3,950 matches
-
ochii li se împăienjeniseră cât să adăpostească imaginile fugare îndărătul pleoapelor obosite, reverii a căror persistență le-ar fi pus în primejdie viața. Dâră observase de câțiva ani, dar a ținut numai pentru el înainte de a le împărtăși nepotului, că sânt locuri pe Valea Râușorului unde sălbăticia naturii fixează măreția și splendoarea până și în umbrele arborilor, în desișul nepătruns de vreun luminiș al pâlcurilor de foioase, anini, oțetari și sângeri. Aceștia erau înșirați într-o rânduială aproape divină la liziera
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
singur stat. Eu n-am bani nici de țigări, La mâncare sunt mereu în post, Copiii ne-au plecat în alte țări, Să-și caute în lume un alt rost.! Țara mea cu brazi umbroși, Pe care astăzi nu mai sânt, Au fost din rădăcină scoși, Nu se mai află în Pământ! Brazii au fost scoși din stemă, Holdele și sonde de petrol, Poporul e în continuă dilemă, Asupra vieții nu are control! Românie cât vei mai plânge? Când vei privi
PLÂNGI AZI ROMÂNIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 by http://confluente.ro/Plangi_azi_romanie_mihai_leonte_1344623759.html [Corola-blog/BlogPost/358102_a_359431]
-
Publicat în: Ediția nr. 2071 din 01 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Doamne-al mântuirii mele Zi și noapte eu te strig Să ajungă rugăciunea Înaintea Ta la timp. Sufletul e trist in mine Și s-a săturat de rele Sânt ca mortul când coboară În mormânt fără putere. Locuința mea e strâmtă Stau întins printre cei morți Și sânt despărțit de lume Cu întunecate porți. Veșnicia ca o groapă Fără fund șade la pândă Și durerea grea din lacrimi Valuri
PSALMUL 88 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1472747952.html [Corola-blog/BlogPost/376456_a_377785]
-
Veșnicia ca o groapă Fără fund șade la pândă Și durerea grea din lacrimi Valuri, valuri mă scufândă. M-am îndepărtat de lume Și de oameni și de toate Că mi se topesc și ochii De-atâta singurătate. Doamne, când sânt rupți de lume Și străini printre străini Pot și morții să îți vadă Strălucirea din lumini? Doamne, dintre nori și brume Oropsit ca un blestem Doar pe Tine cu ardoare Toate zilele Te chem. Doamne, din adânc de umbre Până-n
PSALMUL 88 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1472747952.html [Corola-blog/BlogPost/376456_a_377785]
-
alint cu o clătită. Tatăl nostru - pederost - Îl recit într-o clipită. Însă Aghiuță-i tare, (Fac trei cruci, dar tot mă-ncurcă) Zice: - fără supărare... (Sprijinindu-se în furcă) ... nu ai vrea o fată mare? Și cum tot tânăr încă sânt Mă reped și: - de ce nu? - Precum în iad... și pe pământ. - Dapicum... dapidarnu? Referință Bibliografică: Dapicum... dapidarnu? / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1161, Anul IV, 06 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 George Safir : Toate Drepturile
DAPICUM... DAPIDARNU? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 by http://confluente.ro/Dapicumdarnu_george_safir_1394076040.html [Corola-blog/BlogPost/360287_a_361616]
-
aici tirania, oligarhia și demagogia (căreia Aristotel îi zice democrație). Tot lui Aristotel îi revine meritul aparteneței concepției celor trei puteri în stat: legislativă, executivă și judecătorească,arătând că statul nu poate fi bine condus decât când aceste trei puteri sânt separate, nefiind niciodată întrunite în aceeași mână, aceasta caracterizând tocmai guvernămintele tiranice. Întregul drept instituțional modern se bazează pe această aserțiune aristotelică cu deosebire că, atunci când este vorba de puterea legislativă, Stagiritul ca și toată antichitatea nu cunoaște sistemul reprezentativ
ESEU DESPRE PUTERE (V) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Eseu_despre_putere_v_.html [Corola-blog/BlogPost/371238_a_372567]
-
