548 matches
-
apă la Lerești ca să nu înghețe în instalație, dar că în ultimele 20 de ierni nimeni n-a oprit curgerea timpului. Tot de dimineață am mâncat “ouă adevărate” (așa le ziceam în copilărie ouălor de țară, cele cu gălbenușul roșu sângeriu) și am citit pe mail următorul banc din anii ’80: Ce a fost mai înainte: oul sau găină? Mai înainte au fost de toate. M-am hotărât să cumpăr boiler. Nice. Astfel de experiențe te mai rup de lumea asta
Viaţa la ţară by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82752_a_84077]
-
ocultă francmason-kominternist-capitalist-iudeo-maghiară, însetată de-a răzui tot ce e valoare a neamului românesc. Iată cum concepția comunistă trece, aidoma unei viețuitoare cu deconcertante etape de evoluție, din faza de vierme în cea de gogoașă și apoi în cea de fluture sîngeriu! Metamorfoza e, să recunoaștem spectaculoasă. Ea are la bază un resort al supraviețuirii ideologice, capabile de oportunisme somatice: "Cu alte cuvinte, încercînd să se întoarcă la valorile pînă atunci contestate, reprimate, martelate de un regim adesea sufocant, societatea românească s-
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15419_a_16744]
-
să le vadă”. Ce poate avea a-i ascunde Mircea Ivănescu iubitei sale? Peste ani, în „mopete și indiferența”, poetul își exprimă invidia erotică: „dr cabalu stă la masă cu o zeiță. mopete/ în spatele lor se consumă într-o flacără sângerie/ ca și părul zeiței - și invidia lui, străvezie/ se coboară ca un clopot de sticlă peste ei. mici pete/ din invidia lui mopete le vor colora lor viziunea”. Putem să micșorăm liniștiți aceste „otrăvuri” mărturisite de mopete. Am încercat să
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
Marta Petreu TATĂL NOSTRU Tatăl nostru care ești în ceruri dă-le morților mei un pămînt ușor dă-le viilor mei viață dă-i mamei nostre bucuria de a avea urmași [i ridică-ne nouă celor blestemați blestemul sîngeriu de mamă în care stăm ca bivolii înjugați dă-i mamei noastre ceea ce i-a lipsit vindecă rana laptelui ei supurînd peste lume ca noaptea cerul înstelat sînge sînge îndurerat Asfințește. Cer copt vișiniu. Tu fără nici un motiv fă ce
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/6270_a_7595]
-
ca o nălucă pe-un turn care zvâcnește mărgele de ce ar vrea viața asta să intre în mine mai mult decât i s-a dat cu toată dragostea ei cu lamă dublă dacă sora mea nu e o femeie simplă sângerie cineva mă lovește cineva îmi caută ochiul cu dalta latinul anonim ziua de astăzi la fel și aparatul de ras și omul pe care îl iubești sunt o convenție și sufletul tău hibrid monogramă fiindcă zice-va ziua de mâine
Poezie by Aida Hancer () [Corola-journal/Imaginative/7381_a_8706]
-
ăsta, care nici măcar nu avea legătură cu filmul crimei, îl făcea să-și simtă toate dorințele ieșite la grămadă sub pliul gros al pantalonilor de foc. Frica lui Maimuțu, bucuria Piticei, iubirea lor încheiată și întâlnirea de lângă tufa de crizanteme sângerii se furișau una după alta, ca un fir de apă, spre capul râzător al unui șarpe desenat, pe care cineva îl filmase într-o zi crâncenă. Și din mormanul ăsta de fapte, se ridica lin șuieratul și suspinul unei vieți
Lacătul și cheia by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7895_a_9220]
-
rotundă, făcând parcă mătănii în asfințit și mă găsisem eu, trăitorul în lume ascuns, să-i sorb mișelește ultimul sclipăt din ochi... Muzica sferelor Sviatoslav cântă, la trei noaptea, pe "R.R.C." din Bach și Chopin strivind între clape o beznă sângerie, intens melodioasă; doar că greierii depresivi nu mai cântă la un pas rătăcit sub ferestre: vor fi - ascultând dânșii muzica sferelor? Poate... Rușinea lichefiatî Marș afară din viață-mi strig scrijelind pe cuvinte ardoarea de-a fi fost nesăbuințelor reazim
