3,007 matches
-
om chinuit, îndărătul liniștii aparente... O actriță interesantă și o posibilă carieră. Parafrazînd o replică celebră, cine e această Ioana Flora? E fiica poetului Ioan Flora, născută și crescută în Iugoslavia, pînă la 18 ani; a făcut școala în limba sîrbă; a studiat actoria la București, la clasa lui Alexandru Repan; a absolvit în '97; a jucat și în două spectacole ale lui Vlad Mugur; în prezent, e în trupa lui Dan Puric și poate fi văzută în "Made în Romania
B 67 SXS by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14680_a_16005]
-
și note de Fraga Cusin. Postfață de Mihaela Anghelescu Irimia. Ed. Polirom 2002. Omul balcanic Nici "omul balcanic" nu piere. Devenirea sa a fost frecvent răvășită de furtuni. De la istorice răsturnări, la bombardamente; totuși încrâncenarea nu domină. Antologia de poezie sârbă, alcătuită de Ioan Flora (111 autori și 300 de poeme, de la Sava Nemanici, sec.XII, la Bratislav Milanovici, n. 1950) dă măsura unei acceptări calme a sorții, apropiate de fatalism: Îi cumpăr iubitei/ ultimele flori, înainte de bombardamente/ Dau și ultimul
Omul grec by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15483_a_16808]
-
ironic (adus, de pildă, prin tema femeii balcanice de către Radmila Lazici: "Așa m-au surprins zorii, trudind la cuvinte./ În locul unei găleți cu apă/ m-ar putea revigora, poate/ și niște prăjiturele rotunde./ O, de ce nu sunt un mare poet sârb/ Sau măcar unul care promite)/ Să mi le facă nevasta cât ai bate din palme") cântărețul balcanic plânge cu un ochi, râde cu altul, trăind deopotrivă suferințele, cât și bucuriile vieții bizantine: Cronicarul/ desenează cu pana din aripă de înger
Omul grec by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15483_a_16808]
-
deși au o acută conștiință literară, ies din tiparul legendei antice grecești fără însă a-și nega imaginea arhetipală. Fiecare din ele își are propria povestire care o cuprinde și pe a celuilalt, ajungîndu-se astfel la povestirea unei povestiri. Scriitorul sîrb resacralizează acest poem liric pe care îl transpune în epic printr-o tehnică inițiatică, apelînd la intertextualitate. Cele două personaje complementare și predestinate își urmăresc destinul dincolo de experiența temporală, trăindu-și "mitul" într-o realitate istoric-mitică. Romancierul tasmanian Richard Flanagan
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
aplicat literaturii române se poate dovedi foarte fructuos, și analizele lui Mircea Muthu valorifică precizările teoretice, cartea de față aduce în aceeași măsură o contribuție în domeniul comparatismului Sud-Est European, în comentarii la texte din arealul aromân, albanez, turcesc, grecesc, sîrb și muntenegrean. Se conturează astfel elemente de imaginar specific balcanic, prin motive și caracteristici structurale comune, dar și o comunitate de destin prin care Sud-Estul Europei poate activa ca voce separată completînd paradigma vestică. Asemănările țin de particularitățile geopolitice ale
Perspectiva sud-estică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14669_a_15994]
-
altă soartă. (Cum vă sună, ca titlu, Ziua futută a lui Vladimir și Estragon? E mai bun decât cel original, al lui Beckett? E mai modern?) S-a modificat limbajul dramei și constatăm acest lucru citind noile piese ale dramaturgilor sârbi sau germani: se vorbește fără ocolișuri, li se spune tuturor lucrurilor pe nume. Oamenii pe care îi aud vorbind tare pe stradă și în autobuz se exprimă exact la fel. Se vor bucura ei când și dacă vor veni la
Însemnări disparate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15159_a_16484]
-