născut în vatra ortodoxă, care la rândul ei coboară din vatra milenară a viticultorilor traco-geto-daci, a unor țărani imperiali vâlceni, în satul Dealu Mare-Gușoeni la 1 August 1911. Parcurge Școala primară din satul Spârleni, comuna Gușoeni, după care Seminarul Teologic „Sântul Nicolae” din Râmnicu Vâlcea, ca bursier al celor 8 ani de studiu. Fiind un pasionat îndârjit al cititului ales, ajunge în clasa a VII-a bibliotecarul Seminarului Teologic, publicând în periodicele locale, articole și poezii. În ultimul an de Seminar
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
fragmente de oglinzi. Eul feminin îi frământă spiritul și judecata: În noaptea asta toate par deșarte -/ Din focul inimii răsare-un gol/ Și parcă simt că în tăcere mor,/ Și-un demon mă bârfește pe la spate.// În noaptea asta toate sânt ecou/ Din armonia clipelor trădate,/ Am obosit în viață să fac loc/ Părerilor de rău întârziate.// (Nimic mai mult). În Valsul ironiei aflăm că poeta își duce existența pe propriul făgaș: Sunt istoria dintr-o filă uitată/ Cu importanța sentimentelor
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni by http://revistaderecenzii.ro/plasa-unei-iluzii-de-tatiana-dabija-recenzie-de-elena-buica-buni/ [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
din lulea. Era un obicei al său, către sfârșitul zilei, cănd treburile sunt terminate și, ca orice gospodar, privea atent de jur împrejur pentru a-și rândui lucrul pentru ziua următoare. Se uită pe ulița... Prin poartă trecea Ion al Sântului, un vechi camarad cu care făcuse armata, acum patruzeci de ani, la artilerie. - Sară bună, Ioane! Mere, mere?! - N-apo’ cum să nu meargă, ce-i dupe ea, mă! Hâtru și scump la vorbă că de obicei. Ehhh, câte amintiri
TRADIŢIA ÎNAINTE DE TOATE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1408292948.html [Corola-blog/BlogPost/369146_a_370475]
-
din lulea. Era un obicei al său, către sfârșitul zilei, cănd treburile sunt terminate și, ca orice gospodar, privea atent de jur împrejur pentru a-și rândui lucrul pentru ziua următoare. Se uită pe ulița... Prin poartă trecea Ion al Sântului, un vechi camarad cu care făcuse armata, acum patruzeci de ani, la artilerie.- Sară bună, Ioane! Mere, mere?! - N-apo’ cum să nu meargă, ce-i dupe ea, mă! Hâtru și scump la vorbă că de obicei. Ehhh, câte amintiri
TRADIŢIA ÎNAINTE DE TOATE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1408292948.html [Corola-blog/BlogPost/369146_a_370475]
-
dui, dui, haiduc, haiduc...”. T. Jarda: Nopțile de vară își au, cu siguranță, frumusețea lor oriunde. Dar se deosebesc, desigur, după locul care le deosebește. Nu am luat seama prea bine cum ar fi prin alte părți. În comuna Leșu sânt pline de povești și de poezie. Eram în casă la Toma Artene 4 în acea neuitată noapte de august [1952]. Casă așezată lîngă Valea Leșului. Care, ca orice râu de munte, își duce povestea din înălțimi spre șesuri. Și-o
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
fost ceva mai grav. Noroc de tine ! - Iată de ce nu-i bine să pleci singură ! - Da, dar în afară de Feodor și de tine nu prea sunt amatori pe aici. Cine să mă însoțească ? - Am mai văzut câteva castele pe aici ! - Cele mai multe sânt goale. - Înțeleg. - Nu-ți mai spun că foarte puțini sunt dispuși să călărească, țin caii de fudulie, că să fie la modă ! - De azi înainte poți conta pe mine ! Ne apropiem de Château Blanc, apoi intrăm pe porțile din spate
DRUMUL APELOR, 50 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1492754970.html [Corola-blog/BlogPost/376311_a_377640]
-
prin intermediul lui Elena, am primit volumul „Convorbiri pe pământ rusesc” autor Schi arhimandritul Ioachim Parr, alături de o notă interioară: - Cu dragoste dăruită! Să vă fie de folos! Emil, Mariana și Adriana. 1 septembrie 2016 „Maica Domnului să vă ocrotească, cu sântul ei acoperământ” Am înțeles. Dr. Adriana Miu, medic în Roșiorii de Vede, autor a două volume și sora geamănă a domniei sale alături de soț, din Buzău. Ca de obicei am deschis cartea întâmplător și, la pagina 222 am descoperit: - „Nu îmi
