8 matches
-
sila Nu-ți consuma durerea în amar Nu gratula călăii tăi cu mila - Iertarea ta e luptă în zadar! Poți să alergi prin crânguri și fânețe Pe-un val de mare poți chiar să dansezi! De vei avea armate cu sânețe Din iadul negru poți să evadezi Virgil Ciucă București 20 decembrie 2015 Referință Bibliografică: Frământări amare / Virgil Ciucă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1815, Anul V, 20 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Virgil Ciucă : Toate Drepturile Rezervate
FRĂMÂNTĂRI AMARE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1450639950.html [Corola-blog/BlogPost/362329_a_363658]
-
arde câmpia pustie, Interesele tembele s-au pornit să ne sfâșie. Strigă Tisa, strigă Nistrul, strigă Țara-n agonie, Inclusă în Uniune, România-i o stafie! Câmpurile dezgolite de păduri și de fânețe Și-au pierdut din măreția vremurilor cu sânețe. Sună goarna, bate toba, se-aud strigăte amare Căci cohortele străine ne-au furat din țărm și mare. Strigă codrul, strigă ramul, strigă Dunărea albastră Căci scârnava Uniune vrea ca sclavă țara noastră. Când religii globaliste insistent vor să ne
POEME NEWYORKEZE (4) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1391691697.html [Corola-blog/BlogPost/360174_a_361503]
-
arde câmpia pustie / Interesele tembele s-au pornit să ne sfâșie / Strigă Tisa, strigă Nistrul, strigă Țara-n agonie / Inclusă în Uniune, România-i o stafie. // Câmpurile dezgolite de păduri și de fânețe / Și-au pierdut din măreția vremurilor cu sânețe / Sună goarna, bate toba, se-aud strigăte amare / Căci cohortele străine ne-au furat din țărm și mare // Strigă codrul, strigă ramul, strigă Dunărea albastră / Căci scârnava Uniune vrea ca sclavă țara noastră. / Când religii globaliste insistent vor să ne
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1496136941.html [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
de lovire și tăiere (securi și topoare de luptă, halebarde), arme de lovire și izbire (ghioage, măciuci, buzdugane) și arme de aruncare la distanță (arcuri și arbalete). Armele de foc erau portative, de calibru mai mic și cu țeavă lungă (sânețe, archehuze) și grele, de calibru mare, cu țeava scurtă, duse pe care sau tractate (bombarde și tunuri). Referitor la numărul armelor de foc s-au păstrat doar o serie de mențiuni vagi: «in buona copia bombarde» (în 1475), «quantita d
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
ideea că spusele lui Petru de Alep ar fi fost greșit traduse, mai ales că "Galata din vale" ar fi avut un zid de incintă. Mănăstirea Galata este înconjurată în prezent de ziduri de piatră prevăzute cu metereze pentru puști (sânețe), sprijinite în interior de contraforturi de formă poligonală, adaptate terenului. De-a lungul zidurilor, înspre turnul clopotniță, se observă existența unui "drum de strajă" din scânduri, pentru a permite apărarea la nivelul meterezelor. Domnitorul Petru Șchiopul a construit în incinta
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
acele laturi erau mai puțin expuse unui atac, din cauza accesului mai dificil. Cetățuia a fost gândită de la început și ca loc de refugiu și rezistență armată în caz de asediu, zidurile sale fiind prevăzute cu metereze mai înguste, pentru puști (sânețe) și arcuri, iar din loc în loc existau deschideri mai largi, pentru tunuri. În exterior, meterezele erau foarte înguste, în timp ce în interior erau mult lărgite pentru a permite diferite înclinări ale armelor de foc. Meterezul din stânga este înclinat cu 45ș spre
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
a cărui iubire pentru Platon se vedea până și în felul cum umbla pe punte: măsurat, îngrijit, fără să se clatine. De altfel, cala corăbiei sale nu era umplută cu uleiuri, măsline, mirodenii, stofe, ori - pentru că tot veni vorba - puști, sânețe, ci cu ediții în piele, frumos stivuite, din tragici, din peripatetici, din satiricii latini, din presocratici, din neoplatonicieni, din Alixăndria sau din Organonul aristotelic, pe scurt o întreagă bibliotecă ambulantă din care Ianis împrumuta în țările dunărene pe grâu, orz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
vizitii care - țepeni precum parii - trec în trapul cailor dinspre sau spre palat. Pe alături merg în trap săltat slujitorii celui din trăsură...Ne întâlnim cu dregători domnești grăbiți spre îndeplinirea cine știe cărei porunci...Ne oprim în fața palatului gospod. Seimenii cu sânețle pe umăr se plimbă țanțoși prin fața curții. Câte un călăreț iese pe poartă pornind în galop întins spre cine știe ce destinație... Cine sunt acești călăreți, părinte? Aiștia sunt cei care duc poruncile lui vodă spre cele patru zări. Unii sunt călărași
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]