cu același nume. Alt tramvai util era 18: cu el, de pe Dudești în sens invers decît spre centru, o luam peste Șos. Mihai Bravu (la colțul căreia cu Dudești este cea mai veche școală primară din Capitală), prin cartierul zarzavagiilor sîrbi, cu case mici coborînd spre Dîmbovița, ca să ajung la Talcioc. Soarta a vrut să-mi cumpăr, peste ani, un apartament într-un bloc aflat chiar deasupra vechii groape unde era tîrgul. Azi e acolo intersecția La Soldat. Din pricina unei statui
Actualitatea by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15249_a_16574]
-
drastică filosofie antimodernă, trudea, în spiritul modernității, la afirmarea ideii în forma artistică și la promovarea limbajului ca element esențial în construcția simbolică. Certat, așadar, cu Estul și cu Vestul, dușman al comunismului și al capitalismului deopotrivă, artist român, patriot sîrb și revoltat fără frontiere, el s-a întors, în această toamnă, din nou pe meleagurile natale, chiar dacă nu la Timișoara, și nici la Reșița,dar oricum pe aproape, adică la Caransebeș. Aici, la inițiativa consilierului Marcel Vela, fost prefect liberal
Bata Marianov se întoarce by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13388_a_14713]
-
nici măcar formal; În Croația comuniștii nu mai sînt la putere” (p. 97), sună cinic dacă ne gîndim că președintele Croației era, la vremea acordării interviului, Franjo Tudjman, un individ nu cu mult mai evoluat în privința ideilor democratice decît omologul său sîrb, Slobodan Milosevici. Majoritatea interviurilor cuprinse în această carte au fost realizate în anii’90, cu mult înainte ca ideea istoricei vizite a Papei Ioan Paul al II-lea în România să prindă contur. Cu atît mai demnă de laudă este
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
al Banatului (volumele semnate sau coordonate de Smaranda Vultur cuprind istoria trăită și povestită a bănățenilor în sec. XX). l Am făcut această lungă introducere fiindcă revista ORIZONT nr. 6, sub genericul Comunități deschise. Redescoperirea diversității, se ocupă de scriitorii sîrbi din Banatul universurilor complementare. „E greu să înțelegi cultura Banatului fără să urmărești cele patru culturi care se afirmă aici (...) Literați germani, români, sîrbi, maghiari au dat o definiție importantă acestui spațiu” - scrie Cornel Ungureanu. Dar, dacă zona de contact
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
Dar, dacă zona de contact etnic a dat scriitori importanți, majoritatea și-au uitat spațiul de origine. „Singurii care n-au uitat niciodată de unde se trag, singurii care au încercat să evoce un Banat al paradisului pierdut au fost scriitorii sîrbi”. Și s-au născut sau au trecut prin Banat spirite exponențiale ale culturii sîrbe: Vuc Karagici, Dositei Obradovici, Branco Radicevici, Miloș Crnjanski, Ivo Andrici. l Specialistul „Orizontului” în literatura sîrbilor-români e Lucian Alexiu, a cărui semnătură o întîlnim și sub
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
prin Banat spirite exponențiale ale culturii sîrbe: Vuc Karagici, Dositei Obradovici, Branco Radicevici, Miloș Crnjanski, Ivo Andrici. l Specialistul „Orizontului” în literatura sîrbilor-români e Lucian Alexiu, a cărui semnătură o întîlnim și sub ancheta adresată mai multor scriitori de limba sîrbă de la noi, și sub traduceri de poeme, și sub analizele unor cărți de Slavomir Gvozdenovici. l Din arhiva de istorie orală a Fundației A Treia Europă sînt extrase mai multe povestiri autobiografice ale unor vîrstnici aparținînd comunității sîrbești din Banat
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
al lingvistului Simion Dănilă vine cu o altă ipoteză privitoare la originea numelui Eminovici pe care l-a purtat Eminescu înaintea debutului său în Familia lui Iosif Vulcan. După ce reamintește că originea sufixului -ovici (în variantă, -evici) este de origine sîrbă (în rusă, el indică patronimul) și înfățișează împrejurările în care episcopia românească a Bucovinei trecuse de iure sub ascultarea Mitropoliei sîrbești de la Sremski Karlovci (Karlowitz), ceea ce ar explica influența (adăugîndu-se la asta patenta imperială habsburgică din 1776 care statornicea regula