SĂ SUFERI FĂRĂ SĂ PIERZI NĂDEJDEA. ORTODOX AMERICAN, MISIONAR ÎN RUSIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1476696262.html [Corola-blog/BlogPost/381713_a_383042]
-
celu mai inaintatu in etate/.../ despre care si dau cu placere acestu atestatu...etc” (pp. 17-18). Se mai adaugă în ceea ce-l privește detalii asupra bogatei sale activități în domeniul creației muzicale. Apar în facsimil partirurile unor valoroase compoziții: „Liturghia Sântului Ioan Crisostom” culeasă, aleasă și întocmită pe basa melodiilor bisericești, ed. I pentru „corul școlarilor pe două voci” și ed. II pt., cor mixt; apoi Adaos (de) cântări naționale și poporale; alcătuit din bucăți alese, din muzicanți români, din Patria
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. by http://uzp.org.ro/despre-educatie-memorie-uitare-et-quibusdam-aliis/ [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]
-
de învățământ, pensii, alocații. Guvernatorul crede că Țara nu mai are nevoie de aur, dar rușii, nu și nu, vor să ne dea înapoi tezaurul refuzat și deturnat „MeReU”. Rușii au vreun interes în mod sigur, deși la ei lingourile sânt mai în siguranță decât în seiful B.N.R.. Dacă se întorc acasă, mușterii pofticioși își vor umple buzunarele cu „pui de cloșcă”. Tezaurul României, evacuat în Rusia în timpul Primului Război Mondial, includea, pe lîngă multe obiecte de patromoniu național, 91,2 tone de
Uneltele de la Bucureşti ale vicontelui Étienne D. Bilderberg by http://uzp.org.ro/uneltele-de-la-bucuresti-ale-vicontelui-etienne-d-bilderberg/ [Corola-blog/BlogPost/94156_a_95448]
-
Acasa > Stihuri > Momente > CONVULSII INTERIOARE Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 377 din 12 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Surioarei mele La aniversarea zilei sale de naștere Cât încă mai ești, cât încă mai sânt, Un dosar cu vârstă, între doi acuzați, Când apă se face sângele în frați, Mai coboară odată părinții-n pământ. Părinți fiind azi, noi părinți n-auzim, Cum lacrima îngheață-n cuvinte ce dor, Doar gândul, mergând la icoanele lor
CONVULSII INTERIOARE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Convulsii_interioare_stelian_platon_1326359414.html [Corola-blog/BlogPost/361931_a_363260]
-
lor Sub pleoape ni-i pune când ațipim. Ce durere-i mai mare lângă mormânt, Când bunii noștri părinți ascultă și tac? Strig că mi-e greu să respir și că zac, Când frații pe lume fără ei nu mai sânt. Cu un frate sau soră pari mai bogat, Un clocot de sânge e mai cald între frați; Strămoși, bunici și părinți par adunați Și trăiește în noi o zare de sat. Anotimp imaterial Credibilă s-a întors iarna cuminte Iară
CONVULSII INTERIOARE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Convulsii_interioare_stelian_platon_1326359414.html [Corola-blog/BlogPost/361931_a_363260]
-
alin. Cântecul plecat din vale, Care poartă numai jale, Ce îl întâlnești în cale. Cântecul plecat din deal, Cu al dorului alean, Pe când erai băietan. Cântecul de militar, Cu jurământul pe altar, În suflet cu mult amar. Câte cântece mai sânt, Nu le știm pe acest Pământ, Dar le ducem în mormânt. Oriunde voi vă aflați, Faceți bine și cântați, La oricine considerați. Referință Bibliografică: CÂNTECE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1280, Anul IV, 03 iulie 2014. Drepturi
CÂNTECE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_leonte_1404378867.html [Corola-blog/BlogPost/374442_a_375771]
-