Poezie by Alexandru SFÂRLEA () [Corola-journal/Imaginative/8171_a_9496]
-
Antice, În căutarea originilor bujorului. Dar cum Alex Cetățeanu este de multă vreme un glob trotter, el se oprește Încântat În țările lumii ca să identifice frumusețea de jar a bujorilor. De fapt a unei specii de bujor, cu flori mari sângerii (Paeonia peregrina), cunoscută sub denumirea de bujor românesc, specie ocrotită de lege. În platforma subtextuală a poemului Bujor, peony, pivoine, botan...(denumiri lexicale diferite ale aceleiași plante erbacee În atâtea limbi ale lumii) se simt impulsurile lui Macedonski din Rondelul
Trăitor în Canada, gândind românește. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
linie de ruptură ce trece prin viața și ființa noastră. E aici o situație existențială similară celei prin care au trecut, cu jumătate de secol în urmă, ,tinerii noștri bunici", trăind coșmarul războiului pentru a se trezi, apoi, în zorii sângerii ai comunismului autohton. Mi se pare semnificativă, din acest punct de vedere, apropierea dintre nepoți și bunici (la fel de ,pățiți") în paginile volumului plurimemorialistic O lume dispărută. Paul Cernat, Ion Manolescu, Ioan Stanomir vin către vârstnicele lor rude nu numai pentru
Decrețeii II by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11496_a_12821]
-
Vladimir Beșleagă, în stilul psihologic al prozei sale, de Augustin Buzura. Vladimir Beșleagă are, în Zbor frânt, o rară capacitate artistică de a sugera stările de conștiință prin imagini recurente (lăstunii în zbor amenințător, apa învolburată a Nistrului, orizontul aprins, sângeriu). Nimeni în literatura basarabeană nu are fraza arborescentă a lui Vladimir Beșleagă, o frază cu numeroase ramificații, interogativă, tatonantă și cercetătoare ca brațele unei caracatițe: "Despre cele ce s-au întâmplat când a trecut întâia dată dincolo și a încăput
Vârful ierarhiei în proza basarabeană by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11698_a_13023]
-
unui Dreyer, de pildă, te făcea să simți cum puterea credinței e în stare să trezească un om din morți, meșteșugul lui Mel Gibson reduce totul la un ochi umflat, la un chip desfigurat, la o carne decupată în romburi sîngerii; prin mutarea accentelor, calvarul nu mai e tragic, e cascadoric! Degeaba figura interpretului principal (Jim Caviezel) evocă expresiv, în unele momente, o întreagă tradiție picturală - pentru că, în rest, actorul nu există! Nici privirea, nici replicile, nici magnetismul sau aura lui
Dublura de cauciuc by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12915_a_14240]
-
plătesc orele le sfâșii în bucăți capul tău cade greu, am senzația că-i lipsește corpul așa strălucește cuvântul fără contur Un fluier, dar nici un cântec Stau în iarbă și-mi visez visul un cap cu ochi umezi păr ud sângeriu îmi beau ceaiul visul plutește în ceașcă neted și sfărâmicios îl înghit visul are gust de miere și lămâie sunt oboistă și înverzită ca o broască țopăi dintr-un vis în altul țin în mâini un fluier, dar nici un cântec
Poezie by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Imaginative/9490_a_10815]
-