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14027_a_15352]
-
le precizează după cum urmează: Muntenia: cultura otomană, cultura grecească și întemeierile francofone; Moldova: imperiul Otoman, cel Austro-Ungar și cel polonez; Basarabia: Petersburg, Moscova, Siberia; Transilvania, literaturile central-europene, având drept catalizator modelul german; Banatul, spațiul grăniceresc și culturile de limbă germană, sârbă, maghiară după 1718; Bucovina, modele germane, evreiești, poloneze, ucrainiene. Studierea tuturor acestor "enclave" literare în corelație cu modelele culturale și spirituale dominante este în mod evident mai profitabilă decât viziunea diacritică, centralizată cu ajutorul căreia operează istoriile literare tradiționale. De aceea
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
dus întotdeauna lipsă" (p. 227). Dacă Lenau s-a născut într-un sat din Banat pe care l-a părăsit la vârsta de un an, fără ca opera sa să păstreze vreo urmă, mult mai aproape de spritualitatea bănățeană este marele prozator sârb Milos Crnjanski, cel care și-a făcut studiile la Timișoara și își petrecea vacanțele la Buziaș. Cartea lui Cornel Ungureanu nu urmărește să stabilească priorități și ierarhii noi la nivelul literaturii române. Ea își propune doar să scoată în evidență
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
care sperăm să le soluționăm, cum este situația românilor din Ucraina și Serbia. Avem cazul Episcopiei Ortodoxe Române „a Daciei Felix”, cu sediul la Vîrșeț, în Serbia, care încă nu este recunoscută de autoritățile sârbe, și nici de Biserica Ortodoxă Sârbă, cu toate că Statul român a recunoscut Episcopia Ortodoxă Sârbă, aparținând canonic de Patriarhia Serbiei, drept cult distinct. Mă preocupă așadar soarta românilor de pe hotare și îmi propun ca instituția pe care o conduc să facă tot ce se va putea pentru ca
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
românilor din Ucraina și Serbia. Avem cazul Episcopiei Ortodoxe Române „a Daciei Felix”, cu sediul la Vîrșeț, în Serbia, care încă nu este recunoscută de autoritățile sârbe, și nici de Biserica Ortodoxă Sârbă, cu toate că Statul român a recunoscut Episcopia Ortodoxă Sârbă, aparținând canonic de Patriarhia Serbiei, drept cult distinct. Mă preocupă așadar soarta românilor de pe hotare și îmi propun ca instituția pe care o conduc să facă tot ce se va putea pentru ca aceștia să își poată păstra identitatea proprie, limba
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
într-atât de a-temporală și a-normală încât numai computerul poate da obiectiv câștigătorul. Oricum ar fi, eu nu mă dezic de Villon. Până și în Belobreșca mea natală, sat aparținator de comuna Pojejena, aproape de Oravița, județul Caraș-Severin, Episcopia sârbă a Timișoarei și Episcopia română a Caransebeșului, România sud-est-central europeană, m-am născut după Slavomir Gvozdenovici. Ar mai fi o șansă în nișa poetelor slave. Dar ajunsă în Sala de festivități am putut observa că între Țvetaeva și Szymborska nu
Orfan de Dumnezeu by Ljubica Raichici () [Corola-journal/Imaginative/4818_a_6143]
-
poetul Adam Puslojio a fost prezent în România înainte de 1990 prin traduceri semnate de Nichita Stănescu și Ioan Flora. Iată însă că, din 1995, același poet, născut la Kobișnița pe Valea Timocului, autor a peste 20 de cărți în limba sârbă, scrie și publică direct în românește, prilej pentru eseistul Răzvan Voncu, ce prefațează cartea, să scrie: "Limba română a câștigat (...) un tânăr poet pe nume Adam Puslojio, în vârstă de numai 13 ani". Așadar, după Plâng, nu plâng (1995), Adaos