ACATIST Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 1948 din 01 mai 2016 Toate Articolele Autorului Acatist Rămas e-n mâhnita mea chitară Cântul unui zbor ingenuu, uitat, Lacrimi din zăvorul pus pe țară Și-un înger incolor neînaripat. Rapsod sânt al tristei mele lupte, Boem himeric, prin secolul funest. Bisericile-s tot mai corupte Clonați se nasc din politicul incest. Cum să nu se înalțe hoții Ce ne-au furat și ultima silabă, Când analfabeții și bleoții Au pus o
ACATIST de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_platon_1462118901.html [Corola-blog/BlogPost/368436_a_369765]
-
de aur, peste sculele frumos orânduite pe marginile cuptorului, luminându-i fața fierarului, plină de funingine și transpirație. - Da, o copchilâ durdulii șâ roșâi în obrăjori ghi sănătoasâ chi îi. O adevăratâ moldoveancâ ghi la munchi. Lasâ câ șâ fechili sânt buni la casa omulu', nu numa băiețâ, încercă bătrâna moașă să-l consoleze pe proaspătul tătic. Poț vini sâ o vezî cât chimp sâ oghihnesc amândouă, după un chin atât ghi lung. - Ghine mătușâ, câ totu s-a terminat așa
DE-AS PUTEA VIATA ÎNTOARCE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1463812713.html [Corola-blog/BlogPost/385159_a_386488]
-
animal’le nu uită niciodată pă omu’ care le face un bine, cu atât măi mult câinii, cu care nu de puțâne ori eu mă-nțăleg măi bine decât cu oamenii. Marinică, tată, să știi șî tu că niciodată de cân’ sânt ieu la oi n-am avut câine măi bun ca Vlaicu - mi-a mai spus el, după ce euforia revederii a trecut, iar câinele stătea acum cu botul pe genunchii mei, privind curios când la mine, când la ultimul lui stăpân
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VII) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1475818715.html [Corola-blog/BlogPost/350258_a_351587]
-
casa-ntr-o rână, nimeni nu mai stă în ea decând s-a dus maica bună. Râul Beica clipocește, via s-a-necat în ruguri deși nimeni n-o muncește tot mai dă vreo doi-trei struguri. Părul, nucul și gutuiul sânt deja cam ofiliți, nu e nimeni prin ogradă să simtă că sânt iubiți. Lângă prispă-n grădiniță, Prea plăpândă, o zambilă a-nflorit și anu-acesta, îmi vine să-i plâng de milă. De-atâta singurătate a secat apa-n fântână
AŞA-I E VIAŢA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Asa_i_e_viata.html [Corola-blog/BlogPost/355890_a_357219]
-
a dus maica bună. Râul Beica clipocește, via s-a-necat în ruguri deși nimeni n-o muncește tot mai dă vreo doi-trei struguri. Părul, nucul și gutuiul sânt deja cam ofiliți, nu e nimeni prin ogradă să simtă că sânt iubiți. Lângă prispă-n grădiniță, Prea plăpândă, o zambilă a-nflorit și anu-acesta, îmi vine să-i plâng de milă. De-atâta singurătate a secat apa-n fântână, cumpăna a-nțepenit și se sprijină de lună. Parcă văd pe-a mea
AŞA-I E VIAŢA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Asa_i_e_viata.html [Corola-blog/BlogPost/355890_a_357219]
-
aș mai voi în lume să-mi fie-o sile-adâncă de cărnurile mele vărsate peste țărmuri la care viermii lumii se-ndeasă și mănâncă [4] Și mi-aș aduce-aminte apoi într-un târziu cum că de fapt în veacuri iluzie eu sânt metaforă pe cerul unei specii mioape fata morgana-n veacuri străină apărând [5] Născut eu sânt la poarta bătrânei Europe un Cal Troian de aur în sinea lui plângând astfel cei din cetate în spasmele lor sumbre mă zăreau trist
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457672031.html [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
la care viermii lumii se-ndeasă și mănâncă [4] Și mi-aș aduce-aminte apoi într-un târziu cum că de fapt în veacuri iluzie eu sânt metaforă pe cerul unei specii mioape fata morgana-n veacuri străină apărând [5] Născut eu sânt la poarta bătrânei Europe un Cal Troian de aur în sinea lui plângând astfel cei din cetate în spasmele lor sumbre mă zăreau trist pe zare lucind din când în când [6] Calul Troian al unei Cetăți închisă-n sine
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457672031.html [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]