. Solstițiul de vară întruchipează Luna, căldura, apropierea, voia bună, gingășia, farmecele, rodul ( sunt 3 zile de la echinocțiu la Bunăvestire și 3 luni de la Bunăvestire la Sâmziana: la 3 luni se considera că pruncul prinde viață în pântece. Fânul are deja sămânță; de acum, fructele de toamnă rămase în pomi nu mai cad și au toate șansele să se coaca) - principii feminine prin excelență. Crăciunul e zeitatea
Adiet sau sărbătorile bătrânilor. „Îi rău de trăznet Precupu, Doamne feri...” by https://republica.ro/povestea-ca-viata-adiet-sau-sarbatorile-batranilor-zii-rau-de-traznet-precupu-doamne-feri [Corola-blog/BlogPost/338804_a_340133]
-
sămânță; de acum, fructele de toamnă rămase în pomi nu mai cad și au toate șansele să se coaca) - principii feminine prin excelență. Crăciunul e zeitatea masculină. El întruchipează Soarele, lumina rece, distanța, sobrietatea, sămânță - principii masculine. Peste Crăciun și Sâmziana, Biserica a suprapus Nașterea Domnului, respectiv Nașterea Sf. Ioan Botezătorul. „Este timpul ca Acesta să crească iar eu să mă micșorez”, afirmă Ioan Botezătorul avându-l în vedere pe Iisus. Exact cum, de Sâmziana, ziua începe să scadă, iar noaptea
Adiet sau sărbătorile bătrânilor. „Îi rău de trăznet Precupu, Doamne feri...” by https://republica.ro/povestea-ca-viata-adiet-sau-sarbatorile-batranilor-zii-rau-de-traznet-precupu-doamne-feri [Corola-blog/BlogPost/338804_a_340133]
-
sămânță - principii masculine. Peste Crăciun și Sâmziana, Biserica a suprapus Nașterea Domnului, respectiv Nașterea Sf. Ioan Botezătorul. „Este timpul ca Acesta să crească iar eu să mă micșorez”, afirmă Ioan Botezătorul avându-l în vedere pe Iisus. Exact cum, de Sâmziana, ziua începe să scadă, iar noaptea (fătul din pântece, ferit de lumină) să crească pentru că Soarele să renască de Crăciun. Ce înseamna astăzi o sărbătoare? Intrarea Domnului în Ierusalim. Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul. Sf. Petru și Pavel. Nașterea Maicii
Adiet sau sărbătorile bătrânilor. „Îi rău de trăznet Precupu, Doamne feri...” by https://republica.ro/povestea-ca-viata-adiet-sau-sarbatorile-batranilor-zii-rau-de-traznet-precupu-doamne-feri [Corola-blog/BlogPost/338804_a_340133]
-
cuib”. Fata nu doar stă, ci țese, chindisește ori toarce, are activități magice, cu implicații maritale. Argeaua amintește de casa solară prin amănuntul nefiresc al ferestrelor: „Mi-este-o argelușă/ Mică,/ de sipică,/ Ferestre de sticlă.../ Și-acolo că-m’ țese/ Iana Sâmziana” (Malu - Ilfov). Într-o variantă culeasă în Pătroaia Vale, Dâmbovița, luminozitatea este sporită de compoziția prețioasă a instalației tradiționale: „Foaie salbă moale,/ P-un buhaz de mare,/ Mie mi se pare/ Ca nouă mărgele,/ Ca nouă argele,/ Țese Iana-n ele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mâini dalbe zugră- vea/ La gulere voinicești/ La năfrămi împărătești” (Porumbacu-deSus - Sibiu), „Ea-m coasă și-mi ghindoseșt/ La un guler ș-o basma,/ Guleru a fraților,/ Basma a voinicilor”(Barcea - Galați). In balada Soarele și luna I (1), Iana Sâmziana este găsită de fratele ei în mijlocul unei activități premaritale: „Și-acolo că-m’ țese (...)/ Războiașu iei,/ Un război dă fieră/ Cu stâlpi dă oțelî,/ Cu spată de sârmă,/ Face pânza bună;/ Dar ea ce țesea?/ Fir și ibrișin,/ Lui Soare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]