De la Adam citire by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8070_a_9395]
-
pe baza unor particularități fonetice, impunerea lor în limbă în momente diferite (" Există deci în vocabularul creștin românesc mai multe straturi terminologice, poate chiar mai multe zone ecleziastice", p. 188). Legătura cu Bizanțul, situația religioasă a aromânilor, cultura slavo-bizantină, influența sîrbă, sincretismul și toleranța, raportul dintre catolicism și ortodoxie, rolul Reformei, diferențele de istorie religioasă dintre regiunile românești - sînt doar cîteva dintre subtemele acestei sinteze extrem de interesante. Trebuie neapărat amintit și studiul despre ecourile lingvistice și culturale, directe și indirecte, ale
Istorie culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12646_a_13971]
-
un sîrb și o bosniacă musulmană, pe care totul ar trebui să-i separe, dar pe care, pînă la urmă, nimic nu reușește să-i separe. "Romeo și Julieta" în Balcani, în 1992, la izbucnirea războiului din Bosnia. Un inginer sîrb e detașat de la Belgrad, cu familia, într-un sat din Bosnia, ca să construiscă prin munți o linie de cale ferată; nevasta - fostă cîntăreață de operă, excentrică și excesivă în toate - fuge cu altul, iar fiul va cădea prizonier de război
VIVE LA DIFFÉRENCE ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12801_a_14126]
-
o încăierare generală, ca un semnal al măcelului ce-avea să vină. De altfel, s-a evocat un detaliu istoric cu ocazia premierei lui Kusturica: chiar în timpul unui meci de fotbal - în 1990, dintre clubul croat Split, și Steaua Roșie sîrbă - a fost ars pentru prima dată, în public, steagul iugoslav. Kusturica povestește că și casa părinților lui a fost arsă, la Sarajevo, de musulmani, cînd a început nebunia și cînd poziția lui a fost catalogată ca "filo-sîrbă". Kusturica (creștin ortodox
VIVE LA DIFFÉRENCE ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12801_a_14126]
-
indivizilor, dar și a țărilor, a națiunilor, ca efect al globalizării. Mariana Dan (Serbia) a spus și ea că singurătatea nu este numai a persoanelor, ci poate fi și a unei națiuni, ca în cazul nefericit al Serbiei. Totuși națiunea sârbă nu a fost totdeauna singură, ca azi, a adăugat vorbitoarea. Gabriela Adameșteanu a vorbit despre "sclavajul internațional", despre exportul de resurse umane, ca și despre singurătatea scriitorului în satul global, a autorului care vrea să-și vândă cărțile și nu
Singuri în satul global by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12441_a_13766]
-
Prozator, eseist, poet, traducător, Danilo Kis a avut o activitate susținută de universitar în Franța, ca lector de limba franceză. Deși a fost deseori ținta predilectă a "ideologilor de serviciu", Danilo Kis nu a cedat "tentației" de a deveni "scriitor sîrb de expresie franceză", considerînd că prin scrierile lui limba sîrbă este un opozant al sistemului politic "de acasă". Într-o perioadă cînd proliferarea disidenților și cînd disidența devenise o modă precum marxismul anilor '30 în Occident, Danilo Kis a avut
Danilo Kis - poeme by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11571_a_12896]
-
susținută de universitar în Franța, ca lector de limba franceză. Deși a fost deseori ținta predilectă a "ideologilor de serviciu", Danilo Kis nu a cedat "tentației" de a deveni "scriitor sîrb de expresie franceză", considerînd că prin scrierile lui limba sîrbă este un opozant al sistemului politic "de acasă". Într-o perioadă cînd proliferarea disidenților și cînd disidența devenise o modă precum marxismul anilor '30 în Occident, Danilo Kis a avut tăria să respingă tirania modei și tentația unei publicități ieftine
Danilo Kis - poeme by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11571_a_12896]