tu, iubire, cu țâțele asmuțite spre stele de jad. Nu le pot atinge, somnul e mut... LA PORȚI DE GHEAȚĂ CÂNTECUL SUSPINĂ Mă minunez de umbra acestui cântec, Într-un ev amurgind din plictis. Uite, pe o coajă de nuc sângeriu, la comanda iubirii Îmi scriu testamentul... Azi, Îmbătrânit zaraf, călcat pe inimă de șenila păpădiilor, adorm În patul de puf al muțeniei și culmea, Îmi este de-ajuns! Adevărul inimii Îl rostesc pe tăcute și vad cum uitarea mă-nvinge
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
peruzea... În rest, etrusce sfiiri și abanosul Împreunării sub lacrimi... SCRISOARE CĂTRE APOLLINAIRE „Et tu observes au lieu d'écrire ton conte en prose La cétoine qui dort dans le coeur de la rose...” („Zone” G. Apollinaire) Neștiut Păstor al cerului sângeriu, azi, turma mioarelor vântur. Află și tu, niciodată nu voi fi sătul de iarbă, de lună și de liliac. În zori Îmi va fi dor de Steaua Polară, căci de mult, tare de mult am părăsit zodia sărutului cast. Nu vezi
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
inutile ca vaietele penitenților. Cui să le mai dăruiești acum când toți ai casei s-au mutat sub pământ? Pe masa de piatră din curte se odihnesc în borcan roșii ca inima mielului de Paște. Albina se-nvârte în jurul corolelor sângerii, ocolindu- le. Să fie și acesta un semn de la morții cei buni? Arborii pleacă în cer cu grădină cu tot. Pe un covor de verdeață plutesc zâmbitori mirele și mireasa într-o caleașcă plină de veseli nuntași ce dispare în
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/12232_a_13557]
-
sub lumina soarelui. Numai tu, coborâtoareo, nu ai odihnă. Faliment ceresc Despărțiți de ploaie ca de un imperiu; Acolo, singurătatea dăruiește pietre prețioase - ca un dumnezeu ajuns la faliment. Poem Să plângi pe zori, până când lumina nu va mai fi sângerie. Moartea, în primăvară în amintirea Marianei Marin Tinerețea aleargă pe gânduri, ochii ei plutesc în aerul subțire, nici o moarte nu o mai poate ajunge. Nici o moarte... pentru că tinerețea are la pieptul ei poezia învăluită într-o anume inocență; pentru că tinerețea
POEZIE by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/13867_a_15192]
-
Canova pentru a și-o zvânta. Deși cu stomacul țiuind a gol și protestatar, nu ne mai venea să plecăm. Spre seară târziu, răzbită, colega ei ne-a lăsat singuri-singurei pe plaja de-acum pustie, să privim în ochiul ciclopic, sângeriu, al soarelui apunând peste o zi glorioasă. Ne simțeam prea plini, de-a dreptul ghiftuiți de frumusețea orei trecătoare, a verii marine și a tinereții din noi care, toate laolaltă, covârșeau orice nevoi, orice dorinți imperative: ne-am sărutat și
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
în toate limbile morții!). * * * de la o vreme cămătarii își toarnă arginții în sîngele stins ca-ntr-o groapă cu var, mama și tata tot vin unul spre celălalt cu capul ascuns în mari buchete de crini... iar eu, prietenul greierilor sîngerii - închiși în cutia patefonului vechi! - zac sub perfuzii de cîntec: un fel de chițăit vesel prins într-o cursă de șoareci - o rouă sticloasă, nu scîrbă, nu limba băloasă a vreunei pohte bătrîne. (realizezi că între viața ta și a
akédia: sîrguința nimicului! (fragment) by Sorin Gârjan () [Corola-journal/Imaginative/14411_a_15736]
-
nici un semn pe sticla ferestrei, chiar nici o urmă din lumina ce te-a ucis? Să fi ieșit doar un abur fierbinte numai o clipă? Împrăștiat acum, îl caut în roua tîrzie, pe frunze sub pini -sînt ele oare ceva mai sîngerii? Mi se pare? Îl simt totuși în jur, bietul de mine, îți respir, poate, chiar sufletul. Rău am ajuns. E, nu-i așa, nevoie, Mereu de aer. Altminteri, etruscii erau aproape, pe-aici, în vecini, te-așteptau de foarte de
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14649_a_15974]
-
bătut la ușă plânsul și frica. s-au așternut negura câteva riduri noi. câteva morminte proaspete. eu le-am săpat eu am aruncat primul pumn de țărână. anul acesta prima zăpadă n-a mai venit. copacii răniți au dat muguri sângerii. eu nu mai țes. acum destram. la picioarele mele firul grămadă întoarce timpul înapoi. mă apropie de copilărie mă-ndepărtează de moarte. III sunt aici de câteva nopți. mă vor. să-mi smulgă ochii inima. morții mei. nu eu am
sapte cântece pentru altădată by Leon Volovici () [Corola-journal/Imaginative/10288_a_11613]
-
Oștenii tulburi, care stau deoparte, Privindu-ne, din tulburea lor moarte, Din viața lor hieratică și dură. O rasă sunt, o stirpe. Cine-i știe Pierduți prin târguri, sate și orașe, Clătindu-și nevăzutele panașe, Strângând în pumn o spadă sângerie? Dar ei se recunosc: După privire! După privirea-n care visul încă Păstrează ctitoria lui adâncă De poezie și de-mpotrivire, Păstrează prea-himerica-i cetate, În care el, viteazul, trubadurul, În care el și eu vom fi de-a pururi, Cu
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
aduse pentru dumneavoastră, spuse pictorul. Stătea lipit de mine, m-a condus la pere tele pictat, plin de mișcarea pescarilor cu plasele lor, a sturionilor sărind în aer din apele zbuciumate și a soarelui care are o anumită strălucire magică sângerie numai acolo, la îngemănarea Dunării cu Marea Neagră și la Gura Portiței. Am remarcat câteva versuri din Ovidiu scrise pe un colț al zidului pictat și undeva, printre pescarii din desene, un cap mai estompat de femeie exotică, căruia nu i-
Pictorul. In: Editura Destine Literare by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/97_a_207]
-
teme dunărene, dar neobișnuite: una era o pădure de sălcii în bătaia soarelui cald de amiază, cu nuanțe sclipind în galben-auriu, portocaliu și verde, o explozie de lumină și viață. Cealaltă, cu niște copaci într-un asfințit târziu, străpunși de sângeriul soarelui în dispariție și de flăcările violete ale unui foc mare din deltă; totul pe fundalul unei nopții negre, așa cum am văzut eu acolo de multe ori. Flăcările se întind în deltă cu viteza uimitoare din cauza trestiilor ce ard în
Pictorul. In: Editura Destine Literare by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/97_a_207]
-
pentru că eu le-aduc bucurie, speranță. Sunt un om care trăiește în două culori, care nu cunoște griul, la mine totul este alb sau negru“. Adriana fir-de-Trandafir: nicicând mai potrivit un om numelui său... Subțire ca lujerul, pătimașă ca trandafirii sângerii, vedeta Teatrului Odeon a avut parte, în cale-i, de spini și pelin. Au rănit-o, au sfâșiat-o, dar sufletul nu i l-au zdrențuit. „Dragostea, viața, politica mi-au făcut sufletul harcea-parcea“, mărturisește cu o sinceritate și-un
Agenda2003-14-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280880_a_282209]
-
de mai înainte: notația naturalista a unor imagini dure, dezignând condiția omului modern, dimpreună cu chemările unui eu neliniștit: Când am intrat în lume/ peste mine s-au prăbușit zodiile./ Doar luna drum a făcut,/ panglică de lumină/ peste mlaștină sângerie/ a viscerelor scoase la vândut". Natură însăși își are visele ei rele, la acele ore opace când întunericul își dispută cu lumina dominația clipei: "Lumină nu se înalță încă,/ norii se caută să se despartă/ iarbă se mai deșteaptă o dată
Doina Ispirescu: Câmpul de sare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17798_a_19123]